Viespea rapitei ( Athalia rosae)- mod de manifestare, soluţii, tratamente

Viespea rapitei este unul dintre cei mai importanţi dăunători ai rapiţei. Chiar dacă în România, prezintă două generaţii, una de primăvară şi una de toamnă, viespea rapitei este cunoscută datorită pierderilor pe care le provoavă generaţia de toamnă. Puţini sunt cei care cunosc faptul că larvele de viespea rapitei pot consuma în aproximativ 24 ore, de două ori greutatea corpului lor. Prin urmare capacitatea lor de defoliere este de o ferocitate rar întâlnită. Fermierul dacă nu este atent se poate trezi că în câteva zile o cultură întreagă este distrusă. Asta mai ales dacă atacul a avut loc în prima parte de vegetaţie a rapiţei.

Motivul pentru care larvele de viespea rapitei au puţini prădători naturali

Larvele de viespea rapitei sunt rareori atacate de prădători. Probabil mulţi fermieri se întreabă din ce motiv păsările nu se ating de aceste larve. Asta mai ales că ies în evidenţă foarte uşor. În general, în urma lucrărilor solului, semănat sau recoltat, zeci sau poate chiar sute de păsări ca cioara sau vrabia urmăresc tot ceea ce mişcă în urma utilajelor. În situaţia atacului de viespea rapitei, chiar daca atacul este masiv, dăunătorul nu prezintă nici un fel de atracţie pentru păsări.

Toate acestea pentru că plantele din familia Brassicaceae sunt bogate în glucozinolaţi. Glucozinolaţii conferă frunzelor un gust amărui. Larvele consumă frunzele acestor plante, acumulează şi concentrează aceste substante. Când larvele sunt atacate, acestea adoptă o poziţie „chircită” şi excretă mici stropi concentraţi în substanţe amărui.  Acest sistem de apărare este foarte eficace, larvele nefiind atacate de păsări sau alţi prădători.

Purici pe rapiţa de toamnă – specii prezente și controlul lor

Viespea rapitei – simptome, mod de dăunare

Adulţii de viespea rapitei nu constituie o problemă, aceştia se hrănindu-se cu nectarul florilor din flora spontană.  Problema o constituie larvele, mai ales cele din generaţia a doua, a căror creştere coincide cu faza de 2-4-6 frunze la rapiţa de toamnă.

In primele faze ale atacului, larvele isi concentreaza atacul pe partea inferioara a frunzelor. La inceput consuma epiderma, apoi trece la parenchimul frunzei. Avand dimensiune mica, aceste prime simptome pot scapa neobservate. Putin mai tarziu insa, fermierul va sesiza doar ca frunzele rapitei prezinta perforatii cu diametrul de 1-2 cm. Acestea sunt primele simptome ale atacului. Apoi insa, odata ce larvele cresc, nevoia de hrana se amplifica, iar larvele ajung sa consume intreg foliajul, mai putin nervurile, scheletizand frunzele. In cazuri grave, chiar si nervurile si petiolul frunzei pot fi consumate.

Desfăşurarea atacului

Femela de viespea rapiţei depune ouă izolat pe marginea frunzelor, între cele două epiderme (superioară şi inferioară). Perioada de depunere a ouălor este foarte lungă, peste 15-25 zile. În această perioadă o femelă poate depune în jur de 300 ouă. Având în vedere perioada foarte lungă de depunere a ouălor, ne putem da singuri seama motivul pentru care sistemia insecticidului este foarte importantă. Dacă substanţa activă a insectidului afectează şi ouăle, atunci cu atât mai bine. Ouăle sunt transparente.

Perioada de timp în care ouăle trec de la faza de ouă la cea de larvă este de 5-12 zile. La apariţie, larvele de Athalia rosae sunt de culoare închisă şi nu depăşesc 2 mm lungime. Imediat după apariţie, larvele încep să consume din frunze. Însă în primele faze de creştere acestea acţionează ascuns, în interiorul frunzei, asemănător larvelor miniere. Lăcomia larvelor de viespea rapitei este foarte mare. Au capacitatea ca în 24 ore să consume dublu greutăţii corpului lor. Larvele de viespea rapitei de obicei se hrănesc în vetre destul de bine conturate.

Seara sau în zilele friguroase larvele se ascund la nivelul solului sau pe partea inferioară a frunzelor. În timpul zilei acestea urcă pe plantă şi consumă frunzele începând cu partea inferioară, lăsând întreaga doar epiderma superioară. Asta la începutul atacului, pentru că atunci când atacul se înteţeşte frunza este consumată în întregul ei. Va rămâne neconsumat doar scheletul frunzei, format din nervurile frunzei.

Ciclul biologic al dăunătorului Athalia rosae

Pentru a lua cele mai bune decizii, trebuie întotdeauna să îţi cunoşti duşmanul. Ciclul de viaţă a oricărui dăunător este extrem de important. Vom ştii astfel, când şi cu ce să intervenim, ca să maximizăm şansele ca intervenţia să fie cât mai aproape de 100% eficienţă. Pe lângă eficienţa ridicată, cunoaşterea ciclului de viaţă a unui dăunător poate să reducă din costuri şi din eventuale efectele  negative asupra mediului.

Generatia de primavara vs generatia de toamna

În România viespea rapitei (Athalia rosae) are două generaţii pe an. O generaţie de primăvară, care în agricultură îşi face mai puţin simţită prezenţa. Cel mai probabil generaţia de primăvară este binecunoscută de cultvatorii de varză, gulie, conopidă. A doua generaţie este cea de toamnă, iar pe aceasta cultivatorii de rapiţă sau mustar o cunosc destul de bine.

Pe timpul iernii, viespea rapitei iernează ca larvă complet dezvoltată, într-un cocon mătăsos ascuns în sol. Primăvara, primii adulţi îşi fac apariţia la sfârşitul lunii aprilie, început de luna mai. În general aceştia se hrănesc cu polen sau nectar de la speciile de Brassicaceae, Asteraceae sau Apiaceae. Hranirea are loc câteva zile, până aceştia ajung la maturaţie sexuală. Apoi îşi găsesc parteneri, are loc fecundaţia, iar femelele încep să depună ouă. Perioada de incubaţie este de circa 5-10 zile.

Generaţia de primăvară poate produce probleme mai mult în culturile horticole, unde va ataca în general plantele din familia Brassicaceae ca varza, conopida, gulia. Însă în acelaşi timp se va mulţumii şi cu plante din flora spontană ca ridichea, muştarul sălbatic sau alte plante din familia Brassicaceae. Stadiul de larvă durează 25-50 zile. La dezvoltarea lor completă, larvele se retrag în sol într-un cocon mătăsos, unde vor ramane pana cand se vor transfroma in adulti.

Spre sfârşitul lunii iulie, început de lună august, primii adulţi din generaţia de toamnă îşi vor face apariţia. Ca şi cei din generaţia de primăvară, la început se vor hrănii cu nectar şi polen din flora spontană. Apoi urmează fecundarea şi depunerea ouălor. Larvele se vor hrănii până în luna octombrie, când vor ajunge la completa dezvoltare. Apoi se vor retrage în sol, la o adâncime de 10-15 cm şi se vor ascunde în nişte coconi impermeabili confecţionaţi din mătase. Primăvara ciclul lor biologic se va relua.

Strategii de combatere a dăunătorului          

Într-o strategie bună de combatere a dăunătorului se vor aplica insecticide împotriva larvelor, nefiind vizaţi în mod direct adulţii. Asta chiar dacă se pot folosii capcane de culoare galbenă sau portocalie, care atrag adulţii de viespea rapiţei. Trebuie plecat de la premiza că perioada de depunere ouălor de viespea rapiţei este foarte lungă. Prin urmare în aceaşi perioadă de timp, în câmp putem să găsim viespea rapitei sub formă de adult dar şi larvă sau ou.

Asadar, insecticidele folosite trebuie să urmărească o combatere cât mai bună a tuturor stadiilor de dezvoltare a dăunătorului. Mai ales a celor de ou şi larvă. Ar fi de preferat folosirea de insecticide sistemice, care protejează cultura o perioadă cât mai lungă de timp după aplicare. Nu excludem din tratament produsele cu actiune de contact/ingestie, care pot fi de asemenea foarte eficiente, impotriva acestui daunator. In toamnele ploioase insa, perioada de protectie insa a acestor produse, poate fi diminuata de ploile excesive.

Pragul economic de dăunare este de 1-2 larve/plantă.

Pentru o bună combatere a dăunătorului se pot folosii cu succes următoarele insecticide:

1. Inazuma
2. Mospilan 20 SG
3. Mavrik 2 F
4. LAMDEX 5 EC
5. Nexide 60 CS
6. Karate Zeon

* întotdeuna verificaţi şi respectaţi dozele şi recomandarile producătorului.

Sper ca informaţiile din acest articol să vă fie de folos!

Recolte profitabile pentru toată lumea!