Basicarea frunzelor – Taphrina deformans, plan complet de tratament

Bășicarea frunzelor la piersic este una dintre cele mai frecvente și recunoscute boli care afectează piersicul si nu numai. Deși este comună in multe gradini particulare si plantatii pomicole, boala nu trebuie considerată o normalitate, deoarece poate fi prevenită și tratată cu ușurință prin aplicarea unor metode corespunzătoare. Patogenul poate poate afecta și alte specii, cum ar fi nectarinul, caisul și migdalul.

Ce este bășicarea frunzelor

Bășicarea frunzelor este cauzată de ciuperca Taphrina deformans, care afectează frunzele, lăstarii tineri și uneori fructele. Patogenul se dezvoltă în spațiile intercelulare ale frunzei, unde secretă enzime care descompun polizaharidele precum celuloza, afectând astfel structura și funcționalitatea frunzelor.

Cum acționează ciuperca asupra frunzei?

Ajuns in interiorul frunzei, patogenul secretă enzime, care au capacitatea să descompună polizaharidele. Una din polizaharidele foarte importante in regnul vegetal este celuloza. Aceasta polizaharida, se găsește în peretele celular, având rol mecanic, de susținere.

Patogenul va provoca schimbari hormonale la nivelul frunzei, schimbari in urma carora se produce simptomele comune ale basicarii frunzelor. Înroșirea frunzelor bășicate este asociată cu creșterea concentrației unui hormon auxinic, numit indol-3-acetic acid. În general, auxinele sunt hormoni cu un rol pozitiv, important în creșterea plantelor. Aceștia se găsesc cu precădere, în mugurii de creștere. Pe lângă auxine, o alta grupa de hormoni, care sunt afectate de prezenta patogenului Taphrina deformans sunt citokininele.

Toata aceasta dereglare hormonala si enzimatica, va duce la creșterea puternica, anormala a numărului de celule si al mărimii acestora. Prin urmare, frunzele se vor deforma si va apărea renumitul simptom de bășicare. Pe lângă acest simptom, frunzele își pierd flexibilitatea si devin rigide. La îndoirea frunzelor bășicate, acestea se rup.

Simptome la nivelul frunzelor

Simptomele apar pe frunzele tinere, de obicei într-o fază timpurie, imediat după înflorire.  Odată ce frunzele piersicului au ajuns la maturitate, la dimensiunea normală, acestea nu mai sunt susceptibile atacului ciupercii.  Din acest motiv tratamentele din primăvară (inainte de inflorit si in timpul infloritului), sunt cele care elimină ori ce apariție a bolii, capabilă să aducă prejudicii recoltei anului în curs.

Primele simptome apar vremelnic, in perioada infloritului sau imediat după. Frunzele infectate chiar dacă nu sunt complet dezvoltate, în locul unde a avut infecția, prind o culoare roșiatică. La o privire atentă, se va putea observa cum frunzulița infectată începe să se gofreze, începând cu locul în care, a prins culoarea roșiatică.

Gofrarea frunzuliței va fi de obicei spre interior. Practic marginea frunzuliței se va îndoi spre partea inferioară a frunzei. Boala progresează odată cu creșterea frunzei. La început culoarea frunzelor infestate cu bășicarea frunzelor va fi roșiatică, purpurie. Pe măsură ce infecția progresează, frunzele afectate devin cenușii cu aspect pulverulent. Culoarea cenușie este rezultat al producerii de spori pe suprafața frunzelor. La scurt timp, aceste frunze devin galbene sau maro și cad.

Simptome la nivelul lăstarilor

Odată  frunzele ajunse la dimensiunea lor naturala, nu mai sunt afectate de basicarea frunzelor. Probleme putem avea însă cu noile creșteri. Frunzele tinere, care nu au ajuns la dimensiunea normala, precum si lastarii tineri, raman susceptibili infectiei pe toata perioada de primavara. In perioada de vara sau atunci cand umiditatea este redusa iar temperatura mai mare de 25-30 °C, riscurile cu privire la basicarea frunzelor sunt neglijabile.

În mod normal, într-o livadă în care se fac anual tăieri și curățiri ale ramurilor bătrâne, infecția lăstarilor este puțin probabilă. Totuși în livezile în care patogenul nu este controlat eficient si nu sunt efectuate nici măcar curățiri la nivelul coroanei, infecția la nivelul ramurilor, poate sa devina sistemică. Scoarța ramurilor cu infecție sistemică are un aspect negricios. Din aceste ramuri infestate se vor dezvolta lăstari tineri gata infectați.

Lăstarii infestați cu bășicarea frunzelor vor avea aspect de lăstar umflat și turtit. De obicei, acești lăstari vor rămâne cu frunze deformate, uscate în vârfurile lor. Lăstarii infestați vor fi ușor distruși de frigurile din timpul iernii.

Simptome la nivelul fructelor

Simptome la nivelul fructelor apar mai greu. Printre simptomele de infecţie putem să enumerăm crăparea fructelor şi căderea lor prematură.

Ciclul biologic al patogenului

Sporii de rezistenta – iernarea sporilor sub solzii mugurilor

Patogenul Taphrina deformans supraviețuiește peste iarnă sub formă de blastospori și ascospori, localizați:

• Pe scoarța și ramurile piersicilor: sporii rămân fixați în crăpăturile scoarței sau pe suprafețele ramurilor.
• În interiorul mugurilor dormanți: aici sunt protejați de factorii climatici nefavorabili.

Infectia primara – importanta acestui moment

Odată cu cresterea temperaturii și menținerea unei umidități ridicate (ploi, nebulozitate), sporii incep sa germineze. Temperatura ideala pentru producerea infectiei cu Taphrina deformans este cuprinsa între 10-20°C. Din punct de vedere al fenofazei in care piersicul si nu numai este susceptibil la infectie, momentul cel mai sensibil este cuprins intre dezmugurit – inflorit (aparitia primelor frunzulite). Țesuturile juvenile ale frunzelor, sunt un mediu prielnic, in care hifele ciupercii pot pătrunde cu ușurință. Odata frunzele ajunse la dimensiunea normala, acestea nu mai sunt in pericol.

Acolo unde ciuperca se ascunde intre solzii mugurilor dorminzi, infectia poate avea loc in perioada de dezmugurire. Acest lucru explică de ce infecțiile pot apărea atât de devreme în sezon si din ce motiv, uneori chiar si cu tratamente efectuate, boala totusi sa se manifeste.

Sporii germinați produc hife, care penetrează rapid și colonizează țesuturile tinere ale frunzelor sau al lastarilor. Multiplicarea hifelor poate avea loc prin două procese distincte

1. 1. Fructificația asexuată:
      • Pe suprafața frunzelor infectate se formează probazidii, care produc blastospori prin înmugurire.
      • Blastosporii contribuie la infecțiile secundare, răspândindu-se rapid în condiții de umiditate ridicată.
   2. Fructificația sexuată:
      • Ciuperca formează asce sub cuticula frunzelor infectate. În interiorul ascelor are loc meioza, rezultând ascospori. Acolo unde si-au facut aparitia ascosporii, frunzele infectate capătă un aspect prăfuit, gri-argintiu, datorită acumulării sporilor.

Multiplicarea hifelor fungice din interiorul tesutului afectat va duce la aparitia a doua fenomene importante:

• • • • • Hiperplazie: creșterea excesivă a numărului de celule.
        • Hipertrofie: mărirea dimensiunii celulelor.

Aceste procese duc la deformarea vizibilă a frunzelor, care sunt cunoscute sub numele de bășicare.

Blastosporii și ascosporii sunt eliberați și dispersați de catre vant si precipitatii si vor ajunge pe ramuri, muguri, frunze pregătind terenul pentru infecțiile viitoare. Blastosporii pot sa germineze imediat în condiții de umiditate crescută, cauzând infecții secundare in timpul verii.

Sporii și formele de rezistență supraviețuiesc iarna pe ramuri și în muguri dormanți. Primăvara următoare, odată cu deschiderea mugurilor, ciclul biologic se reia.

Factorii climatici favorizanți

Incidența apariției bolii este legată de precipitații, lungimea perioadelor cu umiditate ridicată, temperatură şi cel mai important, stadiul de dezvoltare al frunzelor.

Bășicarea frunzelor este favorizată de vremea umedă și răcoroasă. S-au efectuat numeroase studii referitoare la corelația între temperatură și capacitatea ascosporilor de a germina. S-a ajuns la concluzia că aceștia au capacitatea să germineze începând cu 5°C  și până la 35 – 37°C. Nu degeaba uneori și în perioada de vară observăm pe creșterile noi de piersic apariția de frunze infestate.

Temperatura optima in care patogenul poate produce cu ușurință infecții este intre 15-20 °C. In cazul in care optimul termic se suprapune si cu perioade de 12 – 24 ore cu umiditate ridicata, atunci sunt întrunite cele mai favorabile condiții climatice, pentru ca infecția sa se propage puternic. De la 30 °C in sus patogenitatea parazitului scade puternic, iar de la 35-37 °C, riscurile se reduc la zero.

De obicei condiții ideale pentru patogen se întrunesc in perioada martie – aprilie, când umiditatea atmosferica este ridicata si se poate menține pe întreaga perioada a zilei. In aceasta perioada avem si apariția primelor frunzulițe, fenofaza in care piersicul este cel mai sensibil la apariția bășicării frunzelor. Toate aceste condiții pot sa creeze furtuna perfecta, iar piersicii sa fie devastați de Taphrina deformans.

Perioada în care are loc infecția cea mai puternică cu bășicarea frunzelor

Infecția cu bășicarea frunzelor, se poate produce în întreaga perioadă în care piersicii emit noi lăstari şi frunzulițe.

Totuşi cel mai mare pericol îl avem la dezmugurire, când frunzuliţele piersicului încep să apară din muguri. În această perioadă avem o masă întreagă de frunze în creştere, susceptibile a fi infectate şi o densitate ridicată de spori ai băşicării frunzelor, gata să producă infecţia.

Aplicarea de fungicide în această perioadă, pot să reducă în totalitate infecţia cu Taphrina deformans.

Urmările infecţiei cu basicarea frunzelor ( Taphrina deformans )

Pierderea foliajului determină o scădere a producției de fructe. Piersicii pot să piardă peste 90% din foliaj. Boala lăsată netratată va amplifica simptomatologia produsă de basicarea frunzelor. Pe lângă producția anului în curs, prin faptul că în piersic se produc mai puține elemente de fotosinteză, va fi afectată şi producția din anul viitor.

Lăsată netratată, băsicarea frunzelor va continua să afecteze pomii fructiferi an după an, simptomele devenind din ce în ce mai severe. Pe acest background, piersicul va fi susceptibil să fie atacat şi de alte boli. Perioada de viaţa a piersicului se va reduce astfel dramatic.

Ce facem in cazul in care patogenul a scapat de sub control

Sunt situatii in care din cauza lipsei tratamentului sau al tratamentelor necorespunzatoare, foliajul piersicilor sa fie distrus intr-o proportie mai mare de 90%. O astfel de situatie este ilustrata putin mai jos, in fotografia cu piersicul din anul 2022. De la inceput trebuie subliniat ca productia poate fi salvata, chiar daca poate vom avea pierderi in privinta calitatii piersicilor (fructe mai mici). Depide si acest aspect de incarcatura cu rod al pomilor fructiferi.

Frunzele afectate nu mai pot fi salvate, acestea urmand sa cada pe rand in urmatoarele 2-3 saptamani. La inceput vom aplica un produs pe baza de hidroxid de cupru (zeama bordeleza spre exemplu). Rolul acestuia este sa distruga fructificatiile ciupercii de pe frunzele gata afectate si al rezervei de inocul de pe ramuri. Nu se vor aplica produse cuprice pe piersicii infloriti!

Apoi trebuie sa fim atenti ca pomii fructiferi au conditii foarte bune, pentru aparitia rapida a noi frunze si lastari. Sapatul zonei de sub coroana pomilor fructiferi si aplicarea de ingrasaminte minerale pot sa creeze conditii mai bune pentru pomii fructiferi. In caz de seceta, udarea solului (nu a coroanei), va stimula cu siguranta aparitia de noi frunze, mai ales ca apa va ajuta azotul sa levige usor spre radacini.

Pe piata veti gasi ingrasaminte foliare, care contin aminoacizi si biostimulatori. Aplicarea biostimulatorilor, care contin si aminoacizi, pot ajuta piersicii sa genereze mult mai rapid, un foliaj nou.

Dupa aparitia de noi frunze si lastari, vom mai observa razlet noi frunze basicate, care vor fi indepartate manual. In perioada de toamna insa, imediat dupa recoltarea piersicilor, vom aplica o solutie pe baza de cupru. Vom aplica apoi o schema de tratament, care sa contina neaparat referinte cu privire la controlul basicarii frunzelor.

Recomandări practice pentru controlul Taphrina deformans

Trebuie pornit de la premisa că tratamentele trebuie sa fie efectuate preventiv. Aplicarea fungicidelor după ce infecția a avut loc, pot doar stopa propagarea infecției. Frunzele care deja au fost infectate şi sunt bășicate, nu revin la normal. Singura varianta pe care o avem in fata acestui patogen sunt tratamentele preventive.

Tratamente preventive

• • Aplicarea de fungicide pe bază de cupru (click detalii) în perioada de repaus vegetativ (toamna târziu și iarna) pentru a reduce din canditatea de inocul patogen de pe ramuri si muguri. In aceasta perioada produsele care au o solubilitate scazuta si persistenta ridicata sunt cele mai indicate.
  • Asigurarea unei a doua aplicări înainte de deschiderea mugurilor primăvara. De aceasta data, produsele pe baza de cupru care au o solubilitate ridicata si care elibereaza mult mai rapid ionii de cupru sunt mai indicate.
  • Aplicarea de produse pe baza de gluconat de cupru in fenofaza de dezmugurire, astfel incat mugurii sa preia in interiorul lor ionii de cupru. Aceasta metoda ofera eficacitate ridicata si se pliaza foarte bine mai ales in fermele ecologice.
  • La dezmugurit se pot aplica si produse sistemice. Acestea pătrund în țesuturile plantei și oferă o protecție de lungă durată împotriva infecțiilor primare. Aplicarea în această perioadă este esențială, deoarece coincide cu momentul în care mugurii și frunzele tinere devin susceptibile la infectie.
  • In cazul in care se doreste continuarea cu produse cuprice si in perioada de dezmugurit (ceea ce nu este gresit deloc), atunci va recomand aplicarea unor produse pe baza de hidroxid de cupru, pentru ca aceste produse au solubilitate ridicata si elibereaza rapid ionii de cupru.

Metode culturale de control

1. Îndepărtarea manuală a frunzelor afectate:
   • Frunzele deformate trebuie eliminate și distruse pentru a reduce sursa de infecție.
   • Strângeți și îndepărtați frunzele căzute toamna, deoarece acestea pot conține spori viabili.
2. Gestionarea condițiilor de umiditate:
   • Evitarea udării excesive sau a irigării deasupra coronamentului.
   • Reduceți densitatea coroanei pomilor prin tăieri de întreținere pentru a îmbunătăți circulația aerului și a reduce umiditatea excesivă.
   • Tăierile din primăvară la piersic sunt foarte importante. Mai ales în cazul piersicilor mai bătrâni, prin întinerirea ramurilor se vor îndepărta, sursele de infecție. Ramurile anuale care prezinta simptome vechi de infecție,  vor fi de asemenea eliminate.
3. Monitorizarea constantă:
   • Verificarea periodică a ramurilor și frunzelor pentru semne de infecție timpurie.
4. Planificarea tratamentelor în funcție de condițiile climatice:
   • Realizarea tratamentelor imediat după perioadele de ploi abundente sau rouă persistentă. Având în vedere condițiile meteo din primăvară cu ploi şi umiditate ridicată, trebuie pornit de la premisa, că fiecare ploaie căzută după aplicarea fungicidului, va reduce semnificativ protecția pe care o acordă fungicidul. Asta mai ales ca majoritatea produselor omologate pentru controlul acestui patogen sunt pe baza de cupru, iar acest element poate fi ușor spălat de pe ramuri. In plus, ploaia este adusa de curenți de aer, care pe lângă umiditate, vor transporta si spori.

Integrarea acestor măsuri în programul de îngrijire a livezii poate reduce semnificativ impactul bolii asupra producției de piersici. Bășicarea frunzelor este una din bolile specifice piersicului. Alături de aceasta boala, mai avem monilioza, care in anumiți ani poate produce pagube semnificative. Atunci când efectuați tratamentul pentru bășicarea frunzelor, ideal ar fi sa luați in calcul si infestarea cu monilioza.

Dintre substanțele active omologate pentru controlul acestui patogen, produsele pe baza de cupru sunt recunoscute ca având eficacitatea cea mai ridicata. Prefloral, va recomand cel puțin 2 stropiri cu produse cuprice. De abia in fenofaza de buton roz-înflorire, sa revenim cu alte substanțe active de sinteza. 

Intreaga schema de tratament pentru piersic, in care tratamentul impotriva basicarii frunzelor are un rol important, veti gasi in schema de tratement de mai jos:

Schemă de tratament pentru piersic – ghidul anului 2023