Stropirile la cireș – plan complet de tratament

Ciresele sunt probabil, printre cele mai îndrăgite fructe. În perioada de iarna – primavără, consumul fructelor proaspete, se reduce foarte mult. Însă odata cu aparitia cireșelor de mai, consumul explodează. Daca in cazul altor fructe, consumul se face de regula in cantitati mici, atunci când dai de cireșe cu greu te poţi opri. Dacă ai copii, iar ciresul este plin cu cirese, aproape ca nu-i poti dezlipii de cires, sa-i duci la masă. Din acest motiv, cireșul este mai mereu prezent in gradini. Subiectul privind stropirile la cireș a fost mereu de interes.

Perioada de la reintrarea în vegetaţie până la intrarea primele fructe în pârgă este foarte scurtă. În această perioadă, iși vor face apariţia dăunători, dar și patogeni deosebit de periculoși. Bineînţeles că ne dorim o livadă sau măcar niște cireși sănătoși cu fructe lipsite de vierme. Sau a caror creșteri vegetative să nu fie plini de afide negre. În același timp, când consumăm cireșe, să ne asigurăm că pe lângă prospeţime și dulceţă, acestea nu conţin urme de pesticide. Din acest motiv, stropirile la cireș pe care le propun în această schemă, au ca scop și evitarea acestei situaţii.

Stropirile la cireș – principalii dăunători ai cireșului

Voi face o scurtă prezentare ai celor mai importanţi dăunători pe care-i întâlnim la cireș. Voi puncta doar esenţialul.  Mai multe despre dăunători, voi detalia în articole special construite în acest sens.

Musca cireșului  – viermele cireșului (Rhagoletis cerasi)

Alături de musca cireșelor (Rhagoletis cerasi), în România mai sunt active și musculiţa cu aripi pătate (Drosophila suzuki), musculiţa mediteraniană a fructelor (Ceratis capitata). Toti acesti 3 daunatori, își depun ouăle în cireșe,  rezultatul fiind fructe cu vierme sau viermi. Ori ce plan privind stropirile la cireș, ar trebuie să includă combaterea acestor dăunători. Totuși musca cireșelor (Rhagoletis cerasi) este prezenţa cea mai constantă în livezile noastre. Acesta este motivul pentru care stropirile la cireș se focusează prioritar pe ea.

Dăunătorul are o singură generaţie pe an. Adulţii apar înspre mijlocul lunii mai, dar zborul poate să se întindă până în luna iulie. După apariţie, în 6-13 zile are loc copulaţia și apoi depunerea ouălor. Temperatura ridicată și lipsa precipitaţiilor grăbesc acest proces.

Masculul emană un feromon, pentru atragerea femelelor. După copulaţie, femela depune câte un ou intr-o cireașă. Poate depune până la 200 ouă. După depunerea ouălor, femela marchează cireașa cu un hormon, astfel încat o altă femelă să nu depuă și ea ou. Doar în cazuri grave, când populaţia de muscă este foarte ridicată, în cireșe femela poate depune două ouă. Larvele complet dezvoltate, vor părăsii fructele și se vor ascunde în sol, unde se vor împupa și vor aștepta primăvara următoare.

Musca cireșelor nu se deplasează masiv în zone noi, fiind foarte atașată de locul de baștină. Poate face zboruri de 300-400 pentru hrănire și găsire de partener. Distanţe mai mari, pot face doar dacă cireșele din zona, au fost distruse de îngheţ sau alţi factori. Prin urmare, dacă aveţi probleme cu acest dăunător, vina este a dumneavoastră și mai puţin a vecinului, care nu face stropiri.

Metode de combatere

Chiar dacă au viermi, recoltarea tuturor cireșelor, înainte ca larvele să părăsească fructele, va diminua drastic rezerva de dăunător. De foarte mult ori, spre finalul sezonului, pe anumite crengi, în general acolo unde mâna omului nu poate ajunge, rămân cireșe nerecoltate. Acestea pot fi sursă de infecţie!

Larvele se împupează în sol, așadar arătura de toamnă și primăvară, pot crea premizele distrugerii unui număr mare de larve. Dacă faceţi agricutură BIO, cele două măsuri de mai sus, sunt sfinte!

Folosirea de capcane

Pe piaţă avem mai multe tipuri de capcane, foarte utile impotriva acestui dăunător. Muștelor așa cum spune  o vorba din batrani: „stau ca muștele la soare”, le place soarele, căldura. Prin urmare, capcanele nu se amplasează la umbră, în partea de jos a pomilor fructiferi. Acestea trebuie sa fie amplasate la la cca 1.5-2 m de la sol, inspre partea în care bate soarele. Capcanele pot fi folosite atât ca mijloc de ţinere sub control BIO a dăunătorului, cât și ca modalitate prin care putem obţine informaţii utile privind curba de zbor și perioada optimă pentru stropire.

Tipuri de capcane

Capcane feromonale.

Așa cum am spus mai sus, masculii emit un feromon, pentru atragerea femelelor dornice de copulare. Capcanele feromonale, conţin acest tip de hormon, care atrag femelele în cursă. Lipsa de femele, inseamnă lipsa de sex și așadar fructe fără viermi;

Produse:  Wita trap musca cireșelor, Capcane feromonale pentru musca ciresului;

Capcane care conţin insecticid

Acestea se bazează pe faptul că dăunătorul este atras de culoarea galbenă. Capcanele de acest tip sunt niște cutii de plastic, care conţin orificii prin care musca poate pătrunde. Interiorul cutiei (zona de sus, transparentă), este impregnată cu insecticid. Musca cireșelor pătrunde în cutie, iar apoi observând partea transparentă din zona de sus, va dori să iasa. Asemănător muștelor, care se lovesc de fereastră, în încercarea de a ieși afară, musca cireșelor, va lovi în mod repetat capacul transparent impregnat cu insecticid. Deznodământul va fi moartea dăunătorului, indiferent că este mascul sau femelă;

Produse:  Decis^® Trap

Benzi galbene cu clei

Acestea sunt simple benzi cu clei, de culoare galbenă. Dăunătorii sunt atrași de culoarea galbenă, iar odată prinși în clei, nu mai au scăpare.

Produse: Capcana lipicioasa pentru insecte –  galbena XL

Păduchele negru al cireșului (Myzus cerasi)

Foarte mult probleme cu acest dăunător, apar exact in perioada în care fructele sunt în pârgă. Oamenii sunt atunci în impas, dacă să facă sau nu tratament cu insecticid. Temerea cea mai mare ar fi legată de posibilele reziduri de pesticide, care pot să rămână pe fructe.

Dăunătorul poate fi găsit pe cireș și vișin, dar și pe mai multe specii de buruieni. Iernează totuși sub formă de ou, pe speciile lemnoase principale pe care le parazitează (cireșul, vișinul).  Prin urmare, stropirile la cireș făcute în perioada de repaus vegetativ sau imediat după intrarea în vegetaţie, sunt foarte importante.

Ciclul biologic

Prima generaţie de afide, apare odată cu perioada de dezmugurit. Aceste prime generaţi au posibilitatea biologică de a naște pui vi, fără să fie nevoie de activitate sexuală, sau ca femelele să depună ouă. Până în luna mai – iunie, circa 3-5 generaţii de afide pot să succeadă, în cireșii netrataţi. Afidele se hrănesc în zona vârfurilor de creștere. Zona respectivă este proaspătă, nelemnificată și puternic inundată cu nutrienţi. Afidelor le va fi ușor să înţepe și să sugă sucul celular, bogat în zaharuri.

Când atacul este foarte puternic, vârfurile lăstarilor se răsucesc și încep să semene cu niște buchete. Zona afectată  va fi  lipicioasă, din cauza excrementelor produse de afide. Pe urmale lăsate de afide, foarte ușor se pot instala alte boli, cum ar fi Fumagina. Prin urmare, frunzele afectate nu doar că vor fi lipicioase, dar se vor și înnegrii.  Lăstarii vor stagna în creștere. Această ultimă perioadă, de cele mai multe ori, corespunde exact perioadei în care cireșele de mai sunt în pârgă sau bune de cules.

Spre finalul lunii mai, începutul lui iunie, vor apărea formele aripate, care vor părăsii cireșii și vor parazita mai multe specii de buruieni.  Spre toamnă însă,  se vor reîntoarce în livezi și vor depune ouă de rezistenţă pe crengile cireșilor sau vișinilor.

Distrugerea buruienilor gazdă a acestor afide în perioada de vară, ar fi o bună metodă de control a populaţiei din proximitatea livezilor noastre.

Stropirile la cireș -principalele boli ale ciresului

Monilioza

Pe plan mondial, s-au identificat zeci de specii de Monilinia. Însă cele mai răspândite sunt: Monilinia laxa, Monilinia fructigena și Monilinia fructicola. Observ că foarte mulţi consideră că anumite specii, cum ar fi Monilinia laxa, atacă doar partea de schelet a pomilor fructiferi, iar Monilinia fructigena doar fructele. Această informaţie este una falsă. Monilioza indiferent de specie, atacă atât partea de schelet, cât și fructele. Simptomele privind atacul unei specii, comparatic cu al altei specii, sunt destul de greu de distins una de cealaltă. De foarte multe ori, doar o analiză de laborator, poate oferi informaţia 100% sigură. Monilioza atacă sâmburoasele și nu numai, iar asta este o altă mare problemă.

Surse ale infecţiilor pot fi fructele, care rămân mumificate in pomii fructiferi. Acestea sunt adevărate focare de conidii (spori care asigură înmulţirea asexuată). De la un al la altul, ciuperca supravieţuiește pe fructele mumificate rămase in pomii fructiferi sau căzute pe sol. Patogenul poate supravieţui pe ramuri, dar și în rănile provocate deja de boală pe tulpinii sau ramurilor de schelet. Primăvara conidiile (spori care asigură înmulţirea asexuată) și ascosporii (spori care asigură înmulţirea sexuată), sunt preluaţi de vânt, păsări, stropi de apă, foarfeca celui care face tăierile și sunt trasferaţi de la un pom fructifer la altul. Rănile de ori ce fel, sunt porţi de intrare pentru monilioză.

Florile, mai precis tubul polinic, rănile cauzate de căderea petalelor, sunt zone prin care pot avea loc infecţiile cu monilinia încă din primăvară. Patogenul intră prin zona florilor, pătrunde în ramuri și provoacă mici zona canceroase. La final observăm în pomul fructifer, crenguţe pline cu flori care se vestejesc. La o privire atentă, vom putea observa și mici zone cleioase, semn ca pe acolo a trecut monilinia.

Apariţia cleiului pe ramuri sau tulpină

Din punct de vedere chimic, cleiul pe care-l observăm la cireș, prun, piersic, etc., este alcătuit, in proporţie de peste 90%, din polizaharide. Pe lângă polizaharide, cleiul mai conţine rășini, proteine, dar și minerale ca fier, cupru, mangan, zinc. Curgeri de acest tip, se formează atunci când din diverse cauze, tesuturile anumitor pomi fructiferi, sunt distruse.

Rășinile și cleiul au rolul de a ajuta pomul să nu piardă apă prin respectiva rană. Pomii se protejeazaastfel, de o posibila dezhidratare a tesuturilor.

Cauzele aparitiei de clei pe tulpina sau ramuri

1. Rănirea tulpinii și a scheletului pomilor fructiferi (lucrări în livadă, rosături, grindină). Tăierile din primăvară, mai ales dacă ramurile au un diametru mai mare de 2 cm, iar rana nu este protejată sunt o altă cauză;
2. Monilioza;
3. Cancerul provocat de diverse bacterii sau ciuperci!
4. Cantitate de apă prea ridicată;
5. Fertilizare prea ridicată cu azot; stresul provocat de pesticide, pH impropriu;
6. Ingheţurile târzii din primăvară;

Sper ca într-un articol viitor, să revin cu informaţii despre acest subiect. De cele mai multe ori, atunci când apare clei pe tulpină sau șarpante, se crede că de vină este monilioza. Monilioza atacă însă în general ramurile foarte tinere, mai ales cele de un an. Apariţia cleiului în foarte multe puncte de pe ramuri sau chiar tulpină de foarte multe ori sunt simptome de cancer, provocat de bacterii sau ciuperci. Asta mai ales dacă situaţia trenează timp îndelungat, poate chiar ani de zile.

Atunci cand avem condiţii de umiditate ridicată, cancerul începe să acţioneze, consecinţa este apariţia cleiului. Apoi survin zile de soare, condiţii prielnice pomilor, iar  acestia începe să câștige lupta, nu si batalia. Toată această luptă de care pe care, poate să dureze foarte mulţi ani. Stropirile cu produse care conţin cupru, sunt cele care pot aduce un avantaj pentru pomii fructiferi.

Antracnoza cireșului  (pătarea roșie a frunzelor de cireș)

Boala este cauzată de ciuperca  BLUMERIELLA JAAPI (SIN. COCCOMYCES HIEMALIS).  Primele simptome ale acestei boli sunt niște pete violacee, care apar pe frunze. Numărul acestora crește, iar în mijlocul petelor pot să apară mici perforaţii. Frunzele se îngălbenesc și cad vremelnic.  În mijlocul verii ne putem trezii, că cireșul nu prea mai are foliaj.

Consecinţa pierderii rapide a foliajului ar fi maturarea insuficientă a ramurilor anuale. Formaţiunile de rod pentru anul viitor, vor fi negativ afectate. Cireșii vor fi devitalizaţi, susceptibili inghetului si apariţiei de boli grave. Dacă situaţia se repetă mai mulţi ani la rând, vom putea pierde definitiv livada.

Patogenul nu atacă frunzele aflate în procesul de creștere, ci doar frunzele gata ajunse la maturitate. Din acest motiv, boala este prezenta in perioada de vara. Ciuperca iernează pe foliajul căzut pe jos sau pe ramurile pomilor fructiferi. Strângerea frunzelor din livadă si distrugerea lor este esenţială. Stropirile cuprice din perioada de repaus sau de la începutul intrării in vegetaţie, pot reduce substanţial din cantitatea de fructificaţii din livadă.

Ciuperca se activează în luna mai-iunie, când cireșii sunt plini de frunze ajunse la maturitate. Fructificaţiile ajung pe foliaj și produc infecţii. Temperatura  și umiditatea ridicată sunt factori, care influenţează pozitiv infecţiile.

Stropirile la cireș: repaus vegetativ

După efectuarea tăierilor, se va face o imbăiere cu sulfat de cupru.

Patogeni ţintă: fructificaţiile patogenilor adăpostiţi pe crengile sau tulpina cireșilor, inclusiv bacterii sau ciuperci responsabile pentru aparitia de cancere pe tulpina si ramuri.

Stropirile la cireș: dezmugurit – buton verde

În această fenofază, se mai pot face stropiri preventive cu produse, care conţin cupru.  Scopul acestei stropiri este de a distruge sporii de rezistenţă transportaţi de vânt pe ramuri și muguri. Mai multe detalii despre motivul pentru care recomand cuprul in aceasta fenofaza, puteti sa gasiti aici: https://www.agromentor.ro/cuprul-perioada-de-repaus-vegetativ-eficientizarea-acestei-stropiri/

Patogeni ţintă: bacterii și fungi responsabili pentru producerea cancerului, ciuruirea micotică, monilioză

Fungicide pe bază de cupru: Alcupral 50 WP ( oxiclorura de cupru), Coprantol® Duo (hidoxid de cupru+oxiclorură de cupru), Flowbrix (oxiclorură de cupru)

Produse care conţin cupru, care au aceleași substanţe active ca cele de mai sus, sunt în număr mult mai mare. Problema e că producătorul nu le-a omologat și pentru cultura cireșului. Daca folositi pesticide neomologate, riscaţi să primiţi amenzi foarte mari. Prin urmare, verificaţi și respectaţi întotdeauna recomandările producătorului !

Dăunători ţintă:  rezerva biologică de dăunători (inclusiv cea de păduchele negru al cireșului)

Produse omologate: Ovipron® Top

Uleiul horticol aplicat în această perioadă, va reduce foarte mult din rezerva de dăunători.

Stropirile la cireș: buton alb – start înflorit

Ar fi ideal să faceţi această stropire, în perioada în care bobocii sunt în fenofaza din imaginea de mai sus.

Patogeni ţintă: monilioza (Monilinia spp.), ciuruirea micotica a frunzelor (Stigmina carpophila);

Fungicide de contact: Merpan 80 WP

Fungicide sistemice: Folicur^® Solo 250 EW, ORIUS 25 EW, Teldor^® 500 SC, Switch 62,5WG, Score 250 EC;

V-aș recomanda în această perioadă o combinaţie contact-sistemic, iar dintre produsele sistemice de mai sus, va recomand să folosiţi unul din produsele Folicur^® Solo 250 EW sau ORIUS 25 EW. Mai ales, dacă in trecut aţi avut probleme cu monilioza, veţi observa foarte rapid o mare schimbare!

Dăunători ţintă: păduchele negru al cireșului, molia bobocilor,  insecte defoliatoare, insecte minatoare

Insecticide de contact: Karate zeon, Avaunt® 150 EC – atentie la albine, stropiti  in faza de boboc, inainte ca primele flori sa se deschida!

Fertilizanti foliari: Boratec, Wuxal® Boron (borul- stimuleaza foarte bine fructificarea);

Biostimulatori: SHIGEKI, Delfan Plus, Phyllgreen,WUXAL® Ascofol, Cropmax –(toate aceste produse au certificat BIO)

Biostimulatorii recomandati mai sus, mai ales daca vorbim de: Shigeki, Phyllgreen si WUXAL® Ascofol, ajuta plantele sa treaca mai rapid peste socuri climatice, care pot sa survina in aceasta perioada. In plus stimuleaza tot ce inseamna proces de crestere si fructificare. Daca survin perioade de inghet, indicat ar fi ca stropirea sa se faca inainte de aparitia procesului negativ.

Stropirile la cireș: dupa caderea petalelor

Patogeni ţintă: monilioza (Monilinia spp.), ciuruirea micotica a frunzelor (Stigmina carpophila), antracnoza ( Coccomyces hiemalis);

Fungicide de contact: Merpan 80 WP

Fungicide sistemice: Folicur^® Solo 250 EW, ORIUS 25 EW, Luna^® Experience 400 SC, Teldor^® 500 SC, Switch 62,5WG, Signum^®, Score 250 EC;

Din aceste produse, va recomand o stropire cu Luna^® Experience 400 SC. Acest produs, contine doua substante active si are un spectru mai larg de patogeni, pe care-i poate tine sub control.

Dăunători ţintă: păduchele negru al cireșului,  insecte defoliatoare, insecte minatoare

Insecticide sistemice: Movento^® 100 SC

Fertilizanti foliari: Nutricomplex, WUXAL® Microplant, WUXAL® Macromix – produse care contin o gama variata de macro si microelemente;

Biostimulatori: Shigeki, Delfan Plus, Phyllgreen,WUXAL® Ascofol, Cropmax, Atonik;

Stropirile la cireș: cresterea fructelor

Simptome privind atacul insectelor defoliatoare, asupra ciresului

Această fenofază, ca si perioada de timp, poate să dureze mai mult sau mai puţin, în funcţie de timpurietatea ciresilor. Una este o livadă cu cireși de mai și alta o livadă, în care fructele intră în pârgă la sfârșitul lui iunie sau mai târziu. Prin urmare, în cadrul acestei fenofaze pot să se facă una sau mai multe stropiri. În cazul în care se fac mai multe stropiri, va recomand alternarea produselor. Se va evita apariţia rezistenţei patogenilor sau insectelor la pesticide.

Patogeni ţintă: monilioza (Monilinia spp.), ciuruirea micotica a frunzelor (Stigmina carpophila), antracnoza ( Coccomyces hiemalis);

Fungicide sistemice: Signum^®, Score 250 EC; Folicur^® Solo 250 EW;

Foliajul este foarte bogat si va trebui, sa ne protejam ciresii de antracnoza. Omologat pentru tinerea sub control al acestui patogen la cires sunt Score 250 EC si Signum ^® .

Dăunători ţintă: păduchele negru al cireșului, insecte defoliatoare, insecte minatoare

Insecticide de contact: Karate zeon;

Insecticide sistemice: Movento^® 100 SC

Fertilizanti foliari: InO Maxical, WUXAL® Calcium – calciul este de un real folos sa avem o productie superioara calitativ. Acest element ajuta la intarirea peretelui celular, intra in componenta a multor pigmenti. Ciresele sunt fructe perisabile. Calciul ajuta la o mai buna pastrare a fructelor.

Miscarea calciului in interiorul plantei, se face foarte incet. In perioade de seceta sau din contra, ploi ambudente, chiar daca in sol avem calciu suficient, acesta nu va putea fi preluat si distribuit corect in planta. Fertilizarea foliara, va aproviziona uniform cu calciu intreaga planta. In caz de ploi abundente, fructele vor fi mai tolerante la crapare si implicit, mai putin susceptibile la putregaiuri.

Stropirile la cireș: intrarea în pârgă

Schimbarea culorii cireselor din verde in galbui este momentul in care musca cireselor, care este responsabila pentru aparitia viermelui in cirese, începe să își depună ouăle în fructe!

Intrarea în pârgă, înseamnă foarte mare atenţie cu privire la următoarele:

1. Musca cireșelor ( responsabilă pentru apariţia viermelui în cireșe);
2. Putregaiul fructelor (mai ales dacă survin în această perioadă ploi);
3. Timpul de pauză (perioada de timp care trebuie să treacă de la aplicarea pesticidelor, până când fructele pot fi culese).

Patogeni ţintă: monilioza (Monilinia spp.), ciuruirea micotica a frunzelor (Stigmina carpophila), antracnoza (Coccomyces hiemalis);

Fungicide sistemice:

1. Teldor^® 500 SC – tipm de pauza 7 zile;
2. Switch 62,5WG – timp de pauza 7 zile; – il recomand
3. Signum^®  –  timp de pauza 7 zile;

Dăunători ţintă: musca cireselor (responsabila pentru viermele din cirese), molia pielitei fructelor, 

Insecticide de contact:

1. KARATE ZEON – timp de pauza 7 zile;
2. VANTEX® 60 CS
3. NEXIDE® 60 CS’
4. Laser™ 240 SC timp de pauza 7 zile –  insecticid BIO, il recomand;

Stropirile la cireș: dupa recoltat

În cazul în care există pericolul unui patogen sau dăunător, se poate utiliza una din soluţiile descrise în fenofaza „creșterea fructelor”.

Stropirile la cireș: după căderea frunzelor

Este momentul in care putem sa revenim cu produse pe baza de cupru. Acesta va ajuta la o mai buna maturare a lemnului si la distrugerea rezervei de patogeni. In aceasta perioada, va recomand oxiclorura de cupru, pentru ca are o perioada de actiune mai lunga.

Fungicide pe bază de cupru: Alcupral 50 WP ( hidroxid de cupru), Coprantol® Duo (hidoxid de cupru+oxiclorură de cupru), Flowbrix (oxiclorură de cupru)

In incheiere, nu pot decat sa va urez, sa aveti parte de recolte profitabile, iar daca informatiile v-au fost utile poate primesc si o invitatie pentru degustarea acestor fructe! 🙂