Stropirile la cireș: plan complet de tratament-ghid 2023

Cireșele sunt probabil, printre cele mai îndrăgite fructe. În perioada de iarnă, consumul fructelor proaspete, se reduce foarte mult. Însă odată cu aparitia cireșelor de mai, consumul explodează. Cel mai probabil, cireșele cunt fructele cele mai îndrăgite de noi toţi. Fiind și foarte perisabile, consumul de cireșe este unul sezonier.

Perioada de la ieșirea din repausul vegetativ, până la intrarea primele fructe în pârgă este foarte scurtă. În această perioadă, își vor face apariţia dăunători, dar și patogeni deosebit de periculoși. Bineînţeles că ne dorim o livadă în care produţia de cireșe să fie lipsită de atacul produs de viermele cireșului (musca cireșului). Sau al căror creșteri vegetative, să nu fie colonizate de afide negre. În același timp, să ne asigurăm că pe lângă prospeţime și dulceţă, cireșele nu conţin urme de pesticide. Interesul privind conformitatea stropirilor la cireș este unul ridicat. Din acest motiv, stropirile la cireș propuse în această schemă, au ca scop și evitarea acestei situaţii.

Stropirile la cireș – principalii dăunători ai cireșului

Voi face o scurtă prezentare ai celor mai importanţi dăunători, pe care-i întâlnim la cireș. Voi puncta doar esenţialul. Mai multe despre dăunători, voi detalia în articole special construite în acest sens. Stropirile efectuate la timp împotriva sunt esenţiale, pentru a ne asigura cantitatea și calitatea producţiei de cireșe.

Musca cireșului  – viermele cireșului (Rhagoletis cerasi)

Alături de musca cireșelor (Rhagoletis cerasi), în România mai sunt active și musculiţa cu aripi pătate (Drosophila suzuki), musculiţa mediteraniană a fructelor (Ceratis capitata). Acești dăunători, își depun ouăle în cireșe,  rezultatul fiind fructe cu vierme sau viermi. Ori ce plan privind stropirile la cireș, ar trebuie să includă combaterea acestora. Totuși musca cireșelor (Rhagoletis cerasi) este prezenţa cea mai constantă în livezile noastre. Acesta este motivul pentru care stropirile la cireș se focusează prioritar pe ea.

Dăunătorul are o singură generaţie pe an. Adulţii apar înspre mijlocul lunii mai, dar zborul poate să se întindă până în luna iulie. După apariţie, în 6-13 zile are loc copulaţia și apoi depunerea ouălor. Temperatura ridicată și lipsa precipitaţiilor grăbesc acest proces.

Masculul emană un feromon, pentru atragerea femelelor. După copulaţie, femela depune câte un ou într-o cireașă. Poate depune până la 200 ouă. După depunerea ouălor, femela marchează cireașa cu un hormon, astfel încat o altă femelă să nu depuna un alt ou in aceasi cireașă. Doar în cazuri grave, când populaţia de muscă este foarte ridicată, în cireșe femela poate depune două ouă. Larvele complet dezvoltate, vor părăsii fructele și se vor ascunde în sol, unde se vor împupa și vor aștepta primăvara următoare.

Musca cireșelor nu se deplasează masiv în zone noi, fiind foarte atașată de locul de baștină. Poate face zboruri de 300-400 pentru hrănire și găsire de partener. Distanţe mai mari, pot face doar dacă cireșele din zona, au fost distruse de îngheţ sau alţi factori. Prin urmare, dacă aveţi probleme cu acest dăunător, vina este a dumneavoastră și mai puţin a vecinului, care nu face stropiri.

Precizare

Având în vedere perioada în care apare musca cireșului și timpul care se scurge de la apariţie până la fecundare, depunerea ouălor și apariţia larvelor, în mod normal cireșele de mai, cele care se coc primele, scapă de atacul acestui dăunător. Foarte rar, cireșele de mai fac vierme. În schimb, cu cât cireșii sunt mai tardivi, cu atât sunt mai susceptibili atacului produs de musca cireșului, dăunătorul responsabil de apariţia viermelui în cireșe.

Metode de combatere

Chiar dacă au viermi, recoltarea tuturor cireșelor, înainte ca larvele să părăsească fructele, va diminua drastic rezerva de dăunător. De foarte mult ori, spre finalul sezonului, pe anumite crengi, în general acolo unde mâna omului nu poate ajunge, rămân cireșe nerecoltate. Acestea pot fi sursă de infecţie!

Larvele se împupează în sol, așadar arătura de toamnă și primăvară, pot crea premizele distrugerii unui număr mare de larve. Dacă faceţi agricutură BIO, cele două măsuri de mai sus, sunt sfinte!

Folosirea de capcane

Foto 2: Capcana pentru musca cireselor (viermele cireselor). Click pentru detalii !

Tipuri de capcane

Capcane feromonale.

Așa cum am specificat mai sus, masculii emit un feromon, pentru atragerea femelelor dornice de copulare. Capcanele feromonale, conţin acest tip de hormon, care atrag femelele în cursă. Un număr redus de femele, înseamnă presiune asupra producţiei de cireșe mult redusă. În funcţie de data în care au apărut primii adulţi, numărul muștelor prinse în capcană, se poate lua în cunoștiinţă de cauză decizia în privinţa oportunităţii intrării cu insecticid în livadă și bineînţeles, perioada optimă.

Pe piaţă există, sub denumire comercială diferită, capcane feromonale.  Aceste capcane, având în vedere că sunt specifice, atragând doar dăunătorul vizat, poate fi utilizat în controlul dăunătorilor în fermele ecologice.

Produse:  atraCERAS, Wita trap – musca cireșelor.

Capcane de tip „atrage si combate”

Capcane cu atractant

Capcanele de acest tip sunt niște cutii de plastic, care conţin orificii prin care musca poate pătrunde. În interiorul cutiei există un atractant (nu este atractant feromonal) închis într-o pungă, care atrage musca cireșelor și alte dipterae în capcană. Având în vedere că nu există selectivitate, acest tip de capcană nu poate fi utilizat în fermele ecologice. Punga cu atractant nu se sparge și rămâne intactă în interiorul capcanei !

Interiorul cutiei (zona de sus, transparentă), este impregnată cu insecticid. Musca cireșelor pătrunde în cutie, iar apoi observând partea transparentă din zona de sus, va dori să iasa. Asemănător muștelor, care se lovesc de fereastră, în încercarea de a ieși afară, musca cireșelor va lovi capacul transparent, impregnat cu insecticid. Deznodământul va fi moartea dăunătorului, indiferent că este mascul sau femelă.

Produse:  Decis^® Trap (foto 2)

Benzi galbene cu clei

Acestea sunt simple benzi cu clei, de culoare galbenă. Dăunătorii sunt atrași de culoarea galbenă, iar odată prinși în clei, nu mai au scăpare.

Produse: Capcana lipicioasa pentru insecte –  galbenă

Păduchele negru al cireșului (Myzus cerasi)

Dăunătorul poate fi găsit pe cireș și vișin, dar și pe mai multe specii de buruieni. Iernează totuși sub formă de ou, pe speciile lemnoase principale pe care le parazitează (cireșul, vișinul).  Prin urmare, stropirile la cireș efectuate în perioada de repaus vegetativ sau imediat după intrarea în vegetaţie, sunt foarte importante.

Asemenea probleme apar de cele mai multe ori în grădinile oamenilor, care nu efectuează stropiri preventive cu insecticid. Nu de puţine ori lipsa stropirilor, se datorează dorinţei de a produce fructe neatinse de pesticide.

La început, atacul acestui dăunător este firav. Însă odată cu trecerea timpului, coloniile de păduchele negru al cireșului ajung să acapareze majoritatea vârfurilor de creștere a cireșului. De abicei activitatea maximă a dăunătorului are loc în exact în perioada în care fructele sunt în pârgă. Oamenii sunt atunci în impas, dacă să facă sau nu tratament cu insecticid. Temerea cea mai mare ar fi legată de posibilele reziduri de pesticide, care pot să rămână pe fructe.

Ciclul biologic

Prima generaţie de afide, apare odată cu perioada de dezmugurit. Aceste prime generaţi au posibilitatea biologică de a naște pui vi, fără să fie nevoie de activitate sexuală, sau ca femelele să depună ouă. Până în luna mai – iunie, circa 3-5 generaţii de afide pot să succeadă, în cireșii netrataţi. Afidele se hrănesc în zona vârfurilor de creștere. Zona respectivă este proaspătă, nelemnificată și puternic inundată cu nutrienţi. Afidelor le va fi ușor să înţepe și să sugă sucul celular, bogat în zaharuri.

Când atacul este foarte puternic, vârfurile lăstarilor se răsucesc și încep să semene cu niște buchete. Zona afectată  va fi  lipicioasă, din cauza excrementelor produse de afide. Pe urmale lăsate de afide, foarte ușor se pot instala alte boli, cum ar fi Fumagina. Prin urmare, frunzele afectate nu doar că vor fi lipicioase, dar se vor și înnegrii.  Lăstarii vor stagna în creștere. Această ultimă perioadă, de cele mai multe ori, corespunde exact perioadei în care cireșele de mai sunt în pârgă sau bune de cules.

Spre finalul lunii mai, începutul lui iunie, vor apărea formele aripate, care vor părăsii cireșii și vor parazita mai multe specii de buruieni.  Spre toamnă însă,  se vor reîntoarce în livezi și vor depune ouă de rezistenţă pe crengile cireșilor sau vișinilor. Distrugerea buruienilor gazdă a acestor afide în perioada de vară, ar fi o bună metodă de control a populaţiei din proximitatea livezilor noastre.

Stropirile la cireș -principalele boli ale ciresului

Monilioza

Cele mai răspândite specii de Monilinia sunt: Monilinia laxa, Monilinia fructigena, Monilinia fructicola. Monilioza atacă atât partea de schelet, ramurile de rod, cât și fructele. Simptomele caracteristice fiecărei specii de Monilinia, sunt destul de greu de distins una de cealaltă. De foarte multe ori, doar o analiză de laborator, poate oferi informaţia 100% sigură cu privire la specia prezentă. Monilioza atacă sâmburoasele și nu numai, iar asta este o altă mare problemă.

Surse ale infecţiilor pot fi fructele, care rămân mumificate în pomii fructiferi, dar si ramurile în care monilioza este perenizată.  Patogenul poate supravieţui pe ramuri, dar și în rănile provocate deja de boală pe tulpinii sau  ramuri. Primăvara, conidiile (spori care asigură înmulţirea asexuată) și ascosporii (spori care asigură înmulţirea sexuată), sunt preluaţi de vânt, păsări, stropi de apă, foarfeca celui care efectuează tăierile și sunt purtaţi de la un pom fructifer la altul. Rănile de ori ce fel, sunt porţi de intrare pentru monilioză.

Florile, mai precis tubul polinic, rănile cauzate de căderea petalelor, sunt zone prin care poate avea loc infecţia cu monilinia încă din primăvară. În cazul fructelor, înţepătura provocată de musca cireșelor sau a altor insecte, poate duce la infecţia cu monilioză. Ploile ambundente din perioada în care cireșele sunt în pârgă sau coapte, pot duce la crăparea fructelor. Bineînţeles că monilioza imediat se va aseza în rănile apărute și pe sucul dulce, care s-a scurs pe fructele sănătoase contaminându-le și pe acestea. În cazul fructelor coapte, monilioza se poate extinde foarte rapid.

Monilioza – putregaiul brun, negru al fructelor, florilor și ramurilor

Apariţia cleiului pe ramuri sau tulpină

Din punct de vedere chimic, cleiul pe care-l observăm la cireș, prun, piersic, etc., este alcătuit, în proporţie de peste 90%, din polizaharide. Pe lângă polizaharide, cleiul mai conţine rășini, proteine, dar și minerale ca fier, cupru, mangan, zinc. Scurgeri de clei au loc preponderent la sâmburoase. Rășinile și cleiul fac parte din mecanismul de apărare a pomilor fructiferi la apariţia unui stres.

Cauzele aparitiei de clei pe tulpina sau ramuri

1. Rănirea tulpinii și a scheletului pomilor fructiferi (lucrări în livadă, rosături, grindină). Tăierile din primăvară, mai ales dacă ramurile au un diametru mai mare de 2 cm, iar rana nu este protejată sunt o altă cauză;
2. Monilioza;
3. Cancerul provocat de diverse bacterii sau ciuperci!
4. Cantitate de apă prea ridicată;
5. Fertilizare prea ridicată cu azot; stresul provocat de pesticide, pH impropriu;
6. Ingheţurile târzii din primăvară;

În acest articol am vorbit puţin mai pe larg despre apariţia cleiului la pomii fructiferi.

Cleiul la sâmburoase – cauza principală a fenomenului

De cele mai multe ori, atunci când apare clei pe tulpină sau șarpante, se crede că de vină este monilioza. Monilioza atacă însă în general ramurile foarte tinere, mai ales cele de un an. Apariţia cleiului în foarte multe puncte de pe ramuri sau chiar tulpină de foarte multe ori sunt simptome de cancer, provocat de bacterii sau ciuperci. Asta mai ales dacă situaţia trenează timp îndelungat, poate chiar ani de zile.

Atunci cand avem condiţii de umiditate ridicată, cancerul începe să acţioneze, consecinţa este apariţia cleiului. Apoi survin zile de soare, condiţii prielnice pomilor, iar  acestia începe să câștige lupta, nu si batalia. Toată această luptă de care pe care, poate să dureze foarte mulţi ani. Stropirile cu produse care conţin cupru, sunt cele care pot aduce un avantaj pentru pomii fructiferi.

Antracnoza cireșului  (pătarea roșie a frunzelor de cireș)

Boala este cauzată de ciuperca  BLUMERIELLA JAAPI (SIN. COCCOMYCES HIEMALIS).  Primele simptome ale acestei boli sunt niște pete violacee, care apar pe frunze. Numărul acestora crește, iar în mijlocul petelor pot să apară mici perforaţii. Frunzele se îngălbenesc și cad vremelnic.  În mijlocul verii ne putem trezii, că cireșul nu prea mai are foliaj.

Consecinţa pierderii rapide a foliajului ar fi maturarea insuficientă a ramurilor anuale. Formaţiunile de rod pentru anul viitor, vor fi negativ afectate. Cireșii vor fi devitalizaţi, susceptibili îngheţului și infecţiei cu boli grave. Dacă situaţia se repetă mai mulţi ani la rând, vom putea pierde definitiv livada.

Patogenul nu atacă frunzele aflate în procesul de creștere, ci doar frunzele gata ajunse la maturitate. Din acest motiv, boala este prezenta în perioada de vară. Ciuperca iernează pe foliajul căzut pe jos sau pe ramurile pomilor fructiferi. Strângerea frunzelor din livadă si distrugerea lor este esenţială. Stropirile cuprice din perioada de repaus sau de la începutul intrării in vegetaţie, pot reduce substanţial din cantitatea de fructificaţii din livadă.

Ciuperca se activează în luna mai-iunie, când cireșii sunt plini de frunze ajunse la maturitate. Fructificaţiile ajung pe foliaj și produc infecţii. Temperatura  și umiditatea ridicată sunt factori, care favorizează infecţiile.

Stropirile la cireș: repaus vegetativ

După efectuarea tăierilor în uscat, se va efectua o stropire cu sulfat de cupru. Rănile mai mari de 1.5-2 cm vor fi protejate cu mastic și cupru. Vă sugerez însă pe cât se poate, să învăţaţi ca la cireș să efectuaţi tăierile în verde, iar în uscat să efectuaţi doar mici retușări. În perioada de vară, când se fac tăierile în verde, cireșul reacţionează mult mai favorabil la tăieri. Vindecarea rănilor se va face mai rapid. Energia acumulată în această perioadă va fi împinsă spre ramurile rămase, vitalizând și stimulând o mai bună fructificare.

Patogeni ţintă: fructificaţiile patogenilor adăpostiţi pe crengile sau tulpina cireșilor, inclusiv bacterii sau ciuperci responsabile pentru aparitia de cancere pe tulpina si ramuri.

Produse pe baza de sulfat de cupru:  SULFAT DE CUPRU PENTAHIDRAT TIP MIF, sulfat de cupru;

Produse pe bază de polisulfură de calciu: Polisulf tip MIF – autorizat pentru agricultura ecologica

Polisulfura de calciu are un foarte bun efect antifungic, iar datorită sulfului este si un bun acaricid. Pe langă toate acestea, zeama sulfocalcică actionează și ca  insecticid.  Produsul are un puternic efect caustic, având astfel capacitatea de a reduce drastic rezerva de ouă, larve hibernante sau chiar adulţi.

Între stropirea cu polisulfură de calciu și stropirile cu ulei horticol, trebuie să treacă minim 30 zile. Foarte mare atenţie la protecţia muncii!

Stropirile la cireș: dezmugurit – buton verde

În această fenofază, se pot efetua stropiri preventive cu produse, care conţin cupru.  Scopul acestei stropiri este de a distruge sporii de rezistenţă transportaţi de vânt pe ramuri și muguri. De asemenea cuprul va ajuta la dezinfectarea si cicatrizarea eventualelor răni de pe tupină și ramuri.

Patogeni ţintă: bacterii și fungi responsabili pentru producerea cancerului, ciuruirea micotică, monilioză

Fungicide recomandate în fenofaza

„dezmugurit – buton verde”

Tabel 1

• Respectaţi cu stricteţe recomandările producătorului!

Dăunători ţintă:  rezerva biologică de dăunători (inclusiv cea de păduchele negru al cireșului)

Uleiul horticol aplicat în această perioadă, va reduce foarte mult din rezerva de dăunători.

Ulei horticol recomandat in perioada

„dezmugurit” – „buton verde”

Tabel 2

• Respectaţi cu stricteţe recomandările producătorului!

Stropirile la cireș: buton alb

Ar fi ideal să faceţi această stropire, în perioada în care bobocii sunt în fenofaza din imaginea de mai sus.

Patogeni ţintă: monilioza (Monilinia spp.), ciuruirea micotica a frunzelor (Stigmina carpophila);

Având în vedere că presiunea de infecţie este foarte ridicată în această perioadă, vă recomand să efectuaţi o combinaţie de produse fungice, în care să avem prezentă atât partea de sistemie, cât și cea de contact. Ne vom asigura un plus de protecţie într-o perioadă foarte susceptibilă infecţiei cu patogeni periculoși.

Fungicide recomandate în fenofaza

„buton alb”

Tabel 3

• Respectaţi cu stricteţe recomandările producătorului!

Dăunători ţintă: păduchele negru al cireșului, molia bobocilor,  insecte defoliatoare, insecte minatoare

Vă recomand o stropire cu insecticid în această fenofază. Urmează perioada înfloritului în care livezile sunt în proprietatea polenizatorilor (albinelor), iar stropirile cu insecticid sunt interzise. O stropire cu insecticid în fenofaza de buton alb cu siguranţă va proteja livada, până după căderea petalelor.

Insecticide recomandate în fenofaza

„buton alb”

Tabel 4

• Respectaţi cu stricteţe recomandările producătorului!

Atenţie la albine, stropiţi  în fenofaza de buton alb, înainte ca primele flori să se deschidă!

Stropirile la cireș: înflorire – căderea petalelor

Presiunea de infecţie cu monilioză în această perioadă este foarte ridicată. Florile sunt una din principalele porţi prin care patogenul poate pătrunde în organismul vegetal. Ramurile de rod în principal se îmbolnăvesc de monilioză în această perioadă. Se poate observa în fotografia de mai sus, că în mijlocul perioadei de înflorit deja boala se manifestă. Din acest motiv stropirile din fenofazele anterioare sunt atât de importante.

Fungicide recomandate în

perioada înfloritului

Tabel 5

• Respectaţi cu stricteţe recomandările producătorului!

Stropirile la cireș: desprinderea caliciului florilor – fructe vizibile

Patogeni ţintă: monilioza (Monilinia spp.), ciuruirea micotica a frunzelor (Stigmina carpophila), antracnoza ( Coccomyces hiemalis);

În această fenofază foliajul cireșilor este foarte bine dezvoltat. Patogenii care provoacă ciuruirea micotică a frunzelor, dar mai ales cei care duc la îmbolnăvirea cireșilor  de antracnoză sunt foarte activi în această perioadă. Bineînţeles că riscul îmbolnăvirii cu monilioză încă este ridicat.

Fungicide recomandate în fenofaza

„desprinderea caliciului florilor”

Tabel 6

• Respectaţi cu stricteţe recomandările producătorului!

Dăunători ţintă: păduchele negru al cireșului,  insecte defoliatoare, insecte minatoare

Dintre dăunători, cel mai mult poate să producă probleme păduchele negru al cireșului, însă zonal se pot manifesta puternic și defoliatorii.

Insecticide recomandate în fenofaza

„desprinderea caliciului florilor”

Tabel 4

• Respectaţi cu stricteţe recomandările producătorului!

Stropirile la cireș: creșterea fructelor

De la apariţia fructelor de sub caliciul floral, până în perioada în care cireșele intră în pârgă, în funcţie de timpurietatea cireșului, poate să treacă o anumită perioadă de timp. Diferenţa în număr de zile poate să fie foarte mare între un cireș de mai și un alt soi care are perioada de coacere spre sfârsitul lui iunie. În funcţie de timpurietatea cireșului, în această fenofază pot să se efectueze mai multe stropiri. În general după perioade cu umiditate ridicată și temperatură sub 27-28°C, se intervine cu fungicid.

În cazul în care se fac mai multe stropiri, va recomand alternarea produselor. Se va evita apariţia rezistenţei patogenilor sau insectelor la pesticide. Foarte mare atentie in privinta atracnozei!

Fungicide recomandate în fenofaza

„cresterea fructelor”

Tabel 5

• Respectaţi cu stricteţe recomandările producătorului!

Dăunători ţintă: păduchele negru al cireșului, insecte defoliatoare, insecte minatoare

Păduchele negru al cireșului poate să fie în continuare o problemă. Pot să își facă prezenţa și defoliatori. Spre jumătatea lunii mai vor începe să își facă prezenţa musca cieșului. Ar fi bine să amplasaţi o capcană Decis Trap. De foarte multe ori prezenţa unei asemenea capcane este suficientă, pentru un control foarte bun al dăunătorului. Pentru combaterea chimică însă, vom aștepta fenofaza umatoare.

Insecticide recomandate în fenofaza

„cresterea fructelor”

Tabel 6

• Respectaţi cu stricteţe recomandările producătorului!

Fertilizanti foliari: Calciul este de un real folos sa avem o productie superioara calitativ. Acest element ajuta la intarirea peretelui celular si intra in componenta mai multor pigmenti. Ciresele sunt fructe perisabile. Calciul ajuta la o mai buna pastrare a fructelor.

Miscarea calciului in interiorul plantei, se face foarte incet. In perioade de seceta sau din contra, ploi ambudente, chiar daca in sol avem calciu suficient, acesta nu va putea fi preluat si distribuit corect in planta. Fertilizarea foliara, va aproviziona uniform cu calciu intreaga planta. In caz de ploi abundente, fructele vor fi mai tolerante la crapare si implicit, mai putin susceptibile la putregaiuri.

Stropirile la cireș: intrarea în pârgă

Intrarea în pârgă, înseamnă foarte mare atenţie cu privire la următoarele:

1. Musca cireșelor ( responsabilă pentru apariţia viermelui în cireșe);
2. Putregaiul fructelor (mai ales dacă survin în această perioadă ploi);
3. Timpul de pauză (perioada de timp care trebuie să treacă de la aplicarea pesticidelor, până când fructele pot fi culese).

Patogeni ţintă: monilioza (Monilinia spp.), ciuruirea micotica a frunzelor (Stigmina carpophila), antracnoza (Coccomyces hiemalis);

Fungicide recomandate în fenofaza

„intrarea fructelor în pârgă”

Tabel 7

• Respectaţi cu stricteţe recomandările producătorului!

Timp de pauză

1. Teldor^® 500 SC – tipm de pauza 7 zile;
2. Switch 62,5WG – timp de pauza 7 zile;
3. Signum^® –  timp de pauza 7 zile;
4. Prolectus – timp de pauză 1 zi;

Dăunători ţintă: musca cireselor (responsabila pentru viermele din cirese), molia pielitei fructelor;

Insecticide recomandate în fenofaza

„intrarea fructelor în pârgă”

Tabel 8

Stropirile la cireș: dupa recoltat

În cazul în care există pericolul unui patogen sau dăunător, se poate utiliza una din soluţiile descrise în fenofaza „creșterea fructelor”.

Stropirile la cireș: după căderea frunzelor

Este momentul in care putem sa revenim cu produse pe baza de cupru. Acesta va ajuta la o mai buna maturare a lemnului si la distrugerea rezervei de patogeni. In aceasta perioada, va recomand oxiclorura de cupru, pentru ca are o perioada de actiune mai lunga.

Fungicide pe bază de cupru: Alcupral 50 WP ( hidroxid de cupru), Coprantol® Duo (hidoxid de cupru+oxiclorură de cupru), Flowbrix (oxiclorură de cupru)

In incheiere, nu pot decat sa va urez, sa aveti parte de recolte profitabile, iar daca informatiile v-au fost utile poate primesc si o invitatie pentru degustarea acestor fructe! 🙂