Viespea sâmburilor de prun este unul din dăunătorii, care provocă cele mai mari pagube ȋn livezile de prun din România. Dăunătorul este atât de periculos ȋncât ȋn Transilvania, popular mai este denumit ṣi „spaima ardelenilor”. Având ȋn vedere că viespea sâmburilor de prun poate provoca pierderi de peste 90% din producṭia de fructe, ne putem imagina motivul pentru care a primit această denumire. Multă pălincă s-a pierdut din cauza acestui dăunător, prin urmare este foarte important să-i cunoaṣtem biologia ṣi metodele de control.
Vieaspea sâmburilor de prun ṣi confuzia cu viespea neagă (cu ferestrăul) a prunului
Din cauza acestei confuzii, foarte mulṭi pomicultori, ȋn special cei amatori, se pot trezi cu ȋntreaga producṭie afectată, deṣi ei consideră că au efectuat stropirile cu insecticid la timp. Principala cauză a confuziei probabil provine de la faptul că ambele specii poartă denumirea generică de viespe (ambele fac parte din familia Hymenoptera). Pentru ca situaṭia să fie mai complicată, viespea sâmburilor de prun (Eurytoma schreineri) ȋncepe să ȋṣi facă apariṭia ȋn fenofaza ȋnflorit – căderea petalelor, perioada ȋn care viespea neagră (cu ferestrău) a prunului (Hoplocampa minuta) ṣi viespea galbenă a prunului (Hoplocampa flava) ȋṣi depun ouăle.
Mai multe despre viespea neagra cu ferastrau a prunului, gasiti in acest articol:
Viespea neagră a prunelor (Hoplocampa minuta) – control conventional ṣi ecologic
Prin urmare, mulṭi pomicultori efectuează stropiri ȋmpotriva viespii negre a prunului, iar apoi consideră că lupta s-a terminat, neluând ȋn considerare că ȋn scurt timp intră ȋn scenă viespea sâmburilor de prun, o specie mult mai periculoasă. Uite aṣa, pomicultorii câṣtigă o bătălie, ȋnsă la final de lună iunie, ȋṣi dau seama că de fapt au pierdut războiul.
Confuzia cu insecte din familia Bibionidae
O altă confuzie foarte des ȋntâlnită este cea cu specii de dipterae din familia Bibionidae. ȋn perioada ȋnfloritului aceste insecte sunt atrase de nectarul florilor ṣi ȋn ultimii ani au putut fi identificate ȋn foarte multe din livezile noastre.
Din păcate, sunt situaṭii ȋn care pomicultorii amatori, le confundă cu viespea sâmburilor de prun, iar din cauza acestei confuzii sunt efectuate stropiri greṣite cu insecticid. Ȋn urma acestor stropiri, insectele din familia Bibionidae, dar ṣi polenizatorii (albinele, bondarii, etc.) sunt eliminate, iar asta este o foarte mare problemă. O a doua problemă este că viespea sâmburilor de prun de abia de atunci ȋncepe să ȋṣi facă apariṭia, prin urmare, aceste stropiri le impactează prea puṭin. Practic pe lângă faptul că eliminăm albinele ṣi polenizatorii, dăunatorul vizat rămâne neafectat, iar ȋntr-un final vom rămâne ṣi fără prune.
Specii atacate, soiuri pentru care are afinitate
Dintre speciile vizate de dăunător, cel mai afectat este prunul, ȋnsă viespea sâmburilor de prun mai atacă ṣi corcoduṣii, porumbarul (Prunus spinosa), dar ṣi crichinul (Prunus insititia). Având ȋnsă ȋn vedere că prunul este una din speciile predominante ȋn grădinile ṣi livezile noastre, dăunătorul a beneficiat de condiṭii foarte bune ȋn a-ṣi lărgi aria de răspândire. Ȋn plus, având o singură generaṭie ȋntr-un an, viespea sâmburilor de prun nu are prădători naturali, care să ṭină populaṭia sub control ȋn mod eficient.
Eurytoma schreineri s-a adaptat atât de bine ȋncât, apariṭia primilor adulṭi coincide cu ȋnflorirea celor mai timpurii soiuri de prun. Apariṭia adulṭilor are loc ȋn mod eṣalonat, astfel ȋncât ajung să fie afectate de dăunător chiar ṣi soiurile de prun cu ȋnflorire târzie. Această sincronizare oferă dăunătorului un avantaj foarte mare, pentru că prin eṣalonarea zborului pe o perioadă mai lungă de timp, viespea sâmburilor de prun are acces continuu la fructe ȋn curs de creṣtere, cu sâmburele ȋncă nelemnificat. Soiurile cu ȋnflorire mai târzie ajung să fie foarte afectate, pentru că se sincronizează curba maximă de zbor al dăunătorului cu perioada ȋn care fructele au dimensiune mică, iar sâmburele nu este lemnificat.
Atunci când un anumit soi de prun coexistă o perioadă foarte lungă cu dăunătorul, pe suprafeṭe semnificative, cu timpul dăunătorul se adaptează ṣi ȋṣi modifică biologia astfel ȋncât, apariṭia adulṭilor să coincidă foarte bine cu fenologia respectivului soi de prun. Astfel cresc ṣansele supravieṭuirii unui număr cât mai mare de urmaṣi. Viespea sâmburilor de prun este atras de prunii cu ȋnflorire puternică, care generează buchete de flori ṣi ȋntr-un final un număr mare de fructe. Genul acesta de soiuri de prun, atrag ṣi dăunătorii ca un magnet.
Ȋn plus, atunci când pe ramuri avem un număr mare de fructe, dacă ṣi maturitatea soiului este una târzie, atunci fructele au o perioadă de creṣtere lentă, iar sâmburii rămân nelemnificaṭi o perioadă destul de lungă de timp. Toate aceste aspecte, probabil sunt printre cele mai importante ipoteze, pentru care anumite soiuri de prun, sunt mai sensibile la atacul produs de viespea sâmburilor de prun.
Viespea sâmburilor de prun – taxonomie
Entomologul rus Yakov Arkadevich Schreiner a fost primul care a făcut o descriere a dăunătorului, ȋntr-o lucrare publicată în anul 1908. Schreiner a numit specia Eurytoma schreineri, denumire care se păstrează și în prezent. Studiul l-a făcut pe baza mai multor observaṭii din zona de sud a Rusiei dar ṣi din zona Crimeei. Cu siguranṭă viespea sâmburilor de prun era prezentă ȋn respectiva periodă ṣi ȋn România, chiar dacă identificarea ṣi descrierea primilor adulṭi s-a făcut mult mai târziu.
Eurytoma schreineri Schr. face parte din următoarea clasificare taxonomică:
Ordinul: Hymenoptera – insecte cu aripi membranoase, ca ale albinelor, furnicilor, viespilor, etc.
Subordinul: Clistogastra – membrii acestui ordin au capacitatea de a depune ouăle în interiorul gazdei, prin intermediul oviductului retractil (formaṭiune tubulară care poate fi extinsă sau retrasă ȋn interiorul abdomenului). Femela de Eurytoma schreneri își introduce ouăle direct în interiorul fructului, protejându-le de mediul exterior;
Suprafamilia: Chalcidoidea;
Familia: Eurytomidae;
Descrierea dăunătorului
Mascul: Corpul are o lungime de cca 3-5 mm. Culoarea corpului dar ṣi al picioarelor este neagră, uṣor metalică ȋn zona abdomenului. Prezintă antene lungi, cu segmente bine evidențiate și acoperite de păr fin, iar aripile sunt transparente cu nervuri ȋnchise la culoare. Antenele sunt ȋnsă mai lungi ṣi mai segmentate, comparativ cu cele ale femelei. Această adaptare ajută masculii ȋn detectarea semnalelor feromonale emise de femele, ȋn timpul perioadei de ȋmperechere.
Femelă: dimensiunea este puṭin mai mare decât ceea a masculului (7-7.5 mm), având abdomenul mai voluminos. Coloraṭia corpului, aripilor ṣi picioarelor este asemănătoare cu cea a masculului, ȋnsă prezintă antene mai scurte ṣi mai robuste. Ȋn partea posterioară a abdomenului, prezintă un ovipozitor retractil cu o lungime de aproximativ 1/3 din lungimea corpului, de culoare gălbui. Cu acest ovipozitor, femela ȋṣi depune oul ȋn interiorul prunei, aproape de sâmbure, departe de eventuali dăunători sau patogeni.
Ou: Ouăle sunt mici (0.5mm), aproape imposibil de observat cu ochiul liber. Forma oului este alungită, uṣor curbată, iar culoarea de un alb lăptos. La unul din capete, oul prezintă un apendice (pedicel alungit)
Larvă: Corpul este de culoare alb-gălbui, cărnos, segmentat ṣi ascuṭit la ambele capete, iar forma este uṣor curbată, de semilună. Larvele de viespea sâmburilor de prun sunt apode (fără picioare). Capul este mai mic decât restul corpului, de culoare galben-deschis. Dimeniunea larvelor este de 6-8 mm lungime, 2-3 mm lăṭime. Larvele le găsim ȋn interiorul sâmburelui, niciodată ȋn interiorul pulpei prunelor.
Nimfă: imedit după ce larvele se transformă in nimfă, acestea trec prin faza hialină (nimfele au o culoare transparentă). Apoi ȋn funcṭie de vârsta, nimfele ȋṣi schimbă treptat culoarea, de la nimfă de culoarea albă la nimfă albă cu ochi roz, nimfă albă cu ochi ṣi picioare roz, etc., iar la final nimfele să devină ȋnchise la culoare cu structurile corporale vizibile, dar imobile. Transformarea nimfelor ȋn adulṭi are loc ȋn interiorul sâmburelui.
Viespea sâmburilor de prun – ciclul biologic
Dăunătorul iernează sub formă de larvă matură ȋn sâmburii de prun. Primăvara, de regulă ȋn luna aprilie, când temperatura depăṣeṣte ȋn mod constant 10°C, larvele se transformă ȋn nimfe. La stadiul de adult, nimfele ajung, după ce temperatura depăṣeṣte 15 °C. Adulṭii creează ȋn pereṭii sâmburilor, mici orificii circulare, cu diametrul mai mare de 1-1.5 mm, prin intermediul cărora, se eliberează din sâmburi. Apariṭia primilor adulṭi, coincide de obicei cu perioada de ȋnflorit-căderea petalelor la prun. La ȋnceput ȋṣi fac apariṭia masculii, de abia la câteva zile după, ies la zbor ṣi femelele.
Viespea sâmburilor de prun este o specie monovoltină (cu o singură generaṭie pe an). S-a constata ȋnsă că un mic procent de larve, pot să rămână ȋn diapauză chiar ṣi 2 ani. Diapauza prelungită poate fi un răspuns evolutiv a speciei, pentru a maximiza supravieṭuirea speciei.
Chiar dacă primii adulṭi de viespea sâmburilor de prun ȋṣi fac apariṭia spre finalul perioadei de ȋnflorit al prunilor, zborul maxim al dăunătorului ȋl avem puṭin mai târziu, de obicei ȋn perioada ȋn care caliciul ȋncepe să se desprindă de pe fruct. Ȋntreaga perioadă de zbor ṣi depunere a ouălor poate să depăṣească 20-30 de zile.
Dacă primii adulṭi pot să ȋṣi facă apariṭia spre final de lună aprilie, mare parte a curbei de zbor, inclusiv vârful de zbor al dăunătorului este ȋn luna mai. Prin urmare, dacă tot se doreṣte ca zborul viespii sâmburilor de prun să fie asimilat cu zborul unui alt dăunător, acesta mai degrabă se suprapune cu zborul primei generaṭii de viermele prunelor (Grapholita funebrana), decât cu cel al viespii neagre a prunului (Hoplocampa minuta).
Prin urmare, ne putem da seama de eroarea celor, care cred că dacă efectuează stropiri ȋmpotriva viespii negre cu ferestrău a prunului (Hoplocampa minuta), această stropire este suficientă ṣi pentru controlul viespii sâmburilor de prun.
O femelă poate să depună peste 130 de ouă. Cu ajutorul ovipozitorului, femela ȋnṭeapă fructul ṣi depune de regulă câte un ou, foarte aproape de sâmbure. Fructele atacate nu prezintă nici un fel de simptom după depunerea ouălor. Imediat după eclozare, larva intră ȋn sâmbure. Spre final de iunie, ȋnceput de lună iulie, larvele ajung la maturizare completă, iar primele simptome ȋncep să ȋṣi facă apariṭia. Fructele cad la sol, unde se vor mumifica. Larva ȋnsă rămâne ȋn continuare ȋn interiorul sâmburelui, până ȋn primăvara anului următor. Astfel ciclul biologic se va relua, prin transformarea larvelor ȋn nimfe ṣi apoi ȋn adulṭi, gata de ȋmperechere ṣi depunere de noi ouă.
Viespea sâmburilor de prun – simptome, impact economic
Simptomele infestării prunelor cu larve de Eurytoma schreineri (viespea sâmburilor) sunt destul de specifice și evoluează pe măsură ce larvele se dezvoltă.
Imediat după depunerea ouălor ṣi in prima parte de dezvoltare larvară, nu apare nici un fel de simptom vizibil, la nivelul fructului. Prin urmare, acolo unde găsiṭi larve ȋn pulpa fructului sau poate galerii cu excremente, acestea nu sunt ȋn nici un caz cauzate de viespea sâmburilor de prun.Cel mai degrabă, ȋn astfel de situaṭii, mai ales că vorbim de luna mai ṣi parṭial luna iunie, acolo este vorba de un alt dăunător, viespea sâmburilor de prun (Hoplocampa minuta).
Chiar dacă este greu de sesizat, putem observa că prunele afectate de viespea sâmburilor de prun, au o creṣtere mai lentă ṣi rămân mai mici comparativ cu fructele sănătoase. Apoi urmează o uṣoară colorare a fructelor ȋn nuanṭe violet-brun sau albăstrui, iar fructele ȋncep să se deformeze uṣor. Cu timpul ȋnsă, colorarea ȋn nuanṭe violet – albăstrui, devine tot mai evidentă. Prunele ȋncep să arate semne de coacere prematură. Pulpa fructelor devine uṣor spongioasă. Ȋntr-un final, prunele ajung toate la nivelul solului.
Daca se face o tăiere a pulpei prunelor căzute la sol, fermierul nu găseṣte larve sau galerii cu excremente de dăunător. Ȋnsă va putea observa că pulpa fructului din proximitatea sâmburilor este puṭin mai tare, fibroasă. Dacă se sparge cu grijă sâmburele, atunci ȋn interiorul acestuia se poate găsi o larvă albă, ascuṭită la ambele capete, care are formă de semilună. Prunele căzute la sol, vor constitui rezerva biologică de dăunător pentru sezonul următor.
Viespea sâmburilor de prun, ȋn cazuri foarte grave poate provoca pierderi de 90-100% a producṭiei de prune. Acolo unde ȋṣi face apariṭia, dacă nu se iau măsuri de control, chiar dacă la ȋnceput pierderile de producṭie sunt minime, ȋn câṭiva ani densitatea acestuia poate să devină rapid foarte ridicată, iar impactul să fie devastator. Asta pentru că viespea sâmburilor de prun are tendinṭa, să rămână ȋn livada sau chiar la nivelul pomilor fructiferi ȋn care au ṣi-a definitivat ciclul biologic.
Viespea sâmburilor de prun (Eurytoma schreineri) migrează pe distanṭe scurte, de sute de metrii, ȋn general acolo unde deja densitatea dăunătorului este foarte ridicată, iar producṭia de fructe este mică ṣi nu poate acoperii nevoile tuturor femelelor. Prin urmare pomii fructiferi din grădinile ȋngrijite, pot fi vizate de dăunători proveniṭi din grădinile alăturate, ȋn care nu sunt efectuate stropiri.
Viespea sâmburilor de prun – plan de tratament
Primii adulți ai viespii sâmburilor de prun apar de obicei spre finalul perioadei de inflorit al soiurilor de prun timpuriu. Acest timing evolutiv permite dăunătorului să profite de întreaga perioadă de dezvoltare a fructelor, inclusiv a soiurilor care înfloresc mai târziu. Pentru cultivatori, aceasta înseamnă că măsurile de control trebuie inițiate devreme în sezon, cu o atenție specială acordată soiurilor timpurii, dar menținând vigilența pe tot parcursul perioadei de dezvoltare a fructelor pentru toate soiurile ṣi maturităṭile.
Pentru controlul acestui daunator sunt necesare doua tratamente, iar in anumite situatii chiar trei. Primul tratament este de avertizare ṣi se efectuează ȋn fenofaza „căderea petalelor”. Ȋn această fenofază, principalul dăunător, care trebuie vizat este viespea neagră cu ferestrău a prunelor (Hoplocampa minuta). Acelaṣi tratament ȋnsă, va ṭine sub control ṣi primii adulṭi de viespea sâmburilor de prun (Eurytoma schreineri). Stropirea se va efectua cand 25-30% din petale sunt cazute.
Atentie la polenizatori
Avand in vedere ca o parte din flori, inca atrag polenizatorii, iar sub pomii fructiferi din livada, putem avea flori care atrag albinele, stropirile cu insecticid va recomand sa le efectuati dupa ora 16-17, cand albinele sunt retrase in stupi!
Al doilea tratament trebuie efectuat la cca 7-10 zile de la efectuarea primului tratament si corespunde cu cu fenofaza „desprinderea caliciului florilor – fructe vizibile”. În caz de precipitații sau temperaturi scăzute, care pot întârzia activitatea dăunătorilor, intervalul poate fi extins la 10-14 zile. Acest tratament este cel mai eficient impotriva viespii samburilor de prun. Daca primul tratament si tratamentul trei, doar rezidual prinde zborul si depunerea oualor de viespea samburilor de prun, ele fiind aplicate in principal pentru controlul altor daunatori, tratamentul 2 este specific impotriva viespii samburilor de prun.
Al doilea tratament ȋn mod principal, va elimina viespea sâmburilor de prun, ȋnsă ȋn mod secundar va elimina ṣi primii adulṭii de viermele mărului (Grapholita funebrana), prima generaṭie. Doza de insecticid trebuie să fie stabilită astfel ȋncât, să corespundă cu recomandările producătorului de pesticide.
Deși al treilea tratament nu este întotdeauna necesar, poate fi justificat în situații de infestare severă, emergență prelungită a adulților sau pentru protejarea soiurilor tardive. Acest tratament se va efectua la cca 10-14 zile de la tratamentul precedent. Ȋn mod normal, acum situaṭia este puṭin schimbată. Curba de zbor pentru viespea sâmburilor de zbor ar trebui să indice un număr mic de adulṭi, ȋnsă această perioadă, adesea coincide cu nivelul maxim de zbor al viermelui prunului (Grapholita funebrana). Prin urmare vom efectua un tratament care să vizeze ȋn principal viermele prunului, ȋnsă secundar acesta va avea impact ṣi asupra viespii sâmburilor de prun.
Pe piata avem atat produse cu actiune de contact cat si cu actiune sistemica sau translaminara omologate impotriva acestui daunator. Insecticidele sistemice sau cu acṭiune translaminară sunt foarte eficiente, pentru că acestea nu vor elimina doar adulṭii ci ṣi ouăle sau chiar larvele, care ȋncă nu au pătruns ȋn sâmbure. Produse de protectia plantelor, omologate pentru controlul viespii samburilor de prun, veti gasi in aceasta schema de tratament:
Viespea sâmburilor de prun – metode culturale de control
Prunele căzute la sol, sunt sursa primară de adulti, pentru sezonul următor. Prin urmare, strângerea acestor fructe din livadă ṣi ȋngroparea lor la o adâncime de cel puṭin 30-40 cm este o măsură foarte bună, prin care dăunătorul poate fi controlat. Această lucrare poate fi efectuată ȋn grădinile mici, ȋn nici un caz in livezile comerciale. Un dezavantaj ȋn ce priveṣte prunii din grădinile particulare este că prunii infectaṭi din proximitate, pot duce mai departe ciclul biologic al dăunătorului, iar adulṭii să revină ṣi in zonele ȋn care, anterior s-au luat măsuri de ȋndepărtare al prunelor căzute la sol.
Ȋn livezile comerciale, lucrarea de arătură va ȋngropa prunele pline cu larve ȋn sol. Aici larvele sunt predispuse la atacul diverṣilor paraziṭi din sol. Acolo unde larvele totuṣi rezistă, vor da naṣtere la adulṭi, care dacă sunt destul de adânc ȋngropaṭi ȋn sol, vor avea probleme ȋn a ajunge la suprafaṭa solului. Prin urmare, ȋngroparea prunelor căzute din sol, poate reduce rapid din rezerva biologică de viespea sâmburilor de prun din livadă. Cu cât livada este mai mare, cu atât această metode de reducere a presiunii exercitată de dăunator este mai eficientă.
Dacă aṭi avut probleme cu viespea sâmburilor de prun (Eurytoma schreineri), vă invit să lăsaṭi un cometariu mai jos. Sper ca informaṭiile din acesta articol, să fie de ajutor celor care au livezi de prun, iar atunci când ne ȋntâlnim, să ciocnim cu prietenie un păhărel de pălincă !
Recolte profitabile!
