Basicarea frunzelor – Taphrina deformans, plan complet de tratament

Basicarea frunzelor la piersic este probabil una din cele mai cunoscute boli. Boala este atât de comună gospodăriilor încât multora aproape că li se pare o normalitate. Totuşi, puţini sunt cei care ştiu că basicarea frunzelor la piersic cu toate că este foarte virulentă, poate fi combătută foarte uşor. Basicarea frunzelor poate să apară la piersic, nectarin, cais şi migdal.

Basicarea frunzelor si modificarile fiziologice din frunza

Basicarea frunzelor se dezvoltă în spaţiile intercelulare a frunzei. Ciuperca secretă enzime, care au capacitatea să descompună polizaharidele. Una din polizaharidele foarte importante in regnul vegetal este celuloza. Aceasta polizaharida, se găseşte în peretele celular al celulelor avand rol mecanic, de sustinere.

Înroşirea frunzelor basicate este asociată cu creşterea concentraţiei unui hormon auxinic, numit indol-3-acetic acid. În general, auxinele sunt hormoni cu un rol pozitiv, important în creşterea plantelor. Aceştia se găsesc cu pregădere, în mugurii de creştere. Pe langa auxine este cunoscut faptul ca in frunze va creste puternic si prezenta citokininelor.

Toata aceasta dereglare hormonala si enzimatica, va duce la cresterea puternica, anormala a numarului de celule si a marimii acestora. Rezultatul il vom putea observa cu ochii nostrii, frunzele ajungand sa se contorsioneze.

Simptome la nivelul frunzelor

Basicarea frunzelor, se instalează în general pe frunzele aflate în creştere, crengile tinere şi chiar pe fructe. Odată ce frunzele piersicului au ajuns la maturitate, la dimensiunea normală acestea nu mai sunt susceptibile atacului ciupercii.  Din acest motiv tratamentele din primăvară sunt cele care elimină ori ce apariţie a bolii, capabilă să aducă prejudicii recoltei anului în curs.

Primele simptome apar vremelnic, in perioada infloritului sau imediat dupa. Frunzele infectate chiar dacă nu sunt complet dezvoltate, în locul unde a avut infecţia prind o culoare roşiatică. La o privire atentă, se va putea observa cum frunzuliţa infectată începe să se gofreze, începând cu locul în care, a prins culoarea roşiatică.

Gofrarea frunzuliţei va fi de obicei spre interior. Practic marginea frunzuliţei se va îndoi spre partea inferioară a frunzei. Boala progresează odată cu creşterea frunzei. La început culoarea frunzelor infestate cu basicarea frunzelor va fi roşiatică, purpurie. Pe măsură ce infecția progresează, frunzele afectate devin cenușii cu aspect pulverulent. Culoarea cenuşie este rezultat al producerii de spori fungici pe suprafața frunzelor. La scurt timp, aceste frunze devin galbene sau maro și cad.

Simptome la nivelul lăstarilor

Odată  frunzele ajunse la marimea lor naturala, patogenul nu le va mai ataca. Probleme putem avea insa cu noile cresteri. Ori ce frunza in crestere, orice lastar tanar vor ramane susceptibile infectiei.

În mod normal, într-o livadă în care se fac anual tăieri şi curăţiri ale ramurilor bătrâne, infecţia lăstarilor este puţin probabilă. Totuşi în livezile în care nu se fac stropiri la timp şi nici măcar curăţiri la nivelul coroanei, infecţia la nivelul crengilor devine sistemică. Scoarţa crengilor cu infecţie sistemică are un aspect negricios. Din aceste crengi infestate se vor dezvolta lăstari tineri gata infestaţi.

Lăstarii infestaţi cu basicarea frunzelor vor avea aspect de lăstar umflat şi turtit. De obicei, aceşti lăstari vor rămâne cu frunze deformate, uscate în vârfurile lor. Lăstarii înfestaţi vor fi uşor distruşi de frigurile din timpul iernii.

Simptome la nivelul fructelor

Simptome la nivelul fructelor apar mai greu. Printre simtomele de infecţie putem să enumerăm crăparea fructelor şi căderea lor prematură.

Ciclul biologic al bolii

Toate tratamentele, indiferent că vorbim de boli sau dăunători, sunt programate în funcţie de ciclul biologic al parazitului. Ciclul biologic începe când blastosporii (spori formaţi prin germinarea ascosporilor) ajung pe frunzele tinere, în creştere. Ajunşi aici, sub influenţa căldurii şi a umidităţii crescute, încep să germineze, să emită hife. Ţesuturile juvenile ale frunzelor, vor fi foarte uşor străpunse de către hifele ciupercii. Odată ajunsă în spaţiul dintre celule frunzei, ciuperca va începe să se dezvolte.

Ciuperca dezvoltându-se în spaţiul intercelular, va cauza divizarea şi creşterea necontrolată a celulelor ce alcătuiesc frunza. Umflarea și distorsiunea frunzei este cauzată exact de această creştere şi alungire necontrolată a celulelor. Sub cuticula frunzei, ciuperca începe să formeze asce, care produc spori sexuali numiti ascospori. Aceştia sunt cei care-i confera frunzei un aspect de pulbere gri.

Ascosporii sunt apoi eliberaţi şi ajung pe crengile pomilor fructiferi din jur. O parte din ascospori vor germina şi vor forma blastospori încă din perioada verii. Peste vară, ascosporii negerminaţi vor supravieţui pe crengile pomilor fructiferi infestaţi. Însă odată cu apariţia umiditaţii din perioada toamnei, aceşti revin la activitate, germinând şi formând mai mulţi blastospori.

Primăvara, blastosporii preluaţi de stropii de apă vor ajunge la nivelul mugurilor. Aici vor produse noi infecţii la nivelul frunzelor. Astfel ciclul biologic al basicarii frunzelor se va relua. Sporii au capacitatea să reziste mai mulţi ani pe crengile piersicului, fără să producă infecţia frunzelor. Asta dacă nu sunt întrunite toate condiţiile favorabile bolii. Însă apoi când apar condiţii prielnice, sporii vor germina şi vor produce infecţii.

Factorii climatici favorizanţi

Incidenţa apariţiei bolii este legată de precipitaţii, lungimea perioadelor cu umiditate ridicată, temperatură şi cel mai important, stadiul de dezvoltare al frunzelor.

Basicarea frunzelor este favorizată de vremea umedă şi răcoroasă. S-au facut numeroase studii referitoare la corelaţia între temperatură şi capacitatea ascosporilor de a germina. S-a ajuns la concluzia că aceştia au capacitatea să germineze începând cu 5°C  şi până la 37°C. Nu degeaba uneori şi în perioada de vară observăm pe creşterile noi de piersic apariţia de frunze infestate.

Perioada în care are loc infecţia cea mai puternică cu basicarea frunzelor

Infecţia cu basicarea frunzelor, se poate produce în întreaga perioadă în care piersicii emit noi lăstari şi frunzuliţe.

Totuşi cel mai mare pericol îl avem la dezmugurire, când frunzuliţele piersicului încep să apară din muguri. În această perioadă avem o masă întreagă de frunze în creştere, susceptibile a fi infectate şi o densitate ridicată de spori ai băşicării frunzelor, gata să producă infecţia.

Aplicarea de fungicide în această perioadă, pot să reducă în totalitate infecţia cu Taphrina deformans.

Urmările infecţiei cu basicarea frunzelor ( Taphrina deformans )

Pierderea foliajului determină o scădere a producției de fructe. Piersicii pot să piardă peste 90% din foliaj. Boala lăsată netratată va amplifica simtomatologia produsă de basicarea frunzelor. Pe lângă producţia anului în curs, prin faptul că în piersic se produc mai puţine elemente de fotosinteză, va fi afectată şi producţia din anul viitor.

Lăsată netratată, băsicarea frunzelor va continua să afecteze pomii fructiferi an după an, simptomele devenind din ce în ce mai severe. Pe acest background, piersicul va fi susceptibil să fie atacat şi de alte boli. Perioada de viaţa a piersicului se va reduce astfel dramatic.

Schemă de tratament împotriva basicarii frunzelor

Trebuie pornit de la premiza că tratamentele trebuie făcute la timp. Aplicarea fungicidelor după ce infecţia a avut loc, pot doar stopa propagarea infecţiei. Frunzele care deja au fost infectate şi sunt băşicate, nu revin la normal. Cea mai bună cale de a lupta împotriva acestei boli ar fi tratamentul preventiv.

Având în vedere condiţiile meteo din primăvară cu ploi şi umiditate ridicată, trebuie pornit de la premiza că fiecare ploaie căzută după aplicarea fungicidului, va reduce semnificativ protecţia pe care o acordă fungicidul. In plus, ploaia este adusa de curenti de aer, care pe langa umiditate, vor transporta si spori.

Tăierile din primăvară la piersic sunt foarte importante. Ramurile care anii trecuţi au fost puternic infectate cu basicare trebuie tăiate şi distruse. Mai ales în cazul piersicilor mai bătrâni, prin întinerirea ramurilor se vor îndepărta sursele de infecţie.

În perioada în care piersicii sau nectarinii sunt în vegetaţie, iar răsleţ apar crenguţe care prezintă băşicare, acestea pot fi îndepărtate cu o forfecuţă.

Basicarea frunzelor este una din bolile specifice piersicului. Alaturi de aceasta boala, mai avem monilioza, care in anumiti ani poate produce pagube semnificative. Atunci cand faceti tratamentul pentru basicarea frunzelor, ideal ar fi sa luati in calcul si infestarea cu monilioza. Sper ca in curand, sa revin cu un articol cu o schema de tratament completa pentru piersic.

Tratamente 1. Repausul vegetativ

Se efectuează pentru reducerea rezervei biologice.  Tratamentul se va face atunci când temperatura este mai mare de 5-6 °C, pentru ca produsul să nu îngheţe şi să acţioneze o perioadă cât mai lungă asupra formelor de rezistenţă a bolii. Tratamentul se va efectua dupa efectuarea taierilor. Concentratia solutie de cupru este recomandata sa fie de 2-3%, in  functie de varsta pomilor fructiferi.

Se vor folosii produse pe bază de cupru cum ar fi: Sulfatul de cupru pentahidrat de tip MIF, sulfat de cupru;

Tratament 2. La dezmugurit – buton roz

În această perioadă, presiunea de infectie este  foarte ridicata. Perioada aceasta şi imediat următoare sunt dintre cele mai importante în lupta cu basicarea frunzelor. Din acest motiv, tin foarte mult la stropirile din aceasta fenofaza a piersicului.  Facut asa cum trebuie, tratamentul poate sa reduca in totalitate infectia cu Taphrina deformans.

Putem sa folosim produse care contin cupru, care sunt ieftine si  in aceasta situatie, foarte eficiente. In plus, cuprul este folosit in agricultura ecologica, iar cei care au livezi in sistem ecologic ar putea foarte usor sa gaseasca un fungicid omologat.

În cazul în care, in respectiva perioada, avem ploi puternice, umiditate ridicata, care se mentine zile la rand, atunci as renunta la cupru si as opta pentru o combinaţie de tipul contact-sistemic. Daca avem si o livada sau pomi fructiferi, care in trecut au fost puternic infestati cu basicarea frunzelor, atunci aceasta combinatie este binevenita.

Fungicide de contact pe baza de cupru : Coprantol duo, Alcupral 50 PU, Flowbrix; 

Produse de contact: Syllit 400 SC, MERPAN 48 SC;

Fungicide sistemice:  Score 250 EC, Mavita 250 EC

Tratament 3. Început inflorit

Frunzuliţele sunt încă în creștere, iar presiunea basicarii frunzelor este foarte ridicata. Tratamentul se efectuează atunci când 10-50% din piersic a înflorit. Această perioadă este foarte importantă pentru că acum se poate produce infectarea pe scară largă a piersicului. Tratamentele de calitate făcute în această perioadă poate să aducă linişte în livadă.

Se pot folosii următoarele fungicide:

Produse de contact: Syllit 400 SC, MERPAN 48 SC;

Fungicide sistemice:  Score 250 EC, Mavita 250 EC

Tratament 4. Scuturarea petalelor

În această perioadă aparatul foliar este foarte bine conturat. Frunzele sunt încă în creştere. Frunzele fiind foarte fragede, ciuperca poate germina uşor pe ele. Ne putem trezi cu marginea dinspre codiţă a frunzei că începe să se basice.  De asemenea trebuie ţinut seama că dacă se fac acum stropiri, o cantitate ridicată de fungicid sistemic va ajunge în plantă. Se vor proteja astfel noile creşteri care încep să se formeze pe ramuri. Dacă după această perioadă, răsleţ apar crenguţe care prezintă frunze basicate, acestea se vor îndepărta şi distruge.

Fungicide de contact:  Syllit 400 SC, MERPAN 48 SC;

Fungicide sistemice: Score 250 EC, Mavita 250 EC

Stropiri după recoltarea fructelor

În această fază se vor aplica din nou produse pe bază de cupru. Aceste tratamente sunt foarte importante din două motive. Unul ar fi că se vor elimina de pe crengile piersicilor formele de iernare ale basicarii frunzelor. Al doilea beneficiu constă în faptul că odată aplicat, cuprul ca ajuta la maturarea lăstarilor tineri şi cicatrizarea eventualelor răni.

Se vor folosi produse pe bază de cupru cum ar fi:

1. Alcupral;
2. Coprantol duo;
3. Flowbrix

Sper ca din aceasta schema, sa alegeti cea mai buna solutie. Daca aveti nevoie de ajutor, va astept sa ma contactati printr-un comentariu.

Vă salut si va urez la toti: Recolte profitabile!