Sorgul BMR – ce este ?
Caracterul BMR este un marker fenotipic (care se manifestă vizibil), linkat (legat) de prezența unor gene mutante, responsabile de un conținut redus de lignină în plantă. Practic prin culoarea maronie a nervurii frunzelor sau al tulpinii, respectivul hibrid doar ne dezvăluie, că prezintă respectivele gene mutante.
BMR este un acronim, care provine din cuvintele din limba engleză, „Brown MidRib – nervură centrală maronie”. Sorgul BMR se recunoaște practic după culoarea maronie a nervurii principale al frunzelor. Pe piaţă sunt foarte multe varietăți și hibrizi de sorg. Caracterul BMR nu se manifestă uniform la toți. În funcție de hibrid, pot să apară nuanțe diferite de culoare maro, mai mult sau mai puțin evidentă. Sunt și hibrizi de sorg BMR, la care culoarea maronie se manifestă chiar și la nivelul tulpinii.
Din ce motiv sorgul BMR este atât de apreciat
Lignina reduce semnificativ digestibilitatea oricărui nutreț, fiind o componentă nedigerabilă sau greu digerabilă pentru animale. Hibrizii BMR conțin cantități reduse de lignină în comparație cu sorgul convențional. Prin reducerea conținutului de lignină, a fost îmbunătățită palabilitatea și digestibilitatea silozului obținut. Prin utilizarea acestui caracter, hibrizii BMR au egalat din punct de vedere al calității, hibrizii de porumb.
De ce sorg BMR și nu porumb ?
Toleranță mai bună la secetă și arșiță
Având în vedere că sorgul tolerează mult mai bine decât porumbul lipsa de apă, cultivarea de sorg poate să aducă sustenabilitate fermelor de animale. În foarte multe zone, din cauza secetei, culturile sunt distruse în proporție de 100%. Sorgul poate să ofere o șansă în plus crescătorilor de animale din astfel de regiuni. Nu este ușor când întreaga hrană pentru animale trebuie cumpărată. Un crescător de animale are nevoie, ca un procent cât mai ridicat din hrana animalelor, să fie produs în propria fermă.
Calitate mai bună în condiții de secetă și arșiță
Când vorbim de sustenabilitate, mintea noastră se duce de cele mai multe ori spre aspecte care ţin strict de producție. Sustenabilitatea însă, trebuie să atingă și aspecte calitative. Tot ce ține de calitatea furajului se va reflecta rapid în rata de creștere și/ sau cantitatea de lapte produsă în fermă.
Chiar și in fermele situate în zone cu un regim de precipitații satisfăcător, în perioada de vară din cauza secetei și arșiței, știuletele poate să lipsească sau să fie foarte mic. În asemenea condiții, sorgul nu doar că vine cu o producție de masă verde similară cu a porumbului, ci poate să aducă indici de calitate mult mai buni, comparativ cu ceea ce poate să ofere porumbul.
In anii cu seceta si/sau arșiță puternica, porumbul pentru siloz poate să își piardă rapid stay green-ul, iar fermierul să-l recolteze uscat. În asemenea condiții, dacă în fermă avem și sorg, fermierul poate să facă un amestec în groapa de siloz între porumb și sorg, crescând astfel potențialul calitativ al furajului.
Sunt zone în care sorgul poate să înlocuiască total porumbul, însă sunt și zone în care sorgul și porumbul pot să coabiteze, astfel încât fermierul, să își asigure nu doar cantitatea ci și calitatea silozului.
Prin urmare, nu întotdeauna o cultură trebuie să o înlocuiască definitiv pe cealaltă. În multe zone, mai degrabă va trebui să ne obișnuim ca ambele culturi să își găsească loc în asolament.
Sorgul BMR – scurt istoric, gene implicate
Caracterul BMR a fost descoperit la mai multe plante de cultură (porumb, sorg, mei), în anii 1920. Pentru că la sorg mai există o mutație, utilizată în creerea de hibrizi fără panicul (BM – Bloom less), pentru a nu se crea confuzii, noul caracter creat a fost denumit BMR.
Au fost identificate mai multe grupuri alelice, implicate în apariția caracterului de BMR. Patru din ele sunt mai cunoscute: BMR 2, BMR6, BMR12 și BMR 19. Cu valoare foarte ridicată sunt mutațiile BMR 6 și BMR 12.
Puncte de atenţie în ameliorarea și cultivarea de sorg BMR
Lignina este prezentă în celulele peretelui celular, având rol important în susținerea mecanică, conferind tulpinii rigiditate. În lipsa ligninei, celuloza și hemiceluloza nu sunt „cimentate” la nivelul peretelui celular, iar tulpina este susceptibilă la frângere. Din acest motiv în cazul multor hibrizi BMR, pot sa apară probleme legate de frângere și cădere.
Frângere si cădere pot apărea la ori ce varietate de sorg, nu doar la sorgul BMR. Cele mai mari probleme pot să apară la hibrizii foarte înalți, care au și panicul. Sub greutatea plantei, tulpina se poate frânge. Această situație poate să apară mai ales acolo unde creșterea este dinamizată de condițiile climatice foarte bune, aportul de azot și densitatea ridicată.
Prin urmare, acolo unde avem hibrizi de sorg BMR cu talie înaltă, va trebui să reducem din densitate, iar fertilizarea cu azot să fie echilibrată. Administrarea de fosfor și potasiu, poate să reducă din efectul negativ al azotului.
Un hibrid de sorg BMR este neapărat valoros?
Un hibrid de sorg BMR nu este neapărat un hibrid valoros. Atunci când discutăm de calitate, lignina este doar un element, alături de multe altele. În cazul în care genele BMR sunt prezente într-un hibrid cu potențial calitativ și cantitativ scăzut, hibridul respectiv rămâne un hibrid slab, însă cu mai puțină lignină.
Cele mai bune rezultate s-au obținut atunci când genele BMR au fost incluse in combinaţii hibride valoroase, din care au rezultat hibrizi de sorg BMR valoroși. BMR este doar un caracter, care aduce un plus de calitate, la un bagaj genetic deja prezent. Prin urmare, pe lângă caracterul BMR trebuie să fim atenți la întreaga paletă de indici corelați cu calitatea și producția.
Hibrizii de sorg Brachytic Dwarf
Brachytic (engl.) = brahitic, cu tulpina scurta; dwarf = pitic
Brachytic (engl.) = brahitic, cu tulpina scurta; dwarf = pitic
Hibrizii de sorg brachytic dwarf sunt noul produs scos din laboratoarele și câmpurile în care se cercetează sorgul. Sorgul brachytic a fost creat ca un răspuns la sensibilitatea anumitor hibrizi de sorg la frângere sau cădere. Înălțimea medie al acestor hibrizi este de cca 1.5 metri.
Acești hibrizi au internoduri foarte scurte și o suprafața foliară foarte densă. Prin urmare, talia sorgului brachytic dwarf va fi una redusă, însă cu un raport frunză-tulpină favorabil. Având talie pitică, riscurile privind căderea sau frângerea unui astfel de hibrid, sunt reduse. Digestibilitatea fibrelor în cazul hibrizilor de sorg brachytic dwarf este de asemenea mai bună având în vedere prezența unui foliaj bogat.
Un hibrid brachytic dwarf BMR combină avantajele unui hibrid de sorg cu talie redusă (raport frunză-tulpină, rezistență la frângere și cădere, digestibilitate ridicată) cu avantajele unui hibrid BMR (conținut de lignină scăzut, digestibilitate ridicată al fibrelor).
În prezent, potențialul de producție al unor astfel de hibrizi este ușor sub potențialul hibrizilor convenționali. Cercetarea însă lucrează și se va rezolva treptat și acest aspect. De reținut că hibrizii de sorg brachytic dwarf, chiar dacă au talia mult mai mică decât hibrizii clasici de sorg, acumulează rapid o cantitate foarte mare de substanță uscată.
La recoltare, diferența de masă verde între hibrizii clasici și hibrizii brachytici poate fi destul de ridicată. Însă dacă se calculează cantitatea de substanță uscată recoltată/ha, sunt toate șansele ca lucrurile să se schimbe în favoarea hibrizilor brachytici. Este ca atunci când recoltezi doi hibrizi de porumb pentru boabe. La unul să obții 10 t/ha la umiditate la 14%, iar la al doilea să recoltezi 12t/ha, însă la peste 20% umiditate. Retoric întreb, care dintre cele doua variante sunt mai profitabile?
Ceea ce este important însă este că pe piaţă au apărut hibrizi de sorg, capabili să aducă plus valoare, celor care au nevoie de calitate în hrana animalelor. La această oră, aceste varietăți de sorg sunt vârful de lance în ceea ce privește nutriția animalelor.
Sorgul pretențios la fotoperiodism
Pe piaţă sunt prezenți hibrizi de sorg, care au nevoie de un anumit număr de ore de lumină, pentru a putea trece din faza vegetativă în cea generativă. Fenomenul în sine se numește fotoperiodism. Sorgul pretențios la fotoperiodism este foarte sensibil la lumina zilei și nu va iniția formarea de panicul, până ce durata zilei nu scade sub 12 ore si 20 minute.
În zona noastră temperată, aceste condiții se întrunesc din punct de vedere calendaristic, spre final de luna septembrie. Chiar dacă apoi sunt întrunite condițiile privind lumina, din cauza temperaturii și a climei noastre în general, șansele ca hibrizii pretențioși la fotoperiodism să genereze panicul și boabe sunt reduse.
Acest caracter îl întâlnim la hibrizii de Sorghum sudaneze (iarba de Sudan) și la hibrizii Sorghum bicolor x s. sudanense
Sorgul pretențios la fotoperiodism având o perioadă de creștere continuă, neavând posibilitatea să intre în faza generativă, până în toamnă poate să ajungă la înălțimi de 3-4 m.
Sorgul pretentios la fotoperiodism – utilizare
Multi cut – hibrizi pentru coasă
La hibrizii care generează panicul, odată plantele intrate în faza generativă, dacă sunt retezate, tulpina principală nu se mai regenerează. Chiar dacă din zona coletului sau din resturilor vegetale rămase, apar apoi lăstari noi din mugurii dorminzi, aceștia nu sunt foarte productivi.
Sorgul pretențios la fotoperiodism având o perioadă de creștere continuă, poate fi utilizat pentru coasă. La tipul acesta de sorg, tulpina principală se regenerează foarte ușor, ea practic crescând continu. Important este ca tăiere să fie efectuată la cca 15 cm de la sol, astfel încât tulpinile, să se regenereze cât mai rapid. În plus, se evită situația în care să avem pierderi prin deshidratarea tulpini rămase, din cauza secetei sau a arșiței (vezi foto).
Chiar dacă în mod natural, hibrizii pretențioși la fotoperiodism pot ajunge la înălțimi considerabile, când sunt utilizați pentru coasă, recoltarea se va efectua când sorgul ajunge l o talie de cca 1.5 m. Prima coasă va fi luată la cca 60 de zile de la răsărit, când sorgul ar trebui să aibă cca 150 cm înălțime. Următoarele coase se vor efectua la cca 30 – 40 zile de la ultima coasă. În funcție de fiecare hibrid în parte și bineînțeles în funcție și de condițiile pedoclimatice și tehnologice, în climatul nostru pot fi efectuate cca 2-3 coase.
Daca sorgul se va recolta la 1 – 1.5 m înălțime, nivelul de proteină va fi unul foarte ridicat (15-20%). Bineînțeles că toate aceste recomandări și informații sunt generale. În funcție de hibrid (genetică) și condițiile pedoclimatice, trebuie să personalizăm aspectele tehnologice, pentru un maxim de eficacitate.
Producerea de siloz – avantaje și dezavantaje
Având în vedere că acest tip de sorg are o creștere continuă, dacă în perioadă de vegetație avem condiții pedoclimatice favorabile, sorgul poate ajunge la o talie ridicată, iar întreaga cultură, să devină susceptibilă la cădere.
Tot din cauza creșterii continue, în perioada de recoltat sorgul rezistent la fotoperiodism poate avea dificultăți în a ajunge la valori de peste 30% substanță uscată. Plantele cu valori scăzute de substanță uscată sunt foarte greu de însilozat. La tasare se poate pierde lichid dulce.
Acest dezavantaj însă, se poate transforma într-un mare avantaj. În anii secetoși sau cu arșițe puternice, când porumbul este pârjolit, un amestec între porumbul uscat și sorgul foarte suculent, poate aduce nivelul total al silozului, la valori foarte bune de calitate.
Sorgul pretențios la fotoperiodism – marele avantaj
Cea mai importantă caracteristică a sorgului rezistent la fotoperiodism este cu totul alta. Tipul acesta de sorg se utilizează în zonele cu perioade foarte lungi de secetă, urmate de ploi puternice. In Africa spre exemplu acest fenomen este recurent. Din cauza schimbărilor climatice și in România clima s-a schimbat în această direcție. Avem săptămâni, poate chiar luni de zile secetoase, iar apoi perioade cu ploi puternice.
Sorgul convențional, care produce panicul, în funcție de necesarul termic intră din vegetativ în generativ. Odată cu apariția paniculului, sorgul nu va mai crește în înălțime. Prin urmare, eventuale ploi căzute după apariția paniculului, va avea impact nesemnificativ asupra producției de biomasă. Dacă spre exemplu, din cauza secetei, sorgul nu a crescut mai mult de 1.5 m, iar paniculul și-a făcut apariția, chiar dacă apoi, survin ploi însemnate cantitativ, înălțimea sorgului va rămâne de 1.5 metrii.
Același fenomen îl avem și la porumb, nu doar la sorg. Odată cu apariția paniculului, porumbul nu mai crește în înălțime. Dacă știuletele nu s-a format în perioada potrivită, chiar dacă apoi survin ploi, porumbul va rămâne fără știulete.
Sorgul pretențios la fotoperiodism are însă, un cu totul alt comportament, în condiții de secetă puternică. Așa cum am tot repetat, această varietate de sorg va rămâne, aproape întreaga perioadă în faza vegetativă. Prin urmare, dacă avem o perioadă de secetă foarte lungă, iar sorgul nu reușește să crească mai mult de 1 m înălțime, s-ar putea să nu fie o problemă. Acest tip de sorg poate rămâne perioade foarte lungi în acest stadiu de vegetație, la această talie.
Dacă apoi survin ploi, sorgul rezistent la fotoperiodism își va continua creșterea, ca și cum nici nu a trecut prin secetă. In cazul in care anotimpul și bineînțeles nivelul de precipitații permit, poate ajunge foarte rapid, în 2-3 săptămâni, de la 1 m înălțime la peste 2 – 2.5 metrii.
Fermierul poate câștiga lupta cu seceta, pe ultima sută de metrii. Am avut o astfel de experiență, când din iunie până spre final de august nu a căzut nici un strop de ploaie. Sorgul pe alocuri nici măcar nu a ajuns la 1 m înălțime. Apoi la început de septembrie, ploile și-au făcut apariția, iar sorgul a avut o explozie de creștere. Producția de sorg, masă verde, suculentă a fost de peste 30 t/ha. Asta în condițiile în care porumbul nu s-a apropiat de 20 t/ha, știuletele lipsea, iar ceea ce s-a recoltat semăna mai mult a fân.
Sorgul este o cultură relativ nouă pentru fermierii din România. Din fericire pentru noi, vom sări mai multe etape de cercetare și avem posibilitatea ca în viitorul apropiat să introducem în cultură, varietăți moderne de sorg. Sorgul are toate motivele să fie introdus alături de porumb în asolament. În același timp însă, în zone mari din România, sorgul este o alternativă viabilă la porumb, nu doar din punct de vedere cantitativ, ci și calitativ.
Mai multe despre întreaga tehnologie a sorgului, găsiți in acest articol:
Sorgul – tehnologia de cultivare, avantaje, toxinele din sorg
Pentru ori ce fel de întrebare sau sugestie, aștept un comentariu de la dumneavoastră!
Recolte profitabile !
