Stropirile la prun – plan complet de tratament in 2026

Prunul este una dintre cele mai răspândite specii pomicole din România, prezent atât în gospodăriile familiale, cât și în plantațiile comerciale. Este apreciat nu doar pentru consumul în stare proaspătă, ci și pentru valoarea sa economică în procesare – dulceață, compot, distilate. Diversitatea soiurilor cultivate face ca prunele să difere semnificativ ca formă, culoare, aromă și perioadă de coacere, acoperind un interval larg, din iulie până în septembrie–octombrie.

În practică însă, diferența dintre un prun „care rodește” și o livadă care produce constant, cantitativ și calitativ este dată de modul în care este gestionată protecția fitosanitară. Bolile și dăunătorii prunului pot compromite parțial sau total producția, iar în anii favorabili acestora, pierderile pot fi dramatice dacă intervențiile nu sunt corect sincronizate.

Stropirile la prun nu trebuie privite ca intervenții izolate, ci ca parte a unei strategii coerente, adaptate fenofazelor, presiunii biologice din livadă și particularităților fiecărui soi.

Cei mai periculoși dăunători ai prunului

Dăunătorii prunului sunt responsabili pentru unele dintre cele mai mari pierderi de producție în pomicultură. Problema majoră este că, în multe cazuri, atacul devine vizibil prea târziu, moment în care eficiența tratamentelor scade drastic. În situații extreme, întreaga recoltă poate fi compromisă, chiar dacă livada a fost îngrijită corect din punct de vedere agrotehnic. Din acest motiv, protecția prunului trebuie să fie preponderent preventivă, iar intervențiile să vizeze exact momentele-cheie din ciclul biologic al fiecărui dăunător.

În România, trei dăunători trebuie tratați ca prioritate absolută:

• viermele prunelor (Cydia funebrana),

• viespea neagra (si galbena) cu ferastrau a prunului (Hoplocampa spp.),

• viespea sâmburilor de prun (Eurytoma schreineri).

Fiecare dintre aceștia atacă în momente diferite, dar au un lucru în comun, dacă tratamentul este întârziat, producția poate fi pierduta in intregime. 

Viermele prunelor (Cydia funebrana)

Viermele prunelor este unul dintre cei mai periculoși dăunători ai culturii, în special în livezile comerciale. În funcție de condițiile climatice, poate dezvolta două sau chiar trei generații pe an. Larvele iernează sub scoarța exfoliată a prunilor sau în resturile vegetale de pe sol, iar adulții apar, de regulă, în luna mai.

Momentul apariției adulților este puternic influențat de temperatură și precipitații. Dăunătorul preferă perioadele calde și secetoase, iar zborul are loc în special seara, ceea ce face dificilă depistarea sa în lipsa capcanelor feromonale. Activitatea de împerechere are loc înainte de răsărit, iar durata zborului unei generații este foarte lungă. Dacă primii adulți apar la începutul lunii mai, zborul poate continua pe toată luna iunie.

Femelele depun ouăle pe fructele tinere, de dimensiunea unei alune, dar și pe frunze. După eclozare, larvele pătrund în fruct, sapă galerii și le umplu cu excremente. În zona de pătrundere apare frecvent clei, simptom adesea confundat cu monilioza. În realitate, monilioza se instalează frecvent secundar, pe fructele deja afectate de atacul viermelui. Prunele atacate cad prematur, transportând larva în interior.

A doua generație apare în luna iulie, când fructele sunt aproape de maturitate sau în pârgă, în funcție de soi. În anii călduroși, zborul poate continua și în august, iar în anumite regiuni se poate dezvolta chiar o a treia generație, extrem de periculoasă pentru soiurile tardive.

Pentru combaterea eficientă a fiecărei generații sunt necesare, în mod obișnuit, 2–3 tratamente insecticide, aplicate la intervale de 10–14 zile, corelate cu momentul zborului.

Folosirea de capcane feromonale

Femelele de Cydia funebrana emit feromoni sexuali pentru atragerea masculilor. Capcanele feromonale conțin o capsulă impregnată cu acest compus și permit monitorizarea exactă a curbei de zbor. Numărul de masculi capturați oferă informații esențiale despre:
– densitatea populației,
– momentul de început al zborului,
– vârful de activitate al fiecărei generații.

În plus, utilizarea unui număr suficient de capcane poate reduce împerecherile, contribuind la limitarea dezvoltării populației în livadă.

Viespea neagră și viespea galbenă a prunului (Hoplocampa spp.)

Aceste specii dezvoltă o singură generație pe an, însă impactul lor asupra producției poate fi devastator. În anii favorabili, pierderile pot ajunge la 80–90% din producție.

Dintre cele două specii, viespea neagră (Hoplocampa minuta), cunoscută și ca viespea cu ferăstrău, este mai răspândită și mai agresivă decât viespea galbenă (Hoplocampa flava). Atacul are loc foarte devreme, iar fructele afectate cad la scurt timp după legare. Având în vedere potențialul extrem de distructiv al acestui dăunător, controlul lui trebuie să fie obligatoriu în orice schemă de tratament la prun.

Ciclul biologic și mecanismul de atac

Adulții apar, de regulă, în faza de „boboc alb”, cu zbor maxim în perioada înfloritului. Femelele depun ouăle pe receptaculul floral sau între sepale, spre finalul înfloritului, sincronizat cu scuturarea petalelor.

După câteva zile, larvele eclozează și pătrund în fructele abia formate, unde sapă galerii spre sâmbure. Larvele pot părăsi fructele inițial atacate și migra spre altele, amplificând rapid gradul de infestare. Fructele atacate își opresc dezvoltarea și cad prematur, fenomen frecvent confundat cu căderea fiziologică.

Strategii de combatere recomandate

În livezile cu antecedente de infestări severe, se recomandă implementarea a două tratamente fitosanitare:​

1. Primul tratament: Aplicat în faza de boboc alb, utilizând un insecticid de contact, pentru a controla primul val de adulti;​

2. Al doilea tratament: Efectuat imediat după căderea petalelor, vizând combaterea larvelor recent eclozate.​

Notă importantă: Este esențial să se evite aplicarea insecticidelor în timpul înfloritului, pentru a proteja polenizatorii și a asigura o polenizare eficientă. Nu stropim cu insecticid in perioada infloritului !

Mai multe despre acest daunator, veti gasi in acest articol:

Viespea neagră a prunelor (Hoplocampa minuta) – control conventional ṣi ecologic

Viespea sâmburilor de prun (Eurytoma schreineri)

Viespea sâmburilor este considerată unul dintre cei mai periculoși dăunători ai prunului, în special în Transilvania, unde produce pierderi masive de producție. Nu întâmplător este cunoscută de fermieri drept „spaima ardelenilor”.

Adulții apar primăvara, în luna aprilie, ieșind din sâmburii fructelor atacate în sezonul anterior. Femela depune oul în apropierea sâmburelui, imediat după căderea petalelor. Perioada de risc se întinde până la lemnificarea acestuia.

Larva se dezvoltă exclusiv în interiorul sâmburelui, hrănindu-se cu endospermul. Fructele nu prezintă simptome externe evidente, iar atacul devine vizibil abia în luna iunie, când prunele se colorează violaceu, se zbârcesc și cad. Fenomenul este adesea interpretat greșit ca o reglare naturală a rodului, însă la desfacerea sâmburelui se observă larva sau distrugerea completă a acestuia.

Datorită perioadei lungi de atac, o singură stropire este insuficientă. Combaterea eficientă presupune tratamente repetate, corelate cu zborul adulților și istoricul de infestare. Anumite soiuri, precum Stanley, sunt mult mai sensibile și necesită atenție sporită.

Viespea sâmburilor de prun – ciclu biologic, moment optim de control

Principalele boli ale prunului

Pătarea roșie a frunzelor de prun (Polystigma rubrum)

Pătarea roșie a frunzelor de prun, produsă de ciuperca Polystigma rubrum, este o boală foliară frecvent întâlnită în livezile de prun, cu impact direct asupra vigorii pomilor și asupra diferențierii mugurilor de rod. Atacul are loc, de regulă, primăvara, imediat după dezmugurire, când frunzele tinere sunt extrem de sensibile.

Infecțiile sunt favorizate de temperaturi moderate și de perioadele cu umiditate ridicată, în special atunci când primăvara este ploioasă. În aceste condiții, boala se instalează rapid, iar simptomele devin vizibile relativ târziu, sub forma petelor caracteristice de culoare roșie, bine delimitate, pe frunze.

Un aspect important este faptul că rezistența la pătarea roșie diferă semnificativ de la un soi la altul. Există soiuri care suportă atacul fără consecințe majore și altele care reacționează mult mai puternic, cu defolieri parțiale sau chiar masive în anii favorabili bolii. În livezile unde pătarea roșie apare constant, tratamentele din prima parte a sezonului sunt esențiale, deoarece ele vizează infecțiile primare, care stau la baza întregului atac din cursul anului.

Mai multe despre patogen, veti putea gasi in articolul de mai jos:

Patarea rosie a frunzelor de prun – simptome, cele mai eficiente tratamente

Monilinia la prun – pericol major pentru livezi

Monilioza este una dintre cele mai păgubitoare boli ale prunului, cu efecte severe atât în plantațiile comerciale, cât și în gospodăriile individuale. Boala afectează florile, lăstarii, ramurile și fructele, reducând drastic producția și, în cazuri grave, compromițând chiar viabilitatea pomilor.

Atacul este provocat de mai multe specii din genul Monilinia. În practică, simptomele produse de aceste specii sunt foarte asemănătoare, iar diferențierea exactă este dificil de realizat doar pe baza observațiilor din livadă. Din acest motiv, în managementul bolii contează mai puțin identificarea exactă a speciei și mult mai mult înțelegerea modului de răspândire și a momentelor-cheie de infecție.

Sursele infecției și răspândirea patogenului

Patogenul perenizează în ramurile atacate, în fructele mumificate rămase în pom sau căzute pe sol, dar și în scoarța rănită, în special în zonele afectate de tăieri, lovituri mecanice sau alte forme de stres. Aceste structuri reprezintă principala sursă de infecție pentru sezonul următor.

Primăvara, sporii sunt diseminați în livadă prin vânt și ploaie, iar orice perioadă cu umiditate ridicată favorizează instalarea bolii. Florile reprezintă una dintre cele mai importante porți de intrare pentru monilioză. Infecția poate avea loc atât prin stigmat și tubul polinic, cât și prin rănile rămase după căderea petalelor, mai ales în condiții de vreme umedă.

După instalarea pe flori, patogenul poate avansa în lăstari și ramuri, unde provoacă uscări caracteristice. Aceste ramuri devin, la rândul lor, surse de infecție pentru restul livezii, menținând o presiune ridicată de boală de la un an la altul.

La fruct, monilioza este strâns legată de existența rănilor. Orice leziune produsă de insecte (în special viermele prunelor), grindină, crăpături fiziologice sau manipulări mecanice favorizează infectarea. Odată instalată, boala se răspândește rapid, mai ales în apropierea maturării, când conținutul ridicat de zahăr al fructelor creează condiții ideale pentru dezvoltarea patogenului. Sucul scurs din fructele afectate devine un mediu excelent pentru contaminarea prunelor sănătoase din vecinătate.

Din acest motiv, monilioza nu poate fi controlată eficient printr-o singură intervenție. Combaterea corectă presupune reducerea rezervei biologice din livadă, protejarea fenofazelor sensibile (în special perioada înfloritului și imediat după scuturarea petalelor) și menținerea sub control a dăunătorilor care produc răni pe fructe.

Monilioza – putregaiul brun, negru al fructelor, florilor și ramurilor

Stropirile la prun – schemă de la A la Z

Schema de tratament prezentată în acest articol nu presupune aplicarea tuturor stropirilor enumerate, ci utilizarea lor selectivă, în funcție de riscurile reale existente în livadă. Fiecare intervenție trebuie privită ca o decizie tehnică, adaptată presiunii de boli și dăunători, soiului cultivat și condițiilor climatice din anul respectiv.

Monitorizarea atentă a livezii rămâne esențială pentru ajustarea corectă a intervențiilor de la o fenofază la alta. Observarea evoluției vegetației, a stării frunzelor și a fructelor, precum și urmărirea dăunătorilor permit aplicarea tratamentelor doar atunci când acestea sunt cu adevărat justificate.

În întreaga schemă privind stropirile la prun sunt recomandate exclusiv produse omologate pentru această cultură. Alegerea combinațiilor de tratamente se face în funcție de condițiile climatice, de istoricul atacurilor de boli și dăunători din livadă și de presiunea biologică reală din teren.

Structura stropirilor la prun are la bază dăunătorii și patogenii specifici, așa cum sunt întâlniți în mod obișnuit în livezile din România. Pentru fiecare fenofază nu sunt prezentate doar produse care pot fi utilizate, ci și explicații clare, astfel încât fiecare fermier să poată decide, în deplină cunoștință de cauză, dacă este sau nu necesară intervenția.

Schema este construită atât pe fenofaze, cât și pe perioade calendaristice, deoarece soiurile de prun au timpurietăți diferite. Există soiuri care se coc în luna iulie, dar și soiuri tardive care ajung la maturitate în septembrie–octombrie. Dăunătorii și bolile atacă în principal în funcție de fenofază, însă perioada calendaristică rămâne un factor important. De exemplu, a doua generație a viermelui prunelor poate să nu mai reprezinte un risc major pentru soiurile timpurii, în timp ce, la soiurile tardive, în anumite zone, poate apărea chiar și o a treia generație, cu impact semnificativ asupra producției.

Recomandarea de bază este să identificați problemele care au pus în pericol producția de prune și sănătatea pomilor fructiferi în livada dumneavoastră. Pornind de la această analiză, din schema de tratament trebuie aplicate cu prioritate stropirile care vizează riscurile reale existente.

Stropirile din perioada aprilie–mai sunt deosebit de importante. Dacă acestea sunt efectuate corect, în condiții normale, presiunea bolilor și dăunătorilor poate fi menținută sub control pe o mare parte a sezonului. Excepție fac, bineînțeles, tratamentele împotriva viermelui prunelor și cele necesare pentru controlul moniliozei la fructe, care trebuie urmărite atent pe tot parcursul vegetației.

Stropirile la prun – numarul de stropiri

Una dintre cele mai frecvente întrebări este legată de numărul de stropiri necesare pentru menținerea sănătății livezii. Deși în schemele de tratament sunt prezentate liste extinse de produse, nu există un număr minim sau maxim universal valabil de tratamente. Fiecare livadă are particularitățile sale, iar schema trebuie adaptată permanent la acestea.

Frecvența tratamentelor depinde în principal de:

• rezerva de patogeni și dăunători din zonă – livezile cu antecedente de atac sever necesită o protecție mai riguroasă;

• condițiile meteorologice – perioadele cu umiditate ridicată favorizează dezvoltarea bolilor fungice și pot impune intervenții suplimentare;

• monitorizarea livezii – urmărirea atentă a creșterii lăstarilor, a stării frunzelor și a dezvoltării fructelor permite intervenții rapide, înainte ca infecțiile să se extindă.

Ca regulă generală, primele stropiri din perioada aprilie–mai sunt esențiale. În această etapă apar infecțiile primare ale majorității patogenilor, iar tratamentele aplicate atunci reprezintă baza protecției fitosanitare pentru întregul sezon. Intervențiile timpurii reduc semnificativ presiunea bolilor și pot limita necesitatea tratamentelor ulterioare.

Un alt aspect important este faptul că, din această perioadă și până la recoltare – în special la prun, măr, piersic și cais – există, de regulă, un interval suficient de mare față de timpul minim de pauză al produselor utilizate. Astfel, tratamentele aplicate corect în prima parte a sezonului contribuie nu doar la prevenirea bolilor, ci și la reducerea riscului de depășire a limitelor maxime de reziduuri în fructe.

Lipsa unei monitorizări atente conduce frecvent la intervenții tardive, când pomii sunt deja afectați, iar eficiența tratamentelor scade. De aceea, schema de stropiri trebuie privită ca un instrument flexibil, care se adaptează permanent la realitatea din livadă.

Fenofaza:  repausul vegetativ – după efectuarea tăierilor 

În perioada de repaus vegetativ, imediat după efectuarea tăierilor, principala problemă fitosanitară nu este reprezentată de manifestarea activă a unei boli, ci de rezerva biologică de patogeni rămasă în livadă. Aceasta include formele de rezistenta (iernare) ale agenților patogeni (micelii, conidii, ascospori, bacterii epifite), care vor sta la baza infecțiilor primare din primăvară, în special în cazul moniliozei, dar și al altor boli fungice sau bacteriene.

Din punct de vedere epidemiologic, această fază este una dintre cele mai importante din întregul sezon, deoarece nivelul rezervei biologice determină direct presiunea infecțioasă din primele fenofaze de vegetație. Reducerea acestei rezerve este, implicit, unul dintre obiectivele centrale ale tratamentelor aplicate în această perioadă.

Ce urmărim în această fenofază

• Reducerea rezervei biologice de patogeni și managementul rănilor rezultate in urma taierilor in uscat

Tăierile în repaus vegetativ și apariția gomozei

Tăierile efectuate în perioada de repaus vegetativ au un impact fitosanitar direct asupra pomilor. Din perspectivă biologică, rănile rezultate în urma tăierilor reprezintă porți de intrare pentru agenții patogeni, motiv pentru care momentul și calitatea execuției sunt esențiale.

Tăierile trebuie realizate exclusiv în zile uscate, cu vreme stabilă, evitând perioadele cu precipitații sau cu umiditate atmosferică ridicată imediat după intervenție. Prezența apei pe suprafața țesuturilor proaspăt secționate crește semnificativ riscul contaminării cu spori fungici sau bacterii. La fel de importantă este calitatea tăierii: secțiunile trebuie să fie curate, netede, fără zdrențuiri ale scoarței, realizate cu unelte bine ascuțite și igienizate. Rănile neregulate se vindecă lent și favorizează apariția necrozelor marginale.

În practica curentă, se recomandă adesea sigilarea rănilor mari cu diverse paste sau vopsele. La sâmburoase însă, inclusiv la prun, această practică trebuie abordată cu multă prudență. Produsele complet impermeabile pot menține zona umedă, pot limita schimbul de gaze și pot întârzia uscarea fiziologică a țesuturilor. În aceste condiții, procesul natural de calusare este perturbat, iar pomul poate intra într-o reacție prelungită de stres, manifestată frecvent prin gomoza persistentă.

Pentru rănile mai mari de 1,5–2 cm, sigilarea poate fi luată în calcul doar în situații punctuale, cu presiune patogenă ridicată. La sâmburoase, inclusiv la prun, nu orice pastă este potrivită. Produsele complet impermeabile pot menține umiditatea și pot întârzia procesul fiziologic de cicatrizare. Dacă se intervine, este esențial ca produsul utilizat să permită aerisirea țesuturilor și să nu creeze o barieră etanșă. Rolul principal al acestor produse nu este „vindecarea” propriu-zisă, ci reducerea riscului de contaminare a rănii în primele zile după tăiere

Apariția cleiului (gomozei) nu reprezintă o boală în sine, ci un mecanism fiziologic de apărare al pomului în fața unui stres. Cleiul izolează zona afectată, limitează pierderea de sevă și reduce deshidratarea țesuturilor. Problemele apar atunci când vindecarea este întârziată, iar în condiții de umiditate ridicată gomoza persistă, menținând rana într-o stare deschisă, susceptibilă la infecții secundare. În acest context, gomoza este un simptom al unei vindecări defectuoase, nu cauza inițială a problemei.

Mai multe despre apariția cleiului la sâmburoase, puteți sa găsiți in acest articol:

Cleiul la sâmburoase – cauza principală a fenomenului

Cuprul in repausul vegetativ – numar de stropiri, substante active cu impact ridicat

Este important de subliniat că stropirile cu produse pe bază de cupru nu au rol curativ asupra rănilor, ci acționează exclusiv la nivelul rezervei biologice de patogeni. Cuprul nu „închide” rănile și nu înlocuiește o tăiere corect executată, dar reduce presiunea infecțioasă din jurul acestora, facilitând o cicatrizare fiziologică normală.

Aplicarea tratamentelor trebuie realizată doar atunci când temperatura aerului depășește 5–6°C, pentru a evita înghețarea soluției și pentru a asigura o distribuție uniformă și o persistență reală a substanței active pe suprafața țesuturilor lemnoase.

Produsele pe bază de cupru joacă un rol esențial în diminuarea încărcăturii patogene și prevenirea bolilor fungice și bacteriene. La prun, cea mai importantă boală rămâne monilioza, iar cuprul are capacitatea de a inactiva formele de rezistență ale patogenului, responsabile de infecțiile primare din primăvară (micelii de supraviețuire, conidii).

Cuprul nu acționează sistemic, ci prin contact, având un mecanism multiplu de acțiune: denaturează proteinele celulare ale patogenilor, inactivează enzimele respiratorii și blochează germinarea sporilor. Tocmai acest mecanism explică de ce eficiența cuprului este maximă atunci când este aplicat preventiv.

Mai ales acolo unde a existat istoric sever de monilioză, recomand efectuarea a două stropiri cu produse cuprice exclusiv în perioada de repaus vegetativ, după următoarea schemă:

• prima stropire: imediat după efectuarea tăierilor în uscat;

• a doua stropire: la aproximativ 2–3 săptămâni după prima aplicare.

Aplicările succesive mențin pe termen lung o rezervă activă de cupru la nivelul ramurilor, ceea ce asigură o presiune constantă asupra sporilor de rezistență și asupra bacteriilor epifite. Practic, construim un „fond de protecție” înainte ca patogenii să devină activi.

Dozele utilizate trebuie să fie strict cele de pe eticheta produselor omologate. Aplicările repetate nu presupun creșterea concentrației, ci refacerea și consolidarea stratului protector de cupru la nivelul țesuturilor externe.

Produse pe baza de de cupru:  In articolul de mai jos veti gasi cele mai utilizate produse pe baza de cupru din Romania. In functie de particularitatile climatice, va recomand sa utilizati ceea ce vi se potriveste. Va recomand in perioada de repaus vegetativ sa utilizati produse pe baza de sulfat de cupru tribazic si oxiclorura de cupru, datorita persistentei ridicate. Verificati daca produsul ales are omologare pentru prun.

Cuprul in repaus si perioada de vegetatie – stropeste eficient- 2024

Produse pe bază de polisulfură de calciu – zeama sulfocalcică

Polisulfura de calciu este unul dintre cele mai eficiente produse utilizabile în perioada de repaus vegetativ, având un spectru foarte larg de acțiune: antifungic, acaricid și insecticid. Din acest motiv, reprezintă un instrument extrem de valoros pentru reducerea globală a rezervei biologice din livadă, mai ales în plantațiile cu istoric de probleme fitosanitare.

Din punct de vedere biologic, zeama sulfocalcică acționează printr-un mecanism diferit față de fungicidele clasice. Nu este un produs selectiv și nici unul sistemic, ci are un efect caustic direct asupra formelor biologice expuse. Practic, polisulfura „arde” țesuturile patogenilor și ale dăunătorilor aflați pe suprafața scoarței.

Este eficientă în special asupra miceliilor și sporilor fungici de pe ramuri, asupra ouălor hibernante ale insectelor, asupra larvelor și nimfelor, dar și asupra acarienilor aflați în stadiu de repaus. Prin acest mecanism, produsul reduce drastic baza biologică de la care pornesc infecțiile și atacurile din primăvară.

Eficiența maximă apare tocmai pentru că produsul este aplicat în repaus vegetativ, când pomul nu are frunze, nu există țesuturi tinere sensibile, iar patogenii și dăunătorii sunt concentrați la nivelul scoarței. În aceste condiții, polisulfura poate fi utilizată în doze cu efect biologic real, fără riscuri majore de fitotoxicitate, lucru care nu mai este posibil în vegetație.

Atenționări tehnologice esențiale

Polisulfura de calciu este un produs extrem de agresiv, atât pentru organismele țintă, cât și pentru plantă și operator. Aplicarea prea târzie (muguri umflați), utilizarea unor concentrații excesive sau aplicarea pe pomi deja stresați pot duce la fitotoxicitate severă.

De asemenea, produsul este iritant pentru piele și ochi, toxic prin inhalare și coroziv pentru echipamente metalice. Protecția muncii nu este opțională, ci obligatorie: mănuși, mască, ochelari și haine dedicate.

Un aspect critic este incompatibilitatea cu uleiul horticol. Între o stropire cu polisulfură de calciu și una cu ulei trebuie respectat un interval minim de 30 de zile. Aplicarea lor prea apropiată poate provoca arsuri grave ale mugurilor și distrugerea stratului protector al țesuturilor.

Din punct de vedere biologic, polisulfura de calciu are un efect caustic suficient de puternic încât să îndeplinească și rolul uleiului horticol, prin distrugerea directă a ouălor, larvelor hibernante și a formelor de rezistență ale dăunătorilor. În aceste condiții, atunci când se utilizează polisulfura corect și la momentul optim, aplicarea suplimentară a uleiului horticol nu mai este necesară și nu aduce un beneficiu real, ba chiar poate crește riscul de fitotoxicitate.

Fenofaza: dezmugurit – „buton verde”

Importanța tratamentelor în această fenofază

Fenofaza de dezmugurit („buton verde”) reprezintă una dintre cele mai critice etape din punct de vedere fitosanitar, deoarece coincide cu declanșarea infecțiilor primare ale majorității patogenilor importanți la sâmburoase. În acest moment, agenții patogeni ies din starea de latență și devin activi biologic, fiind pregătiți să colonizeze primele țesuturi tinere.

Stropirile aplicate în această perioadă au un rol exclusiv preventiv, deoarece patogenii se află în faza inițială de activare, iar infecțiile sunt încă în stadiu microscopic. Orice întârziere în aplicarea tratamentelor duce la pierderea ferestrei optime de protecție, iar ulterior combaterea devine mult mai dificilă.

Rolul produselor cuprice în fenofaza „buton verde”

Produsele pe bază de cupru rămân fundamentul protecției fitosanitare în această fenofază, având rolul de a bloca instalarea infecțiilor primare prin distrugerea sporilor și bacteriilor înainte ca acestea să pătrundă în țesuturile tinere.

Se recomandă utilizarea următoarelor formulări:

• Oxiclorura de cupru – preferabilă în condiții de umiditate ridicată și ploi frecvente, datorită aderenței și persistenței bune pe suprafața țesuturilor.

• Hidroxidul de cupru – mai eficient în condiții de vreme mai uscată, având o eliberare rapidă a ionilor de cupru.

• Sulfatul de cupru tribazic – eficient împotriva sporilor și bacteriilor, cu persistență bună în condiții de ploi repetate.

Dacă în perioada de repaus vegetativ s-au aplicat deja tratamente cu produse cuprice, stratul protector format pe ramuri se menține parțial și în această fenofază, reducând suplimentar riscul de contaminare. În plus, sunt afectați și sporii aflați sub solzii mugurilor, care altfel ar putea genera infecții foarte timpurii.

Boli specifice acestei fenofaze

În această etapă sunt activate în special:

• Polystigma rubrum (pătarea roșie a frunzelor)

• Monilinia spp. (monilioza)

• Wilsonomyces carpophilus (sin. Stigmina carpophila, Coryneum beijerinckii) – (ciuruirea micotică a frunzelor)

Aceste boli sunt favorizate de temperaturi de 10–20°C și de umiditate atmosferică ridicată.

De asemenea:

• Taphrina pruni (hurlupi) devine periculoasă în condiții de ploi prelungite, iar infecțiile pot apărea chiar și la temperaturi mai scăzute (7–15°C).

Țesuturile tinere sunt mult mai susceptibile la infecție decât cele mature, deoarece nu au încă mecanismele structurale și biochimice de apărare complet dezvoltate. Prin urmare, în această fenofază infecțiile primare se instalează foarte ușor, uneori fără simptome vizibile. De regulă, primele manifestări apar abia mult mai târziu, când controlul devine dificil.

Produse cuprice recomandate în perioada „dezmugurit” – „buton verde”

Tabel 1

Produs comercial	Substanta activa	Omologare
Flowbrix®	380 g/l oxiclorura de cupru in suspensie apoasa	–        Ciuruirea frunzelor (Stigmina carpophylla/ Coryneum beijerinckii)
AlCupral 50PU	50% cupru metalic sub forma de oxiclorura de cupru	Patarea rosie a frunzelor de prun (Polystigma rubrum) –        Ciuruirea frunzelor (Stigmina carpophylla/ Coryneum beijerinckii) –        Monilioza (Monilinia spp.)
Cuproxat Flowable	345 grame/l sulfat de cupru tribazic (= 190 g/l cupru).	–        Monilioza (Monilinia spp.)
Airone®SC (ECO)	272 g/l hidroxid de cupru + 136 g/l oxiclorura de cupru	– Ciuruirea frunzelor (Stigmina carpophylla/ Coryneum beijerinckii) –        Monilioza (Monilinia spp.) –        Hurlupi (Taphrina pruni)
Coprantol Duo	280 g/kg cupru (ca hidroxid de cupru şi oxiclorură de cupru)	–        Ciuruirea frunzelor (Stigmina carpophylla/ Coryneum beijerinckii) –        Monilioza (Monilinia spp.) –        Hurlupi (Taphrina pruni)
CUPRIDIN 50 WP	50 % cupru din hidroxid de cupru	–        Ciuruirea frunzelor (Stigmina carpophylla/ Coryneum beijerinckii) –        Monilioza (Monilinia spp.) –        Hurlupi (Taphrina pruni)
Triumf 40 WG	40% cupru metalic sub forma de hidroxid de cupru	–        Hurlupi (Taphrina pruni)
BOUILLIE BORDELAISE (ECO)	200 g/Kg cupru metalic (20% cupru metalic din 80% sulfat de cupru neuntralizat)	–        Patarea rosie a frunzelor de prun (Polystigma rubrum) –        Ciuruirea frunzelor (Stigmina carpophylla/ Coryneum beijerinckii) –        Monilioza (Monilinia spp.)
Curenox 50	Cupru metalic din oxiclorura de cupru 500 g/Kg	–        Hurlupi (Taphrina pruni)

• Respectaţi cu stricteţe recomandările producătorului

Dăunători specifici fenofazei

În această perioadă, majoritatea dăunătorilor se află încă în stadiu de ou, larvă sau adult hibernant, ascunși sub scoarță, în crăpături sau în zona mugurilor. Din punct de vedere biologic, obiectivul nu este „combaterea populației active”, ci reducerea rezervei biologice înainte ca insectele să devină mobile.

Un exemplu foarte relevant îl reprezintă afidele, care în ultimii ani formează populații tot mai puternice în livezile de sâmburoase și semințoase. În această fenofază, afidele sunt deja prezente în livadă, în principal sub formă de ouă de iernare, depuse direct pe ramurile pomilor fructiferi, iar în unele situații chiar sub formă de nimfe foarte tinere, aflate încă în stare latentă.

La acest moment nu există simptome vizibile, iar populația nu „sare în ochi”, însă baza biologică este deja formată. Dacă această populație inițială nu este redusă acum, afidele vor avea un avantaj enorm la pornirea în vegetație, iar coloniile se vor forma exploziv în câteva săptămâni.

Prin eliminarea populației inițiale în această fază, se creează practic premizele unei culturi cu presiune scăzută de afide, în care atacul să poată fi ținut sub control cu intervenții minime sau chiar fără insecticide specifice, doar prin echilibrul natural al entomofaunei.

Ulei horticol recomandat in perioada dezmugurit – „buton verde”

Tabel 2

Produs comercial	Substanta activa	Observatii
Yagos	ulei parafinic	Omologat BIO
Ovipron® Top	ulei parafinic	Omologat BIO
Ulei Horticol PARAFIN TOP-OIL	ulei parafinic
Ulei horticol N-Oil	ulei vegetal
MIDOS OIL	ulei vegetal
Estiuoil	Ulei parafinic
Pachet comercial Mospilan Oil	ulei vegetal (Toil) + insecticid Mospilan 20 SG

• Respectaţi cu stricteţe recomandările producătorului!

Fenofaza: Buton alb

Boli specifice fenofazei

• Polystigma rubrum (pătarea roșie a frunzelor)
• Monilinia spp. (monilioza)
• Wilsonomyces carpophilus (sin. Stigmina carpophila, Coryneum beijerinckii) – (ciuruirea micotică a frunzelor)

• Hurlupi (Taphrina pruni);

În această fenofază, frunzulițele apar și se dezvoltă rapid, iar până la sfârșitul înfloritului ating dimensiunea finală. Din punct de vedere fiziologic, țesuturile sunt slab lignificate, cu cuticulă încă subțire și activitate metabolică intensă, ceea ce favorizează atât absorbția fungicidelor sistemice/translaminare, cât și instalarea rapidă a infecțiilor în condiții de umectare.

Condițiile meteorologice tipice perioadei – temperaturi medii de 10–20°C și umiditate ridicată – creează un context ideal pentru infecții. Conidiile și sporii fungici sunt dispersați eficient prin curenții de aer și stropii de apă, germinând rapid pe frunze și lăstari.

Imaginea din foto 9 ilustrează un lăstar afectat de Monilinia laxa (monilioza lăstarilor). În momentul în care frunzele încep să se ofilească și să se usuce, patogenul este deja bine instalat și s-a multiplicat în interiorul țesutului. În majoritatea cazurilor, infecția primară a avut loc anterior, în fenofaza de dezmugurire. Ofilirea este doar manifestarea vizibilă tardivă a unei infecții care a început cu mult mai devreme, subliniind importanța tratamentelor preventive aplicate în fazele timpurii.

În lipsa unui control preventiv corect la dezmugurire și „buton alb”, pomul poate pierde un număr important de lăstari și ramuri, ceea ce afectează direct vitalitatea și capacitatea de producție, mai ales în coroanele slab garnisite.

Având în vedere că fenofaza „buton alb” este imediat după dezmugurit și va fi urmată de un alt tratament în momentul când circa 20% din flori sunt deschise, va recomand în această fază utilizarea unui fungicid cu o singură substanță activă pentru a preveni instalarea bolilor. Fungicidele cu două substanțe active pot fi rezervate pentru tratamentul ulterior, în fenofaze cu presiune mai mare de infecție.

În această fenofază, în condiții de presiune scăzută a infecțiilor și când scopul este strict preventiv, pot fi utilizate eficient și economic chiar si produse cuprice, recomandate și în fenofaza anterioară.

Dacă se dorește utilizarea unei alte substanțe de contact, captanul reprezintă o alegere foarte bună, în special în primăverile cu precipitații reduse, când perioadele de umectare a frunzelor sunt scurte, iar riscul de spălare a produsului este limitat. În aceste condiții, captanul oferă o protecție eficientă și stabilă, cu un foarte bun raport cost–eficacitate.

În schimb, în anii cu precipitații frecvente sau în situațiile în care frunzele rămân umede perioade lungi de timp, captanul singur poate deveni insuficient, deoarece este un produs strict de contact și poate fi spălat relativ ușor de ploi. În aceste condiții, o soluție mai eficientă este utilizarea unui fungicid cu acțiune sistemică sau translaminară, care pătrunde în țesuturi și nu este dependent de persistența pe suprafața frunzei.

Cea mai sigură strategie în astfel de situații este combinarea captanului cu un fungicid sistemic/translaminar, obținând astfel un tratament cu două moduri complementare de acțiune: protecție externă prin captan și protecție internă prin substanța sistemică. Această abordare este cea mai robustă din punct de vedere epidemiologic în primăverile ploioase.

Fungicide recomandate în fenofaza „buton alb”

Tabel 3

Produs comercial	Patogenul ţintă	Substanta activa	Mod de acţiune
Teldor® 500 SC	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	500 g/l fenhexamid	Contact, translaminar
SYLLIT 400 SC	Pătarea roșie a frunzelor (Polystigma rubrum)	400 g/l dodina	Translaminar, preventiv, curativ
Revyona®	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	75 g/l mefentrifuconazol	Sistemic, preventiv, curativ
Chorus 50 WG	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	500 g/kg ciprodinil	Sistemic, preventiv, curativ
Difcor 250 EC	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	250 g/l difenoconazol	Sistemic, preventiv, curativ
Folicur Solo 250 EW	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	250 g/l tebuconazol	Sistemic, preventiv, curativ
Orius 25 EW	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	250 g/l tebuconazol	Sistemic, preventiv, curativ
Captan 80 WDG	Monilinia spp. (monilioză) Patarea rosie a frunzelor de prun (Polystigma rubrum)	80% captan	Contact, preventive
Merpan 80 WDG	Monilinia spp. (monilioză)	800 g/kg captan	Contact, preventiv
Produse cuprice (vezi tabelul 2 !	Hurlupi (Taphrina pruni); Ciuruirea micotică a frunzelor (Stigmina carpophila) Monilinia spp. (monilioză) Patarea rosie a frunzelor de prun (Polystigma rubrum)	Vezi tabelul cu produse cuprice	Contact, preventiv

• Respectaţi cu stricteţe recomandările producătorului!

Dăunători specifici fenofazei

• Viespea sâmburilor (Eurytoma schreineri);

• Viespea prunului – viespea neagră și galbenă cu ferăstrău (Hoplocampa minuta, Hoplocampa flava);

• Păduchele cenușiu al prunului (Hyalopterus pruni).

În această fenofază încep să își facă apariția primii adulți ai viespei sâmburilor și ai viespilor prunului (viespea neagră și viespea galbenă cu ferăstrău). Zborul principal și vârful populației de adulți se vor înregistra însă în perioada înfloritului, când are loc și depunerea masivă a ouălor.

Tratamentul aplicat în fenofaza „buton alb” nu vizează eliminarea întregii populații, ci are rolul de a reduce populația inițială de adulți și de a limita primul val de ouă depus. Prin această intervenție timpurie se scade semnificativ presiunea biologică din livadă și se creează spațiu de manevră pentru tratamentul principal, care va fi aplicat ulterior, la scuturarea petalelor.

Din punct de vedere strategic, acest prim tratament nu înlocuiește intervenția de la căderea petalelor, ci o completează, asigurând un control mult mai eficient al populației pe termen lung și reducând riscul de pierderi în situațiile cu zbor masiv sau cu fenofaze decalate.

În paralel, afidele nu apar vizibil acum, dar sunt deja prezente în livadă sub formă de ouă de iernare, depuse direct pe ramurile pomilor, iar în multe situații chiar sub formă de nimfe foarte tinere, deja eclozate. La acest moment nu există colonii vizibile, însă baza biologică a populației este deja formată.

Dacă această populație fondatoare nu este redusă în această fază timpurie, afidele vor avea un avantaj biologic major la pornirea în vegetație, iar coloniile se vor dezvolta exploziv în câteva săptămâni, punând o presiune ridicată asupra pomilor.

Prin eliminarea populației inițiale în fenofaza „buton alb”, se creează practic premizele unei culturi cu presiune scăzută de afide, care poate fi controlată ulterior mult mai ușor, cu intervenții minime sau chiar prin mecanisme naturale de reglare biologică.

Produsele utilizate în această fază sunt, în general, insecticide de contact (nu se translocă în plantă), iar florile nu sunt încă deschise. În aceste condiții, substanța activă nu ajunge pe polen, iar riscul direct pentru albine și alți polenizatori este minim, dacă tratamentul este corect aplicat.

Cu toate acestea, aplicarea trebuie făcută dimineața devreme sau seara după ora 17, când activitatea polenizatorilor este redusă. Trebuie ținut cont și de faptul că sub pomii fructiferi există adesea un covor de flori spontane (păpădie, trifoi, mușețel etc.), care pot atrage albinele chiar dacă pomii nu sunt încă înfloriți. Aceste plante pot fi afectate de stropirile efectuate, motiv pentru care respectarea momentului de aplicare este esențială pentru protejarea entomofaunei utile.

Insecticide recomandate în fenofaza  „buton alb”

Tabel 5

Produs comercial	Dăunători ţintă	Mod de actiune	Substanta activa
Decis® 25 WG	Paduchele cenușiu (Hyalopterus pruni); Viespea prunului ( specii de Hoplocampa spp.);	Contact, ingestie	deltametrin 250 g/kg
Karate Zeon	Viespea sâmburilor (Eurytoma schreiner); Viespea prunului ( specii de Hoplocampa spp.);	Contact, ingestie	50 g/l lambda – cihalotrin

• Respectaţi cu stricteţe recomandările producătorului!

Fenofaza:  înflorit (min. 20% flori deschise)

Boli specifice fenofazei

• Polystigma rubrum (pătarea roșie a frunzelor)

• Monilinia spp. (monilioza)

• Wilsonomyces carpophilus (sin. Stigmina carpophila, Coryneum beijerinckii) – (ciuruirea micotică a frunzelor)

Odată cu deschiderea florilor, protecția fitosanitară a prunului intră într-o etapă extrem de sensibilă, atât din punct de vedere biologic, cât și ecologic. În această perioadă nu există insecticide omologate care să poată fi utilizate fără riscuri pentru polenizatori și pentru entomofauna utilă. Din acest motiv, protecția împotriva dăunătorilor trebuie realizată anterior, în fenofaza „buton alb”, printr-un tratament insecticid corect planificat și bine sincronizat.

Importanța tratamentului fungicid în perioada înfloritului

În această fenofază, aplicarea preventivă a unui fungicid este esențială, deoarece florile reprezintă principala poartă de intrare pentru infecțiile cu Monilinia spp. (monilioza florilor și lăstarilor). Sporii patogenului sunt diseminați în principal prin ploaie și vânt, iar în anumite condiții pot fi transportați pasiv și de insectele care vizitează florile. Suprafața florilor, bogată în zaharuri și foarte slab protejată structural, este extrem de susceptibilă la infecție.

Condițiile climatice specifice perioadei de înflorit – ploi frecvente, ceață, umiditate atmosferică ridicată și temperaturi moderate – creează un context epidemiologic ideal pentru instalarea infecțiilor primare. Din acest motiv, tratamentul aplicat în această fenofază este unul dintre cele mai importante din întregul sezon de vegetație.

Strategia de tratament

În anii în care înfloritul se desfășoară sub condiții de umiditate ridicată, temperaturi mai scăzute (aproximativ 12–20°C) și în livezile cu istoric de monilioză, este justificată utilizarea unui fungicid formulat cu două substanțe active complementare, aparținând unor grupe diferite de mod de acțiune. Aceste produse asigură o protecție mai stabilă în condiții favorabile infecției și contribuie la reducerea riscului de apariție a rezistenței la substanțele active.

În condiții normale de vegetație, când presiunea patogenului este redusă, un fungicid simplu, cu o singură substanță activă eficientă împotriva Monilinia spp., este, de regulă, suficient. Această abordare este cu atât mai relevantă cu cât, în această fenofază, masa foliară este încă limitată, iar distribuția substanțelor sistemice către organele florale este mai redusă comparativ cu tratamentele aplicate ulterior, când foliajul este complet dezvoltat.

Pentru utilizatorii care optează pentru două substanțe active, există două variante corecte din punct de vedere tehnic:

• utilizarea unui fungicid comercial complex, formulat din fabrică;

• realizarea unui amestec în rezervor din două produse compatibile, fiecare conținând o substanță activă diferită.

Ambele variante sunt acceptabile, cu condiția respectării stricte a compatibilităților și a dozelor omologate.

Concluzie practică

• presiune ridicată a bolii → fungicide complexe;

• presiune scăzută → fungicide simple;

• rezervarea combinațiilor de substanțe active sau a produselor comerciale complexe pentru fenofazele următoare, când masa foliară este complet dezvoltată, iar distribuția și valorificarea substanțelor sistemice este net superioară, inclusiv în protecția fructelor.

Prin urmare, in tabelul de mai jos veti gasi o gama mai larga de fungicide, care cu siguranta vor putea satisface nevoile prunilor dumneavoastra.

Fungicide recomandate în fenofaza „înflorit (min. 20% flori deschise)”

Tabel 6

Produs comercial	Patogenul ţintă	Substanta activa	Mod de acţiune
LUNA® EXPERIENCE 400 SC	Pătarea roșie (Polystigma rubrum;   Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	200 g/l fluopiram + 200 g/l tebuconazol	Sistemic, translaminar, preventive, curativ
Signum®	Pătarea roșie (Polystigma rubrum;   Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	6.7% piraclostrobin + 26.7% boscalid	Sistemic, preventive, curativ
SYREX® STAR	Pătarea roșie (Polystigma rubrum;	6.7% piraclostrobin + 26.7% boscalid	Sistemic, preventive, curativ
Teldor® 500 SC	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	500 g/l fenhexamid
Revyona®	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	75 g/l mefentrifuconazol	Sistemic, preventiv, curativ
Chorus 50	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	500 g/kg ciprodinil	Sistemic, preventiv, curativ
Difcor 250 EC	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	250 g/l difenoconazol	Sistemic, preventiv, curative
Folicur Solo 250 EW	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	250 g/l tebuconazol	Sistemic, preventiv, curativ
Orius 25 EW	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	250 g/l tebuconazol	Sistemic, preventiv, curativ
Captan 80 WDG	Monilinia spp. (monilioză) Patarea rosie a frunzelor de prun (Polystigma rubrum)	80% captan	Contact, preventive
Merpan 80 WDG	Monilinia spp. (monilioză)	800 g/kg captan	Contact, preventiv

• Respectați cu strictețe recomandările producătorului !

Insecticide recomandate în fenofaza  „înflorit (min. 20% flori deschise)”

În perioada înfloritului, protecția albinelor și a polenizatorilor este prioritară. Din acest motiv, nu sunt disponibile insecticide omologate pentru această etapă. Aplicarea corectă a insecticidului în fenofaza „buton alb” asigură protecția pomilor împotriva dăunătorilor până după căderea petalelor, fără a afecta albinele și polenizatorii. Nu utilizati insecticide in perioada infloritului !

Fenofaza:  Scuturarea petalelor ( >  70% din flori s-au scuturat)

                   

Boli specifice fenofazei

• Pătarea roșie a frunzelor (Polystigma rubrum);

• Monilioza (Monilinia laxa și Monilinia fructigena);

• Hurlupi (Taphrina pruni);

• Ciuruirea micotică a frunzelor (Wilsonomyces carpophilus – sin. Stigmina carpophila, Coryneum beijerinckii).

Această fenofază marchează una dintre cele mai vulnerabile perioade din dezvoltarea prunului. În momentul desprinderii petalelor, la nivelul florilor rămân temporar zone de inserție expuse, care pot funcționa ca porți de intrare pentru agenții patogeni. Dacă această etapă coincide cu ploi, umiditate atmosferică ridicată și temperaturi favorabile dezvoltării patogenilor, riscul de infecții primare crește semnificativ.

În paralel, frunzele tinere provenite din mugurii vegetativi se desfășoară rapid și încep să atingă dimensiunea caracteristică soiului. Cu toate acestea, cuticula este încă incomplet formată, iar mecanismele fiziologice de apărare sunt insuficient dezvoltate. Practic, pomul se află într-un moment de maximă sensibilitate biologică, exact atunci când presiunea infecțioasă din mediu poate fi ridicată.

Această suprapunere între sensibilitatea ridicată a țesuturilor și încărcătura patogenă din livadă face ca tratamentul fungicid preventiv aplicat în această fenofază să fie esențial. O aplicare corectă nu protejează doar împotriva infecțiilor timpurii – în special cele cauzate de Monilinia spp., Wilsonomyces carpophilus și Polystigma rubrum – ci creează și o bază sănătoasă pentru dezvoltarea ulterioară a foliajului și a fructelor.

Alegerea fungicidului – decizie strategică

Alegerea fungicidului trebuie făcută în funcție de contextul real din livadă:

• Condiții climatice nefavorabile (ploi frecvente, umiditate persistentă) și livezi cu istoric de monilioză
  → se recomandă utilizarea unui fungicid complex, cu două substanțe active aparținând unor clase chimice diferite. Această abordare oferă un spectru mai larg de protecție și reduce riscul apariției rezistenței.

• Condiții normale de vegetație și livezi fără probleme majore în anii anteriori
  → este suficient un fungicid simplu, cu o singură substanță activă, dar cu eficiență dovedită asupra patogenilor principali.

Fungicide recomandate în fenofaza „scuturarea petalelor”

Tabel 7

Produs comercial	Patogenul ţintă	Substanta activa	Mod de acţiune
LUNA® EXPERIENCE 400 SC	Pătarea roșie (Polystigma rubrum;   Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	200 g/l fluopiram + 200 g/l tebuconazol	Systemic, translaminar, preventive, curativ
Signum®	Pătarea roșie (Polystigma rubrum;   Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	6.7% piraclostrobin + 26.7% boscalid	Sistemic, preventive, curativ
SYREX® STAR	Pătarea roșie (Polystigma rubrum;	6.7% piraclostrobin + 26.7% boscalid	Sistemic, preventive, curativ
Teldor® 500 SC	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	500 g/l fenhexamid
Revyona®	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	75 g/l mefentrifuconazol	Sistemic, preventiv, curativ
Chorus 50	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	500 g/kg ciprodinil	Sistemic, preventiv, curativ
Difcor 250 EC	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	250 g/l difenoconazol	Sistemic, preventiv, curative
Folicur Solo 250 EW	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	250 g/l tebuconazol	Sistemic, preventiv, curativ
Orius 25 EW	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	250 g/l tebuconazol	Sistemic, preventiv, curativ
Captan 80 WDG	Monilinia spp. (monilioză) Patarea rosie a frunzelor de prun (Polystigma rubrum)	80% captan	Contact, preventive
Merpan 80 WDG	Monilinia spp. (monilioză)	800 g/kg captan	Contact, preventiv​

• Respectaţi cu stricteţe recomandările producătorului!

Dăunători specifici fenofazei:

• Eurytoma schreineri – viespea sâmburilor

• Hoplocampa minuta – viespea neagră cu ferăstrău

• Hoplocampa flava – viespea galbenă cu ferăstrău

• Hyalopterus pruni – păduchele cenușiu

• Parthenolecanium corni – păduchele țestos

În această fenofază, Hoplocampa minuta și Hoplocampa flava se află într-un moment critic al ciclului biologic. Ouăle sunt depuse în perioada de înflorit, iar eclozarea larvelor începe progresiv încă de la sfârșitul înfloritului și se intensifică la scuturarea petalelor. Primele larve devin active și pătrund rapid în fructele tinere, unde încep procesul de hrănire. Fiecare larvă poate distruge succesiv 4–6 fructe, migrând dintr-un fruct în altul până la finalizarea dezvoltării.

Tratamentul cu insecticid  aplicat în această fenofază are un rol esențial:

• acționează asupra ouălor care nu au eclozat;
• combate larvele aflate în primele stadii, înainte de pătrunderea definitivă în fruct.
• nu vizeaza, in mod direct, adultii.

Importanța aplicării insecticidului – „la acoperire”

În cazul viespilor cu ferăstrău (Hoplocampa spp.), eficiența tratamentului este dată în primul rând de modul de aplicare al soluției de stropit. Tratamentul trebuie realizat la acoperire completă, astfel încât pelicula de insecticid să îmbrace uniform inflorescențele și fructele tinere.

Chiar dacă un număr redus de fructe poate fi inițial distrus de larve, acest lucru nu este neapărat negativ din punct de vedere agronomic. Larvele de Hoplocampa spp. nu rămân într-un singur fruct, ci migrează succesiv dintr-un fruct în altul. În acest proces de migrare, ele vor intra inevitabil în contact cu pelicula de insecticid de pe fructele sănătoase, neafectate încă. Astfel, pelicula de insecticid acționează ca o barieră activă, care nu doar omoară larvele aflate pe suprafața fructului, dar limitează și extinderea atacului la nivelul întregii producții.

Tratamentul din această fenofază are și un efect parțial asupra viespei sâmburilor de prun (Eurytoma schreineri), al cărei zbor începe, de regulă, în această perioadă. Pentru un control eficient al acestui dăunător este însă necesar un al doilea tratament, aplicat la aproximativ 10 zile după cel de la căderea petalelor, moment care corespunde vârfului de zbor al adulților.

Stropirile la prun – atentie la polenizatori !

O stropire cu insecticid în fenofaza „buton alb”, urmată de un tratament la „scuturarea petalelor”, asigură protecția eficientă a fructelor împotriva viespei negre și galbene a prunului, fără a fi necesară aplicarea insecticidelor în perioada înfloritului. În acest fel, albinele și entomofauna utilă nu sunt puse în pericol.

Chiar dacă pomii fructiferi nu mai sunt atractivi pentru albine după înflorit, acestea pot fi prezente în livadă datorită plantelor spontane din covorul vegetal (păpădie, trifoi etc.). Pentru un plus de siguranță, tratamentele insecticide se recomandă a fi efectuate după ora 17, când temperaturile scad și activitatea polenizatorilor este redusă.

Insecticide recomandate în fenofaza „scuturarea petalelor”

Tabel 8

Produs comercial	Dăunători ţintă	Mod de acţiune	Substanta activa
Decis® 25 WG	Paduchele cenușiu (Hyalopterus pruni); Viespea prunului ( specii de Hoplocampa spp.);	Contact, ingestie	250 g/kg deltametrin
Karate Zeon	Viespea sâmburilor (Eurytoma schreiner); Viespea prunului ( specii de Hoplocampa spp.);	Contact, ingestie	50 g/l lamda-cihalotrin
Laser™ 240 SC (Biologic)	Viespea sâmburilor (Eurytoma schreiner);	Sistemic	Produs de fermentatie al unei bacterii

• Respectaţi cu stricteţe recomandările producătorului!

 Fenofaza:  Desprinderea caliciului florilor – fructe vizibile

În imaginile de mai sus se poate observa că, în lipsa unui tratament eficient aplicat anterior împotriva viespei negre sau galbene a prunului (Hoplocampa spp.), primele simptome ale atacului au devenit deja vizibile. Pentru fructele deja atacate, stropirile nu mai pot avea efect curativ. Totuși, chiar și în această situație, intervenția cu insecticid rămâne obligatorie, deoarece scopul principal este salvarea fructelor încă neatacate.

Larvele de Hoplocampa au o mobilitate ridicată, fiind capabile să migreze de la un fruct la altul. Din acest motiv, stropirile din această perioadă au rolul de a crea o peliculă protectoare de insecticid pe fructele sănătoase, care va acționa ca barieră chimica în fața larvelor aflate în deplasare.

Boli specifice fenofazei

• Pătarea roșie a frunzelor (Polystigma rubrum)

• Monilioza (Monilinia laxa și Monilinia fructigena)

• Ciuruirea micotică a frunzelor (Wilsonomyces carpophilus – sin. Stigmina carpophila, Coryneum beijerinckii)

În această fenofază, frunzele sunt complet desfășurate, dar structura lor cuticulară este încă incomplet maturată, ceea ce le face foarte sensibile la infecții. În paralel, fructele tinere reprezintă un nou substrat biologic extrem de vulnerabil. Dacă această etapă coincide cu umiditate ridicată și temperaturi favorabile dezvoltării patogenilor, riscul epidemiologic este considerabil.

Fungicide recomandate în fenofaza „desprinderea caliciului”

Tabel 9

Produs comercial	Patogenul ţintă	Substanta activa	Mod de acţiune
LUNA® EXPERIENCE 400 SC	Pătarea roșie (Polystigma rubrum;   Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	200 g/l fluopiram + 200 g/l tebuconazol	Systemic, translaminar, preventive, curativ
Signum®	Pătarea roșie (Polystigma rubrum;   Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	6.7% piraclostrobin + 26.7% boscalid	Sistemic, preventive, curativ
SYREX® STAR	Pătarea roșie (Polystigma rubrum;	6.7% piraclostrobin + 26.7% boscalid	Sistemic, preventive, curativ
Teldor® 500 SC	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	500 g/l fenhexamid
Revyona®	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	75 g/l mefentrifuconazol	Sistemic, preventiv, curativ
Chorus 50	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	500 g/kg ciprodinil	Sistemic, preventiv, curativ
Difcor 250 EC	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	250 g/l difenoconazol	Sistemic, preventiv, curative
Folicur Solo 250 EW	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	250 g/l tebuconazol	Sistemic, preventiv, curativ
Orius 25 EW	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	250 g/l tebuconazol	Sistemic, preventiv, curativ
Captan 80 WDG	Monilinia spp. (monilioză) Patarea rosie a frunzelor de prun (Polystigma rubrum)	80% captan	Contact, preventive
Merpan 80 WDG	Monilinia spp. (monilioză)	800 g/kg captan	Contact, preventiv

• Respectaţi cu stricteţe recomandările producătorului!

Dăunători specifici perioadei

• Viespea sâmburilor de prun (Eurytoma schreineri)

• Păduchele cenușiu al prunului (Hyalopterus pruni)

• Păduchele țestos al prunului (Parthenolecanium corni)

• Viespea prunului (Hoplocampa spp.)

Stropirile la prun – viespea sâmburilor de prun

Pe lângă faptul că, în această fenofază, larvele de viespea neagră și viespea galbenă a prunului își continuă migrarea dintr-un fruct în altul, în această perioadă se suprapune, de regulă, vârful de zbor al unui dăunător extrem de periculos: viespea sâmburilor de prun (Eurytoma schreineri).

Deși zborul adulților începe mai devreme, în această fenofază se înregistrează, în majoritatea anilor, vârful de activitate și de depunere a ouălor, moment în care presiunea de infestare asupra fructelor este maximă.

În special în anumite zone, acest dăunător este responsabil pentru pierderi foarte mari de producție, fără ca simptomele să fie ușor de recunoscut la momentul atacului.

Simptomele apar foarte târziu, de obicei spre finalul lunii iunie – început de iulie. Fructele își schimbă culoarea, se zbârcesc și cad, iar în pulpă nu se observă urme evidente de atac. Din acest motiv, fenomenul este frecvent interpretat greșit ca „fulgerarea prunelor”, pus pe seama stresului hidric sau a unei probleme fiziologice. În realitate, larva se dezvoltă în interiorul sâmburelui, unde poate fi identificată doar prin secționarea acestuia.

Din punct de vedere practic, tratamentul aplicat în această fenofază are un rol strict preventiv și vizează adulții, înainte de depunerea ouălor. Odată ce oul este depus, iar larva ajunge în sâmbure, nu mai există niciun mijloc de combatere eficient.

Trebuie reținut faptul că, împotriva viespii sâmburilor de prun, sunt necesare de regulă mai multe stropiri succesive, în funcție de rezerva biologică din livadă. Atacul se poate menține până în perioada în care sâmburii încep să se lemnifice. Prin urmare, pe lângă stropirea aplicată la scuturarea petalelor, la aproximativ 10–14 zile este necesară cel puțin încă o intervenție cu insecticid, adaptată condițiilor locale și intensității zborului.

 

 

 

 

Controlul afidelor – moment optim de intervenție

În această fenofază, populațiile de afide încep, de regulă, să devină ușor de identificat pe vârfurile de creștere ale lăstarilor tineri. Coloniile sunt încă localizate, numărul de indivizi este relativ redus, iar frunzele nu sunt încă deformate sever. Din punct de vedere tehnologic, acesta este unul dintre cele mai favorabile momente pentru controlul afidelor.

O intervenție aplicată în această etapă are eficiență ridicată, deoarece substanța activă ajunge direct pe dăunător, fără bariere suplimentare. Dacă tratamentul este amânat, coloniile se vor extinde rapid pe majoritatea lăstarilor, populația va crește exponențial, iar combaterea devine mult mai dificilă.

Un aspect esențial este apariția treptată a rouei de miere, odată cu dezvoltarea populațiilor de afide. Această secreție zaharoasă se depune pe frunze și lăstari și acționează ca un strat intermediar între insecticid și dăunător, reducând semnificativ eficiența tratamentelor. În aceste condiții, ceea ce putea fi controlat printr-o singură aplicare timpurie poate necesita ulterior două sau chiar trei tratamente succesive pentru a obține același nivel de control.

Din acest motiv, atunci când afidele sunt vizibile pe vârfurile de creștere în această fenofază, intervenția timpurie este nu doar justificată, ci recomandată, atât din punct de vedere biologic, cât și economic.​

Insecticide recomandate în fenofaza „desprinderea caliciului”

Tabel 10

Produs comercial	Dăunători ţintă	Mod de acţiune	Substanta activa
Afinto	Păduchele cenușiu (Hyalopterus pruni) – afide	Sistemic	500 g/kg flonicamid
Decis® 25 WG	Paduchele cenușiu (Hyalopterus pruni); Viespea prunului ( specii de Hoplocampa spp.);	Contact, ingestie	250 g/kg deltametrin
EXIREL®  (click detalii)	Cydia funebrana (viermele prunelor);  Operophtera brumata (cotarul verde al pomilor); Adoxophyes orana (molia pieliţei fructelor);  Erannis defoliaria (cotarul brun);	Sistemic	100g/kg cyantraniliprol
CORAGEN®	Cydia funebrana (viermele prunelor);	sistemic	clorantraniliprol 200 g/l
Mospilan 20 SG	Afide (Aphis spp.)	sistemic	200 g/kg acetamiprid
Teppeki	Păduchele cenușiu (Hyalopterus pruni) – afide	Sistemic	50% flonicamid
Karate Zeon	Viespea sâmburilor (Eurytoma schreiner); Viespea prunului ( specii de Hoplocampa spp.);	Contact, ingestie	50 g/l lamda-cihalotrin
Laser™ 240 SC (Biologic)	Viespea sâmburilor (Eurytoma schreiner);	Sistemic	Produs de fermentatie al unei bacterii

• Respectaţi cu stricteţe recomandările producătorului!

Fenofaza: Creșterea fructelor – I (corespunde perioadei 1-15 mai)

În această perioadă, dacă nu au fost efectuate stropirile cu insecticid recomandate în fenofazele anterioare, o mare parte dintre larvele de viespea neagră și galbenă a prunului (Hoplocampa spp.) se apropie de maturitate. După ce distrug ultimele fructe în care se hrănesc, larvele cad la sol, unde se îngroapă superficial sau se adăpostesc sub resturile vegetale. Aici își construiesc un cocon, în interiorul căruia intră în diapauză și vor ierna până în primăvara anului următor.

Din acest moment, intervențiile fitosanitare nu mai pot influența populația de Hoplocampa spp. din anul curent, iar presiunea acestui dăunător va fi reflectată direct în rezerva biologică pentru sezonul următor.

Boli specifice fenofazei

• Pătarea roșie a frunzelor (Polystigma rubrum);

• Monilioza (Monilinia laxa și Monilinia fructigena);

• Ciuruirea micotică a frunzelor (Wilsonomyces carpophilus – sin. Stigmina carpophila, Coryneum beijerinckii).

În această fenofază, frunzele și fructele se află într-o fază de creștere activă, cu țesuturi încă slab protejate structural. În condiții de umiditate ridicată și temperaturi favorabile (15–22°C), presiunea infecțioasă rămâne ridicată, în special pentru Polystigma rubrum și Monilinia spp., motiv pentru care protecția fungicidă trebuie menținută fără întreruperi.

În același timp, se recomandă menținerea unei strategii echilibrate, fără creșterea inutilă a complexității tratamentelor. Fungicidele sistemice sau translaminare pot fi utilizate pentru consolidarea protecției inițiate anterior, iar produsele de contact (de exemplu captanul) rămân o opțiune validă, în special în condiții de presiune moderată a bolilor.

Fungicide recomandate în fenofaza „creșterea fructelor I”

Tabel 11

Produs comercial	Patogenul ţintă	Substanta activa	Mod de acţiune
LUNA® EXPERIENCE 400 SC	Pătarea roșie (Polystigma rubrum;   Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	200 g/l fluopiram + 200 g/l tebuconazol	Systemic, translaminar, preventive, curativ
Signum®	Pătarea roșie (Polystigma rubrum;   Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	6.7% piraclostrobin + 26.7% boscalid	Sistemic, preventive, curativ
SYREX® STAR	Pătarea roșie (Polystigma rubrum;	6.7% piraclostrobin + 26.7% boscalid	Sistemic, preventive, curativ
Teldor® 500 SC	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	500 g/l fenhexamid
Revyona®	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	75 g/l mefentrifuconazol	Sistemic, preventiv, curativ
Switch® 62.5	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	25% fludioxonil + 37.5% ciprodinil	Sistemic, preventiv, curativ
Chorus 50	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	500 g/kg ciprodinil	Sistemic, preventiv, curativ
Difcor 250 EC	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	250 g/l difenoconazol	Sistemic, preventiv, curative
Folicur Solo 250 EW	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	250 g/l tebuconazol	Sistemic, preventiv, curativ
Orius 25 EW	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	250 g/l tebuconazol	Sistemic, preventiv, curativ
Captan 80 WDG	Monilinia spp. (monilioză) Patarea rosie a frunzelor de prun (Polystigma rubrum)	80% captan	Contact, preventive
Merpan 80 WDG	Monilinia spp. (monilioză)	800 g/kg captan	Contact, preventiv

• Respectaţi cu stricteţe recomandările producătorului!

Dăunători specifici perioadei

• Viespea sâmburilor de prun (Eurytoma schreineri);

• Păduchele cenușiu al prunului (Hyalopterus pruni);

• Viermele prunelor (Cydia funebrana).

Viespea sâmburilor de prun poate fi încă activă în această perioadă. Atâta timp cât sâmburele fructului nu este complet lemnificat, ovipoziția și infestarea sunt încă posibile. După ce sâmburele capătă consistență, larvele deja instalate vor continua dezvoltarea în interior, însă nu vor mai apărea infestări noi. Totuși, atacul maxim al viespii sâmburilor (Eurytoma schreineri) are loc, în mod tipic, în fenofaza anterioară, iar tratamentele din această etapă au mai degrabă rol de consolidare a controlului fitosanitar în livezile cu presiune mare de dăunător.

În această fenofază încep să apară primii adulți din prima generație de viermele prunelor. Zborul inițial este adesea discret și ușor de trecut cu vederea, iar fără utilizarea capcanelor feromonale, prezența dăunătorului este de obicei observată abia după apariția primelor fructe atacate.

Din punct de vedere al managementului integrat, acesta este momentul optim pentru instalarea capcanelor feromonale, în vederea stabilirii curbei de zbor și a momentului corect de intervenție. Aplicarea insecticidelor fără monitorizare riscă fie să fie prea timpurie, fie prea târzie, cu eficiență scăzută.

Insecticide recomandate în fenofaza „creșterea fructelor I”

Tabel 12

Produs comercial	Dăunători ţintă	Mod de acţiune	Substanta activa
Afinto	Păduchele cenușiu (Hyalopterus pruni) – afide	Sistemic	500 g/kg flonicamid
CORAGEN®	Cydia funebrana (viermele prunelor);	Sistemic	clorantraniliprol 200 g/l
Decis 20 SG	Paduchele cenușiu (Hyalopterus pruni); Viespea prunului ( specii de Hoplocampa spp.);	Contact, ingestie	250 g/kg deltametrin
EXIREL®  (click detalii)	Cydia funebrana (viermele prunelor);  Operophtera brumata (cotarul verde al pomilor); Adoxophyes orana (molia pieliţei fructelor);  Erannis defoliaria (cotarul brun);	Sistemic	100g/kg cyantraniliprol
Mospilan 20 SG	Afide (Aphis spp.)	sistemic	200 g/kg acetamiprid
Teppeki	Păduchele cenușiu (Hyalopterus pruni) – afide	Sistemic	50% flonicamid

• Respectaţi cu stricteţe recomandările producătorului!

Fenofaza:  Creșterea fructelor – II (corespunde perioadei 16 – 30 mai)

Boli specifice fenofazei

• Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)

În această fenofază, celelalte boli foliare majore (pătarea roșie, ciuruirea micotică) nu mai sunt relevante din punct de vedere al infecțiilor primare. Eventualele infecții observate sunt rezultatul contaminărilor din fenofazele anterioare, iar intervențiile tardive nu mai modifică semnificativ evoluția lor.

În schimb, monilioza rămâne patogenul-cheie al perioadei, deoarece poate produce infecții secundare pe fructe, în special în condiții de umiditate ridicată, ploi și temperaturi moderate. Din acest motiv, protecția fungicidă trebuie menținută, dar orientată exclusiv către controlul Monilinia spp.

Fungicide recomandate în fenofaza „creșterea fructelor II”

Tabel 13

Produs comercial	Patogenul ţintă	Substanta activa	Mod de acţiune
LUNA® EXPERIENCE 400 SC	Pătarea roșie (Polystigma rubrum;   Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	200 g/l fluopiram + 200 g/l tebuconazol	Systemic, translaminar, preventive, curativ
Signum®	Pătarea roșie (Polystigma rubrum;   Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	6.7% piraclostrobin + 26.7% boscalid	Sistemic, preventive, curativ
SYREX® STAR	Pătarea roșie (Polystigma rubrum;	6.7% piraclostrobin + 26.7% boscalid	Sistemic, preventive, curativ
Teldor® 500 SC	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	500 g/l fenhexamid
Revyona®	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	75 g/l mefentrifuconazol	Sistemic, preventiv, curativ
Botrefin®	Monilioza fructelor (Monilinia fructigena)	375 g/kg cyprodinil +250 g/kg fludioxanil	Sistemic, contact, preventiv, curativ
Switch® 62.5	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	25% fludioxonil + 37.5% ciprodinil	Sistemic, preventiv, curativ
Chorus 50	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	500 g/kg ciprodinil	Sistemic, preventiv, curativ
Difcor 250 EC	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	250 g/l difenoconazol	Sistemic, preventiv, curative
Folicur Solo 250 EW	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	250 g/l tebuconazol	Sistemic, preventiv, curativ
Orius 25 EW	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	250 g/l tebuconazol	Sistemic, preventiv, curativ
Captan 80 WDG	Monilinia spp. (monilioză) Patarea rosie a frunzelor de prun (Polystigma rubrum)	80% captan	Contact, preventive
Merpan 80 WDG	Monilinia spp. (monilioză)	800 g/kg captan	Contact, preventiv

• Respectaţi cu stricteţe recomandările producătorului!

Controlul afidelor – adaptarea strategiei în funcție de intensitatea atacului

În situația în care coloniile de afide sunt foarte bine instalate, iar prezența rouei de miere este evidentă, o singură aplicare de insecticid este, de regulă, insuficientă pentru obținerea unui control satisfăcător. În această fază, afidele sunt protejate atât de stratul ceros propriu, cât și de pelicula de secreții zaharoase depusă pe frunze și lăstari, care acționează ca o barieră fizică între substanța activă și dăunător. Din acest motiv, eficiența tratamentelor aplicate direct peste colonii dense este adesea sub așteptări, chiar și atunci când sunt utilizate insecticide cu bună activitate biologică.

În fermele comerciale, în astfel de situații, este justificată o abordare etapizată. Aplicarea prealabilă a unui produs pe bază de săpun de potasiu are rolul de a „pregăti terenul” pentru tratamentul insecticid propriu-zis. Săpunul de potasiu dizolvă stratul ceros al afidelor, reduce aderența acestora pe țesuturi și, foarte important, îndepărtează roua de miere, expunând atât dăunătorul, cât și suprafața reală a frunzei. Această intervenție nu urmărește combaterea completă a afidelor, ci reducerea masei biologice și eliminarea barierelor care limitează eficiența insecticidelor aplicate ulterior.

Alegerea insecticidului – aspecte esențiale

În cazul infestărilor puternice, după această etapă de curățare, este logică utilizarea inițială a unui insecticid de contact. În această fază, substanța activă ajunge în principal pe dăunător, nu pe frunză, ceea ce maximizează efectul de șoc asupra populației existente. Ulterior, după ce coloniile au fost semnificativ reduse și limbul foliar este eliberat de secreții și insecte, aplicarea unui insecticid sistemic sau translaminar devine mult mai eficientă. Substanța activă este absorbită corect, iar translocarea apicală are loc în mod optim, exact către vârfurile de creștere, zonele preferate de afide pentru reinstalare. Această succesiune – curățare, contact, apoi sistemic – este una dintre cele mai eficiente strategii în infestările severe și permite, în multe cazuri, limitarea numărului total de tratamente.

În situațiile în care atacul este mai redus, coloniile sunt incipiente și roua de miere nu este încă prezentă, abordarea poate fi simplificată. În aceste cazuri, utilizarea inițială a unui insecticid sistemic sau translaminar este suficientă, deoarece frunzele sunt curate, absorbția este rapidă, iar substanța activă se concentrează apical, acolo unde afidele sunt localizate. Dacă este necesar, o aplicare ulterioară cu un produs de contact poate completa controlul, eliminând eventualele focare reziduale.

Indiferent de strategia aleasă, rotația substanțelor active rămâne esențială. Dacă în intervențiile anterioare a fost utilizat frecvent acetamiprid, în această fenofază este recomandată alegerea unei molecule diferite, cu mod de acțiune distinct, pentru a reduce presiunea de selecție și riscul apariției rezistenței. În cazul în care este necesară o a doua aplicare, aceasta trebuie realizată cu o substanță activă diferită de prima, fie ea sistemică, translaminară sau de contact, adaptată nivelului de infestare existent în acel moment.

Această abordare flexibilă, bazată pe intensitatea reală a atacului și pe starea biologică a frunzelor și lăstarilor, este cea care oferă, în practică, cel mai bun raport între eficiență, cost și durabilitatea controlului afidelor în livezile de prun.

Dasineura prunicola sin. Cecidomyia prunicola – un dăunător mai putin cunoscut

Pe lângă dăunătorii principali, care necesită monitorizare atentă și intervenții bine sincronizate, în livezile de prun pot fi întâlnite ocazional și alte specii mai puțin cunoscute sau mai rar discutate. În majoritatea situațiilor, acestea nu au un impact economic semnificativ, însă este important să fie recunoscute corect, pentru a evita confuzii sau tratamente inutile.

Un astfel de exemplu este Dasineura prunicola sin. Cecidomyia prunicola – musculița galigenă a frunzelor de prun, specie ale cărei larve se hrănesc pe frunze. Atacul este, de regulă, slab și localizat. În stadiile caracteristice, dăunătorul determină formarea unor gale dispuse de-a lungul nervurii principale, vizibile pe partea inferioară a frunzelor. Pe fața superioară, aceste gale apar sub forma unor pliuri sau deformări ale limbului foliar, care se deschid ușor și permit observarea larvelor portocalii din interior.

Odată ce galele sunt complet formate, larvele sunt protejate în interiorul acestora, iar intervențiile fitosanitare nu mai au eficiență reală. Din acest motiv, tratamentele aplicate tardiv nu sunt justificate din punct de vedere tehnic sau economic.

În condiții normale, atacul rămâne limitat și nu afectează semnificativ funcția fotosintetică sau dezvoltarea pomilor. Doar în situații rare, când populațiile ating densități foarte mari și atacul este generalizat la nivelul aparatului foliar, acest dăunător poate deveni problematic. Chiar și atunci, intervenția se justifică numai dacă pierderea suprafeței foliare este semnificativă și pomii manifestă semne clare de stres.

Din punct de vedere practic, simpla prezență a acestui dăunător nu reprezintă un criteriu pentru aplicarea tratamentelor. Monitorizarea vizuală este, în majoritatea cazurilor, suficientă, iar lipsa impactului economic trebuie să primeze în luarea deciziei de intervenție.

Dăunători specifici perioadei:

• Viermele prunului (Cydia funebrana)
• Paduchele cenușiu (Hyalopterus pruni);

Insecticide recomandate în fenofaza „creșterea fructelor II”

Tabel 14

Produs comercial	Dăunători ţintă	Mod de acţiune	Substanta activa
Afinto	Păduchele cenușiu (Hyalopterus pruni) – afide	Sistemic	500 g/kg flonicamid
Coragen®	Cydia funebrana (viermele prunelor);	sistemic	200g/l clorantraniliprol
Decis® 25 WG	Paduchele cenușiu (Hyalopterus pruni); Viespea prunului ( specii de Hoplocampa spp.);	Contact, ingestie	250 g/kg deltametrin
EXIREL®  (click detalii)	Cydia funebrana (viermele prunelor);  Operophtera brumata (cotarul verde al pomilor); Adoxophyes orana (molia pieliţei fructelor);  Erannis defoliaria (cotarul brun);	Sistemic	100g/kg cyantraniliprol
Mospilan 20 SG	Afide (Aphis spp.)	sistemic	200 g/kg acetamiprid
Teppeki	Păduchele cenușiu (Hyalopterus pruni) – afide	Sistemic	50% flonicamid

• Respectaţi cu stricteţe recomandările producătorului!

Dăunătorul-cheie al fenofazei: viermele prunelor Grapholita funebrana (sin. Cydia funebrana)

În România, zborul primei generații începe de regulă la începutul lunii mai (mai devreme în anii călduroși), iar spre finalul lunii mai este frecvent înregistrat un vârf de zbor. Prima generație poate părea „liniștită”, dar este generația care setează baza biologică a sezonului.

Dacă nu reducem populația acum, o parte mult mai mare din adulții primei generații reușesc să se reproducă, ceea ce înseamnă direct: mai multe ouă depuse, mai multe larve dezvoltate și, implicit, o generație a doua mult mai numeroasă. Practic, generația 2 nu apare „din senin”, ci se alimentează din ce rămâne necontrolat în generația 1.

Consecința practică este importantă: când generația 2 devine dominantă, atacul apare mai aproape de coacere, iar pentru a-l ține sub control ajungi adesea la mai multe aplicări de insecticid, exact în perioada în care fereastra până la recoltare se scurtează. Asta crește presiunea pe strategie: mai multe intervenții, mai puțină flexibilitate și un risc mai mare de reziduuri dacă momentul și alternanța substanțelor active nu sunt foarte bine gestionate.

Pentru un control eficient, este recomandată aplicarea unui insecticid spre finalul lunii mai, urmată de o a doua intervenție la aproximativ 10 zile, în funcție de condițiile climatice și de dinamica zborului. Această succesiune de tratamente permite acoperirea întregii perioade de eclozare a ouălor și apariție a larvelor, limitând semnificativ numărul indivizilor care ajung să se dezvolte complet.

Fenofaza:  Creșterea fructelor – III (corespunde perioadei 1 – 15 iunie)

Probleme care pot să iasă în evidenţă în această perioadă

Începând cu această perioadă, acolo unde tratamentele nu au fost efectuate corespunzător în fenofazele anterioare, încep să devină vizibile simptomele pătării roșii a frunzelor de prun. Leziunile apărute pe frunze sunt rezultatul infecțiilor produse în principal în lunile aprilie–mai.

Pentru frunzele deja afectate, stropirile nu mai au efect „curativ” în sens fiziologic – petele nu vor dispărea. Totuși, intervenția fungicidă poate avea un rol important în limitarea sporulării și în reducerea rezervei biologice de patogen din livadă, diminuând presiunea infecțioasă atât în cursul sezonului curent, cât mai ales rezerva biologică de patogen pentru primăvara următoare.

Stropirile la prun – schimbarea centrului de interes

În această etapă, mai ales dacă stropirile anterioare au fost corect efectuate, presiunea patogenilor asupra aparatului foliar scade semnificativ. Din acest moment, atenția trebuie mutată aproape integral asupra fructelor.

Fungicidele aplicate de acum înainte trebuie să vizeze în primul rând protecția fructelor împotriva putregaiurilor, nu menținerea artificială a unui foliaj „perfect”. Împotriva bolilor aparatului foliar, stropirile se mai justifică doar la avertizare, în funcție de condițiile climatice și de nivelul real de atac din livadă.

Chiar dacă fructele sunt încă departe de coacere, în condiții favorabile (ploi, umiditate persistentă, temperaturi moderate), monilioza se poate instala foarte rapid. Imaginea din foto 19, realizată în luna iunie, ilustrează perfect cât de devreme pot apărea primele putregaiuri atunci când există condiții epidemiologice favorabile.

Dăunători specifici perioadei

• Viermele prunului (Cydia funebrana)

Insecticide recomandate în fenofaza „creșterea fructelor III”

Tabel 15

Produs comercial	Dăunători ţintă	Mod de acţiune	Substanta activa
Karate Zeon	Viermele prunelor (Cydia funebrana);	Contact, ingestie	50 g/l lamda-cihalotrin
Decis® 25 WG	Viermele prunelor (Cydia funebrana);	Contact, ingestie	250 g/kg deltametrin
Coragen®	Cydia funebrana (viermele prunelor);	sistemic	200g/l clorantraniliprol
EXIREL®	Cydia funebrana (viermele prunelor);	sistemic	100g/kg cyantraniliprol
Affirm Opti	Viermele prunelor (Cydia funebrana)	Sistemic	9.5 g/kg emamectin benzoat
Laser™ 240 SC (Biologic)	Viermele prunelor (Cydia funebrana)	Sistemic	Produs de fermentatie al unei bacterii

• Respectaţi cu stricteţe recomandările producătorului!

Boli specifice fenofazei

• Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)

Stropirile la prun se vor face la avertizare, în funcţie de condiţiile climatice  și potenţialul de infecţie din livadă.

Fungicide recomandate în fenofaza „creșterea fructelor III”

Tabel 16

Produs comercial	Patogenul ţintă	Substanta activa	Mod de acţiune
LUNA® EXPERIENCE 400 SC	Pătarea roșie (Polystigma rubrum;   Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	200 g/l fluopiram + 200 g/l tebuconazol	SIstemic, translaminar, preventiv, curativ
Signum®	Pătarea roșie (Polystigma rubrum;   Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	6.7% piraclostrobin + 26.7% boscalid	Sistemic, preventiv, curativ
SYREX® STAR	Pătarea roșie (Polystigma rubrum;	6.7% piraclostrobin + 26.7% boscalid	Sistemic, preventiv, curativ
Teldor® 500 SC	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	500 g/l fenhexamid
Revyona®	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	75 g/l mefentrifuconazol	Sistemic, preventiv, curativ
Botrefin®	Monilioza fructelor (Monilinia fructigena)	375 g/kg cyprodinil +250 g/kg fludioxanil	Sistemic, contact, preventiv, curativ
Switch® 62.5	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	25% fludioxonil + 37.5% ciprodinil	Sistemic, preventiv, curativ
Chorus 50	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	500 g/kg ciprodinil	Sistemic, preventiv, curativ
Difcor 250 EC	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	250 g/l difenoconazol	Sistemic, preventiv, curative
Folicur Solo 250 EW	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	250 g/l tebuconazol	Sistemic, preventiv, curativ
Orius 25 EW	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	250 g/l tebuconazol	Sistemic, preventiv, curativ
Captan 80 WDG	Monilinia spp. (monilioză) Patarea rosie a frunzelor de prun (Polystigma rubrum)	80% captan	Contact, preventive
Merpan 80 WDG	Monilinia spp. (monilioză)	800 g/kg captan	Contact, preventiv

• Respectaţi cu stricteţe recomandările producătorului!

Fenofaza:  Creșterea fructelor – IV (corespunde perioadei 16 – 30 iunie)

Probleme care pot să iasă în evidență în această perioadă

Pe parcursul lunii iunie pot deveni vizibile simptomele produse de prima generație a viermelui prunelor (Grapholita funebrana, sin. Cydia funebrana). Un semn caracteristic al infestării este apariția cleiului în zona de pătrundere a larvei în fruct. Pe măsură ce atacul avansează, fructele își modifică culoarea spre violaceu și cad prematur la sol.

Aceste fructe căzute reprezintă o sursă directă pentru dezvoltarea generației a doua, cea mai păgubitoare din punct de vedere economic. Din acest motiv, adunarea și îndepărtarea fructelor atacate de prima generație constituie o măsură extrem de importantă, cu impact real asupra reducerii presiunii dăunătorului în lunile următoare.

Dăunători specifici perioadei

• Viermele prunului (Cydia funebrana)

În mod obișnuit, în ultima decadă a acestei fenofaze debutează zborul celei de-a doua generații a viermelui prunelor, generație considerată cea mai periculoasă din punct de vedere al impactului asupra producției.

Din acest motiv, monitorizarea capcanelor feromonale trebuie continuată fără întrerupere. Momentul apariției primilor adulți în capcane reprezintă punctul-cheie pentru stabilirea corectă a intervențiilor fitosanitare. Identificarea precisă a începutului curbei de zbor permite aplicarea tratamentelor exact în fereastra optimă, când ouăle eclozează, iar larvele sunt încă vulnerabile.

Pentru interceptarea eficientă a acestei generații, se recomandă ca spre finalul lunii iunie să fie efectuată o primă stropire cu insecticid, urmată de o a doua intervenție la aproximativ 10 zile, în funcție de dinamica zborului și de condițiile climatice din zonă. Această succesiune de tratamente are rolul de a acoperi întreg intervalul de eclozare și de a limita drastic numărul larvelor care ajung să pătrundă în fruct.

În același timp, este esențial ca pomicultorii să țină cont de alternarea substanțelor active utilizate de la o generație la alta – și, atunci când este cazul, chiar în cadrul aceleiași generații. Utilizarea repetată a acelorași grupe chimice favorizează apariția rezistenței în populațiile de dăunători, conducând în timp la scăderea eficacității produselor și la dificultăți majore de control în sezoanele următoare.

Insecticide recomandate în fenofaza creșterea fructelor IV”

Tabel 17

Produs comercial	Dăunători ţintă	Mod de acţiune	Substanta activa
Karate Zeon	Viermele prunelor (Cydia funebrana);	Contact, ingestie	50 g/l lamda-cihalotrin
Decis® 25 WG	Viermele prunelor (Cydia funebrana);	Contact, ingestie	250 g/kg deltametrin
Coragen®	Cydia funebrana (viermele prunelor);	sistemic	200g/l clorantraniliprol
EXIREL®	Cydia funebrana (viermele prunelor);	sistemic	100g/kg cyantraniliprol
Affirm Opti	Viermele prunelor (Cydia funebrana)	Sistemic	9.5 g/kg emamectin benzoat
Laser™ 240 SC (Biologic)	Viermele prunelor (Cydia funebrana)	Sistemic	Produs de fermentatie al unei bacterii

• Respectaţi cu stricteţe recomandările producătorului!

Boli specifice fenofazei

• Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)

Stropirile se vor face la avertizare, în funcţie de condiţiile climatice  și potenţialul de infecţie din livadă.

Fungicide recomandate în fenofaza „creșterea fructelor IV”

Tabel 18

Produs comercial	Patogenul ţintă	Substanta activa	Mod de acţiune
LUNA® EXPERIENCE 400 SC	Pătarea roșie (Polystigma rubrum;   Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	200 g/l fluopiram + 200 g/l tebuconazol	Systemic, translaminar, preventive, curativ
Signum®	Pătarea roșie (Polystigma rubrum;   Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	6.7% piraclostrobin + 26.7% boscalid	Sistemic, preventive, curativ
SYREX® STAR	Pătarea roșie (Polystigma rubrum;	6.7% piraclostrobin + 26.7% boscalid	Sistemic, preventive, curativ
Teldor® 500 SC	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	500 g/l fenhexamid
Revyona®	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	75 g/l mefentrifuconazol	Sistemic, preventiv, curativ
Botrefin®	Monilioza fructelor (Monilinia fructigena)	375 g/kg cyprodinil +250 g/kg fludioxanil	Sistemic, contact, preventiv, curativ
Switch® 62.5	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	25% fludioxonil + 37.5% ciprodinil	Sistemic, preventiv, curativ
Chorus 50	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	500 g/kg ciprodinil	Sistemic, preventiv, curativ
Difcor 250 EC	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	250 g/l difenoconazol	Sistemic, preventiv, curative
Folicur Solo 250 EW	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	250 g/l tebuconazol	Sistemic, preventiv, curativ
Orius 25 EW	Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)	250 g/l tebuconazol	Sistemic, preventiv, curativ
Captan 80 WDG	Monilinia spp. (monilioză) Patarea rosie a frunzelor de prun (Polystigma rubrum)	80% captan	Contact, preventive
Merpan 80 WDG	Monilinia spp. (monilioză)	800 g/kg captan	Contact, preventiv

• Respectaţi cu stricteţe recomandările producătorului!