Schemă de tratament pentru piersic (2026) – fenofaze, boli, dăunători, reguli clare

Piersicul și caisul sunt printre cei mai îndrăgiţi pomi fructiferi din livezile noastre. Fructele dulci, aromate și foarte revigorante sunt o adevărată atracţie în perioada de vară–toamnă. Cu toate că, în general, nu sunt atacaţi de un număr ridicat de patogeni și dăunători, în anii cu primăveri reci și umede, în absența unor intervenții minime, pierderile de producţie pot fi semnificative.

O schemă de tratament pentru piersic trebuie să ofere soluţii omologate pentru principalele probleme ale culturii. Vorbind despre fructe foarte perisabile, consumate în cantităţi ridicate imediat după recoltare, este esenţial să fim atenţi la calitatea producţiei. Stropirile efectuate la timp, cu respectarea strictă a etichetei produsului (doză, număr de aplicări, interval între tratamente, timp de pauză), reprezintă garanția unei producţii cu risc minim de depășire a limitelor maxime admise de reziduuri, atunci când se lucrează corect.

Schema de mai jos este structurată pe fenofaze BBCH (cod internațional de descriere a stadiilor de dezvoltare ale plantelor) si urmărește intervenția în momentele biologic sensibile ale patogenilor și dăunătorilor, nu aplicarea calendaristică a produselor.

Bolile principale ale piersicului

Băsicarea frunzelor – Taphrina deformans

Bășicarea frunzelor este una dintre cele mai cunoscute boli ale piersicului. Afecțiunea este atât de răspândită în gospodării, încât mulți o consideră aproape normală, deși puțini știu că, deși foarte virulentă, poate fi combătută relativ ușor dacă se intervine în fenofazele-cheie. Această boală mai afectează și nectarinul, caisul și migdalul.

Cuprul rămâne una dintre cele mai eficiente soluții preventive împotriva Taphrina deformans – o soluție ieftină, la îndemână, care poate ține patogenul sub control dacă este aplicată corect. La Taphrina deformans, momentul aplicării este mai important decât „forța” produsului, deoarece tratamentele sunt, în esență, preventive: pe piață nu există produse cu efect curativ real asupra frunzelor deja afectate și nici eradicativ în sens strict.

Din punct de vedere practic, în majoritatea situațiilor, se obține un control cu eficiență foarte ridicată în condițiile unei aplicări corecte și sincronizate:

• după recoltare / început de toamnă, când începe acumularea inoculului (BBCH 91–95);

• în repaus vegetativ (BBCH 00–03);

• la dezmugurit (BBCH 07–09), când soluția poate ajunge pe structurile din jurul mugurilor, unde inoculul poate persista.

În loc de cupru, în ferestrele de toamnă (BBCH 91–95) sau primăvara, la dezmugurit (BBCH 07–09), pot fi utilizate produse pe bază de dodină. Timpul de pauză al dodinei este lung (≈ 60 zile la multe etichete), motiv pentru care utilizarea trebuie limitată strict la aceste ferestre timpurii.

Despre bășicare găsești mult mai multe informații în articolul dedicat (link în articol). Schema de mai jos include însă fenofazele-cheie care, în practică, fac diferența.

Basicarea frunzelor – Taphrina deformans, plan complet de tratament

Monilioza florilor, lăstarilor și fructelor – Monilinia spp.

Monilioza este unul dintre cei mai răspândiți patogeni ai sâmburoaselor și, în anii favorabili infecției, poate produce pierderi importante. Spre deosebire de alți patogeni care afectează predominant un singur organ, Monilinia poate ataca florile, lăstarii anuali nou formați, fructele, iar în situații severe poate avansa către ramurile de schelet și chiar tulpină, unde apar zone de necroză și uscări progresive.

Din punct de vedere practic, tratamentele din prima parte a vegetației sunt cele care, de cele mai multe ori, fac diferența pentru întreg sezonul: prefloral (BBCH 55–57), înflorit (BBCH 60–67) și imediat după înflorit (BBCH 69–71). În această fereastră se decide dacă livada intră „curat” în sezon sau dacă rămâne cu infecții latente care se reactivează ulterior, mai ales după ploi, grindină sau răniri ale fructelor.

Prin urmare, orice schemă de tratament trebuie să includă controlul moniliozei încă din fenofazele timpurii, nu doar în momentul apariției simptomelor. https://www.agromentor.ro/monilioza-putregaiul-brun-negru-al-fructelor-florilor-si-ramurilor/

Ciuruirea micotica a frunzelor – Wilsonomyces carpophilus (syn. Stigmina carpophila)

Această boală, cauzată de ciuperca Wilsonomyces carpophilus, se manifestă prin perforații circulare pe frunze, conferindu-le un aspect de „ciuruire”. Pe ramurile tinere, patogenul provoacă leziuni canceroase, adesea înconjurate de o aureolă roșiatică/purpurie. Pe lângă frunze și ramuri, ciuruirea micotică poate afecta și fructele. Apariția scurgerilor de clei (gomoză) la nivelul tulpinilor sau ramurilor afectate poate duce la confuzii cu simptomele moniliozei. Din păcate, intervenția împotriva ciuruirii micotice este adesea tardivă, moment în care pagubele foliare sunt deja extinse și ireversibile.

Patogenul iernează în livadă, sursă puternică de infecție constituind-o rezerva de fructificații prezente în ulcerațiile produse pe ramuri, dar și în muguri. Produsele cuprice aplicate în perioada de repaus vegetativ (BBCH 00–03) și în prima perioadă de vegetație (până spre înflorit, BBCH 55–67), au capacitatea de a reduce drastic din rezerva biologică a patogenului.

Patogenul este favorizat de primăverile reci și umede. În perioada când piersicii au foliajul ajuns la dimensiunea normală (BBCH 19), avem presiunea cea mai ridicată. Dacă nu se intervine la timp, pomii fructiferi sunt defoliați, iar ramurile anuale sunt susceptibilizate înghețului.

Apariţia cleiului la piersic

Cleiul reprezintă o reacție de răspuns la stres. La speciile din genul Prunus, această reacție este frecventă, datorită sensibilității crescute la leziuni și dezechilibre fiziologice. Gumoza nu este o boală în sine, ci un simptom – un indicator al unui factor agresiv, biotic sau abiotic.

Cleiul poate să apară, spre exemplu, în rănile rezultate în urma tăierilor, fără ca în respectiva rană să se fi instalat un patogen. În astfel de situații, vorbim despre un răspuns fiziologic la traumă. Țesuturile lezate determină degradarea locală a pereților celulari, iar planta elimină la exterior un exsudat bogat în polizaharide și compuși fenolici, cu rol de izolare a zonei afectate. Cleiul se poate manifesta atât pe ramuri, cât și pe fructe.

Cauzele aparitiei cleiului pe ramuri

• infecţia cu monilioză;

• ciuruirea micotică;

• bacterioze (în special în primăverile reci și umede);

• răni mecanice (tăieri, lovituri, frecări, utilaje);

• leziuni produse de îngheț;

• alternanțe bruște de temperatură;

• exces de azot care generează țesuturi fragile și sensibile.

Este important de înțeles că în cazul bacteriozelor, în special în infecțiile cu Pseudomonas, cleiul apare frecvent la marginea necrozelor, în timp ce în cazul infecțiilor fungice, de multe ori este asociat cu brunificarea profundă a lemnului.

Cauzele aparitiei cleiului pe fructe

• în urma atacului de monilioză;

• în urma înțepăturilor produse de insecte;

• ca reacție la crăparea fructelor după ploi abundente;

• în urma arsurilor solare sau a stresului hidric.

În aceste situații, exsudarea este o reacție de protecție locală, iar dacă agresiunea nu continuă, procesul nu este neapărat progresiv. Un aspect care merită subliniat este legat de condițiile pedoclimatice. Solurile grele, slab drenate, cu tendință de băltire, predispun la asfixie radiculară. Rădăcina afectată transmite un semnal de stres întregului pom, iar una dintre manifestări poate fi apariția cleiului pe trunchi sau ramuri, fără existența unei infecții active. De asemenea, înghețurile târzii pot produce microfisuri invizibile în scoarță. Ulterior, în perioadele de încălzire, aceste zone devin puncte de exsudare.

Prin urmare, înainte de a corela automat gumoza cu o boală și de a interveni cu fungicide sistemice, trebuie evaluată atent situația. Gumoza este, în esență, un indicator biologic al stresului pomului. Tratamentul eficient nu începe cu produsul fitosanitar, ci cu identificarea cauzei.

Mai multe informatii despre aparitia cleiului, veti putea sa gasiti in acest articol:  https://www.agromentor.ro/cleiul-la-samburoase-cauza-principala-a-fenomenului/

Principalii dăunători ai piersicului

Afidele – Păduchele verde al piersicului – Myzus persicae

Afidele – păduchele verde al piersicului – Myzus persicae iernează sub formă de ou de rezistență depus pe ramurile pomului, în special în zona mugurilor și a scoarței mai aspre. Acesta este punctul biologic de plecare al infestării din primăvară. Odată cu reluarea vegetației, în faza BBCH 07 (începutul dezmuguririi), ouăle eclozează și apar femelele fondatoare aptere – fara aripi (fundatrix). Este o precizare importantă, deoarece femelele aripate care depun ouăle de iernare apar abia toamna, în generația sexuată. Primăvara, femela fondatoare începe reproducerea partenogenetică (fara imperechere) și generează rapid femele vivipare (care nasc pui vii, nu depun ouă) , tot predominant aptere – fara aripi. Acest tip de multiplicare permite creșterea exponențială a populației într-un interval foarte scurt, chiar din fazele timpurii ale vegetației.

Perioada de risc se întinde din BBCH 07 (începutul dezmuguririi) până aproximativ la BBCH 75–79 (fruct în creștere avansată – aproape de dimensiunea finală), cu presiune maximă în primăvară. Pe măsură ce densitatea coloniilor crește sau condițiile devin limitative, apar și forme aripate partenogenetice care migrează pe gazde secundare – buruieni, legume, culturi de câmp. Spre toamnă, ciclul se închide: se formează generația sexuată, iar femelele depun din nou ouăle de rezistență pe sâmburoase.

La piersic, Myzus persicae nu produce, de regulă, răsuciri severe, așa cum întâlnim la alte specii de afide. Se observă mai degrabă stagnare în creștere, deformări ușoare, ușoare îngălbeniri și reducerea vigorii lăstarilor. Impactul major nu este doar fiziologic, ci și epidemiologic, deoarece această specie este un vector important de virusuri.

Din punct de vedere agronomic, momentul cel mai eficient de control este în intervalul BBCH 00–07 (repaus profund – începutul dezmuguririi). În această fereastră biologică, dăunătorul este prezent exclusiv sub formă de ou, fixat pe ramuri, fără mobilitate și fără protecție oferită de vegetație. Aplicarea uleiului horticol în această etapă are un rol strategic: produsul acționează prin mecanism fizic, acoperind ouăle și blocând schimburile gazoase, ceea ce duce la asfixierea embrionului. O aplicare corectă, cu acoperire uniformă a ramurilor, reduce semnificativ populația inițială și implicit presiunea din vegetație.

Dacă această intervenție este omisă, următorul moment sensibil este în jurul BBCH 57–61 (buton roz – începutul înfloritului), când apar coloniile tinere. După BBCH 69 (sfârșitul înfloritului) și pe măsură ce se avansează spre BBCH 75–79 (creșterea fructelor), controlul devine mai complex, deoarece populația este deja instalată, iar riscul de transmitere virală crește.

Controlul inteligent al afidelor la piersic nu începe în momentul în care vedem populații numeroase pe lăstari, ci în repaus vegetativ, atunci când biologia dăunătorului îl face vulnerabil. Aici se face diferența dintre o intervenție reactivă și una fundamentată agronomic.

Molia orientală a fructelor – Cydia molesta (syn. Grapholita molesta)

Molia orientală a fructelor – Cydia molesta (syn. Grapholita molesta) – este unul dintre principalii dăunători ai piersicului, cu impact direct atât asupra creșterii vegetative, cât și asupra producției. Iernează ca larvă matură, într-un cocon mătăsos, în crăpăturile scoarței sau în resturile vegetale de la nivelul solului. Primăvara, după acumularea a aproximativ 100–150 grade-zile (bază 10°C), are loc puparea, iar primul zbor începe de regulă în a doua parte a lunii aprilie – început de mai (în funcție de zonă și an).

Specia este polifagă (piersic, cais, prun, măr, cireș), însă preferința rămâne piersicul. În România dezvoltă, în mod obișnuit, 3–4 generații/an, ceea ce explică presiunea constantă din luna mai până spre sfârșitul verii. Prima generație atacă în special lăstarii tineri: larva intră în vârful lăstarului, sapă galerii și determină ofilirea/uscarea acestuia („flagging”). Din generațiile 2–3, atacul se mută preponderent pe fructe, unde larvele pătrund în pulpă (adesea în zona pedunculului sau la punctele de contact dintre fructe), cu pierderi comerciale directe.

Monitorizarea este cheia. Capcanele feromonale nu arată doar prezența, ci permit stabilirea biofixului (începutul zborului constant), de la care se pot calcula acumulările termice. În medie, eclozarea ouălor apare la aproximativ 80–100 grade-zile după vârful de zbor, iar intervenția insecticidă optimă se corelează cu începutul eclozării, nu cu simpla capturare a adulților. Ca orientare, în practică se folosesc praguri de 5–10 fluturi/capcană/săptămână, ajustate în funcție de istoricul livezii și densitate.

În ecologic și în livezile cu presiune ridicată, confuzia sexuală (mating disruption) poate reduce semnificativ împerecherea și populațiile generațiilor următoare, însă capcanele rămân indispensabile pentru monitorizare. Eliminarea lăstarilor atacați în primăvară scade rezerva locală de larve și reduce presiunea asupra fructelor, dar singură nu asigură controlul în anii cu populații mari.

Din punct de vedere agronomic, cheia nu este numărul de tratamente, ci sincronizarea: intervențiile în afara ferestrei de eclozare scad eficiența și cresc riscul de selecție a rezistenței. Pentru molia orientală, decizia trebuie fundamentată pe monitorizare și acumularea gradelor-zile, nu pe aplicări calendaristice de insecticid.

Alte specii care pot provoca fructe viermănoase la piersic

În afara moliei orientale a fructelor (Cydia molesta), în livezile din România mai pot contribui la apariția piersicilor viermănoase două specii care trebuie luate în calcul în diagnostic.

Anarsia lineatella este cunoscută în principal prin atacul asupra lăstarilor tineri în primăvară, unde produce ofilirea vârfurilor („flagging”). Deși simptomul poate fi confundat cu cel produs de Cydia molesta, există diferențe utile în teren. La Anarsia, pătrunderea larvei este frecvent laterală, iar pe lăstar poate fi observat un mic orificiu de intrare, uneori însoțit de rumeguș fin (excremente eliminate la exterior). Galeria are adesea un traseu ușor oblic în interiorul lăstarului, iar ofilirea este progresivă, baza lăstarului putând rămâne temporar verde.

La Cydia molesta, larva pătrunde de regulă prin vârful lăstarului. Orificiul este situat aproape de extremitatea terminală, iar galeria este predominant axială, distrugând rapid măduva centrală. Uscarea segmentului afectat este mai bruscă și mai bine delimitată.

Diferențierea devine la fel de importantă și în cazul atacului pe fructe. Cydia molesta pătrunde frecvent în zona pedunculului sau în punctele de contact dintre fructe, iar orificiul este mic și adesea însoțit de excremente brun-roșcate vizibile la exterior. La secționare, galeria este relativ directă și orientată spre sâmbure. La Anarsia lineatella, pătrunderea poate fi mai laterală, uneori în zona mediană a fructului, iar galeriile pot fi inițial mai superficiale, înainte de a avansa în profunzime. Distribuția atacului este adesea mai dispersată în coroană comparativ cu molia orientală.

Un element suplimentar de orientare îl reprezintă aspectul larvei: la Cydia molesta, larva are de regulă colorit roz-crem, în timp ce la Anarsia lineatella este mai brun-cenușie, cu aspect mai închis. Deși culoarea poate varia în funcție de stadiul larvar, diferența rămâne un indiciu util în practică.

Cydia funebrana este dăunător principal la prun, însă în livezile mixte sau în proximitatea plantațiilor de prun poate produce atac și pe piersic. Incidența este, în general, mai redusă comparativ cu primele două specii, dar nu trebuie exclusă atunci când există presiune mare în zonă sau populații ridicate în plantațiile vecine.

Din punct de vedere agronomic, identificarea corectă a speciei este esențială, deoarece momentul optim de intervenție și dinamica generațiilor diferă. În lipsa monitorizării și a unui diagnostic atent, riscul nu este alegerea greșită a produsului, ci alegerea greșită a momentului intervenției — iar la Tortricidae, sincronizarea face diferența.

Schemă de tratament la piersic – principii strategice pentru prima parte a vegetației

În primele etape de vegetație, este esențial să aplicați tratamentele fără ezitare, dar și fără improvizații. Primăvara este sezonul în care patogenii profită de precipitații, rouă persistentă și temperaturi moderate, iar dăunătorii ies din formele de iernare. Intervențiile corecte din această perioadă influențează direct sănătatea pomului și, mai ales, numărul de tratamente necesare ulterior.

Trebuie înțeles un mecanism de bază: în această etapă au loc, în principal, infecțiile primare. La multe boli, intensitatea lor determină presiunea infecțiilor ulterioare pe tot parcursul sezonului, fie prin reinfecții repetate, fie prin menținerea unei rezerve active de inocul. Dacă limităm eficient infecțiile primare, reducem automat presiunea ulterioară. Dacă le ratăm, intrăm într-un lanț de intervenții succesive, în care controlul devine din ce în ce mai dificil.

La piersic, acest mecanism este evident în cazul infecțiilor florale cu Monilinia laxa, unde florile afectate devin rapid surse de inocul pentru lăstari și, ulterior, pentru fructe. În cazul Taphrina deformans, fereastra critică este în principal timpurie: odată ce frunzele se maturizează și cuticula este formată, apariția unor infecții noi devine improbabilă, iar intervențiile urmăresc în special protejarea noilor creșteri. Prin urmare, tratamentele aplicate în aceste ferestre fenologice nu au rol doar punctual, ci strategic: ele limitează rezerva biologică ce va alimenta infecțiile pe tot parcursul sezonului. În această etapă, strategia eficientă nu este „sistemic versus contact”, ci acoperire corectă, alegerea momentului optim și alternarea judicioasă a substanțelor active.

Produsele de contact sunt extrem de valoroase în această perioadă, deoarece majoritatea intervențiilor sunt preventive. Ele creează o barieră la suprafața țesuturilor și limitează instalarea infecțiilor primare. Totuși, discutăm despre o perioadă climatic instabilă: precipitații frecvente, intervale scurte între ploi, variații termice. Odată cu apariția primelor frunze și intrarea în fenofaze sensibile, utilizarea unor produse cu acțiune translaminară sau sistemică poate aduce un plus de siguranță, în special atunci când fereastra dintre precipitații este redusă și presiunea patogenilor este ridicată.

În perioadele de risc maxim, combinațiile contact + sistemic reprezintă adesea soluția cea mai solidă. Componenta de contact limitează infecțiile la suprafață, iar cea sistemică protejează țesuturile tinere aflate în creștere activă, exact acolo unde patogenii își exercită atacul.

Schemă de tratament la piersic – principii strategice pentru perioada vară–toamnă

Pe măsură ce fructele se apropie de dimensiunea finală și intrăm în apropierea recoltării, prioritățile se schimbă. Devine critic timpul de pauză (PHI), siguranța consumului și evitarea tratamentelor inutile. Dacă în primăvară obiectivul principal a fost limitarea infecțiilor primare și reducerea rezervei biologice, în perioada vară–toamnă discutăm în primul rând despre protecția directă a fructelor și despre gestionarea responsabilă a reziduurilor.

În verile normale, cu temperaturi ridicate și intervale mai lungi fără umectare, presiunea majorității bolilor foliare scade. Riscul însă nu dispare. Putregaiurile pe fruct, în special cele produse de Monilinia laxa și Monilinia fructigena, pot evolua rapid după ploi, grindină, crăpare sau răniri mecanice. Fructele aproape mature sunt mai sensibile, iar orice leziune devine poartă de intrare pentru infecție. În paralel, rămâne activ riscul apariției larvelor în fruct, generate în principal de Cydia molesta și Anarsia lineatella. În această etapă discutăm despre generațiile care pătrund direct în fruct.

În a doua parte a sezonului, fungicidele de contact devin frecvent o opțiune logică în perioadele cu risc scăzut sau moderat, asigurând protecție la suprafața fructului fără a implica distribuție sistemică inutilă. Totuși, în condiții de ploi repetate, umectare prelungită sau presiune ridicată de Monilinia, utilizarea produselor sistemice sau a combinațiilor de substanțe active poate fi justificată. În toate situațiile, alegerea produsului trebuie corelată strict cu timpul de pauză până la recoltare.

Pe măsură ce ne apropiem de momentul recoltării, PHI-ul devine criteriul decisiv în alegerea produsului. Respectarea lui este obligatorie, indiferent dacă vorbim despre produse sistemice sau de contact. În această etapă nu mai discutăm doar despre eficiență biologică, ci despre echilibru între protecția culturii și conformitatea comercială. Decizia de tratament trebuie fundamentată pe condițiile meteo, presiunea reală din livadă, fenofază, omologare și timpul de pauză — nu pe rutină sau pe calendar.

Timpul de pauză (PHI)

Timpul de pauză reprezintă perioada minimă care trebuie să treacă de la aplicarea unui produs de protecția plantelor până la recoltare, astfel încât reziduurile din fructe să se încadreze în limitele maxime admise (LMR). Pe eticheta fiecărui produs omologat sunt specificate obligatoriu: cultura pentru care este autorizat, doza recomandată și timpul de pauză (PHI). Respectarea acestor mențiuni nu este opțională, ci parte integrantă a utilizării corecte și legale a produsului.

În perioadele secetoase și foarte calde, dinamica degradării substanțelor active poate fi diferită față de anii normali. De asemenea, utilizarea necorespunzătoare a adjuvanților sau aplicarea la doze mai mari decât cele omologate poate influența nivelul reziduurilor. Din acest motiv, este esențial să respectați doza de pe etichetă, volumul de apă recomandat și să evitați amestecurile nejustificate.

Schemă de tratament pentru piersic pe fenofaze

Schemă de tratament pentru piersic – Repausul vegetativ (BBCH 00–01)

În repaus vegetativ, obiectivul principal este reducerea rezervei biologice de patogeni și dăunători înainte de reluarea vegetației. La piersic, această etapă este esențială, deoarece discutăm despre o specie termofilă care iese devreme din repaus, iar eficiența tratamentelor din această perioadă influențează direct presiunea bolilor din primăvară, în special a infecțiilor primare cu Taphrina deformans și a infecțiilor florale cu Monilinia spp.

Aplicarea produselor trebuie realizată la temperaturi peste 5–6°C, cu scoarța pomilor complet uscată, fără rouă, brumă sau umezeală pe suprafața ramurilor, și fără risc de îngheț în următoarele 24–48 de ore. Ideal este ca tratamentul să fie urmat de cel puțin 24 de ore fără precipitații, pentru a permite fixarea uniformă a peliculei. Dacă tratamentul este urmat rapid de îngheț sau ploi, pelicula de cupru nu se distribuie și nu se fixează uniform, iar eficacitatea biologică scade prin diminuarea continuității și a persistenței stratului protector.

Un detaliu tehnologic esențial în această perioadă este volumul de soluție și calitatea acoperirii. În repaus vegetativ nu avem frunză care să intercepteze soluția; ținta reală sunt ramurile, lăstarii anuali, inserțiile mugurilor, crăpăturile scoarței și rănile de tăiere. Aici se află rezerva biologică. Volumul de soluție trebuie adaptat arhitecturii coroanei: o coroană matură, deasă, necesită volum mai mare și o penetrare mai atentă decât una tânără și aerisită. Nu este suficient să „udăm pomul”; obiectivul este acoperirea uniformă a lemnului, inclusiv în zonele interne ale coroanei.

Strategia de bază: cel puțin două stropiri cu produse cuprice

Din punct de vedere tehnologic, în repaus vegetativ se impune efectuarea a minimum două tratamente cu produse cuprice.

• prima aplicare după defoliere (toamna târziu);
• a doua aplicare spre finalul iernii, înainte de dezmugurire.

O singură intervenție la concentrație ridicată nu asigură o reducere suficientă și uniformă a rezervei de inocul. Aplicările repetate, în doza omologată, favorizează formarea și menținerea unei pelicule protectoare continue pe ramuri, cu impact direct asupra scăderii presiunii patogenilor la reluarea vegetației.

În unele regiuni din SUA, controlul bășicării frunzelor este corelat cu trei repere calendaristice: toamna târziu (în jurul Halloween), sfârșit de iarnă (în jurul Sf. Valentin) și la dezmugurire. Practic, două sărbători importante au fost transformate în repere tehnice pentru a disciplina aplicarea tratamentelor. Astfel de corelări între tradiție și lucrările agricole au existat și în spațiul românesc. Mesajul este simplu: ritmicitatea tratamentelor este mai importantă decât concentrația excesivă.

Ce produse alegem?

Cuprul rămâne una dintre cele mai eficiente soluții preventive împotriva bășicării frunzelor și contribuie la reducerea viabilității structurilor de rezistență implicate în monilioză și ciuruirea frunzelor. De asemenea, are un rol important în limitarea presiunii bacteriozelor și a infecțiilor canceroase.

Din punct de vedere formulativ, hidroxidul de cupru are o eliberare mai rapidă a ionilor activi și un efect de contact mai intens, fiind adesea preferat în apropierea reluării vegetației. În schimb, în ferestrele de iarnă, oxiclorura de cupru sau sulfatul tribazic de cupru oferă o persistență superioară pe scoarță și o rezistență mai bună la spălare, asigurând o protecție stabilă pe intervale mai lungi. Prin urmare, în repaus vegetativ sunt de preferat produsele pe bază de oxiclorură de cupru sau sulfat de cupru tribazic, datorită persistenței ridicate și eliberării lente a ionilor de cupru.

Sulfatul de cupru simplu (piatra vânătă), mai ales aplicat târziu, aproape de dezmugurire, poate deveni riscant. Piersicul pornește devreme în vegetație, iar apropierea de umflarea mugurilor crește sensibilitatea țesuturilor. Strategia corectă nu este creșterea concentrației, ci aplicări timpurii și repetate, în doza omologată și cu produse autorizate.

Un aspect care trebuie integrat în planificare este limita anuală de cupru metal aplicată pe hectar, stabilită la nivel european (4 kg Cu metal/ha/an, ca medie pe o perioadă de 7 ani, conform reglementărilor UE). Tratamentele din repaus trebuie incluse în această balanță, mai ales în sistemele ecologice.

Polisulfura de calciu – opțiune, nu obligație

În majoritatea plantațiilor de piersic, cuprul aplicat corect și repetat este suficient. Polisulfura de calciu poate fi utilizată în anumite condiții, având efect antifungic, acaricid și insecticid asupra formelor hibernante. Se justifică mai ales în livezi cu presiune istorică foarte mare sau în sisteme ecologice. Este însă o soluție mai costisitoare și cu caracter caustic, necesitând respectarea strictă a etichetei și a protecției muncii.

Dacă se utilizează polisulfura în concentrația corectă, de regulă uleiul horticol nu mai este necesar, deoarece efectul asupra formelor hibernante este deja acoperit. Foarte important: polisulfura trebuie aplicată strict în perioada de iarnă, când pomii sunt în repaus profund. Nu se recomandă aplicarea la dezprimăvărare, când există riscul ca seva să înceapă să circule și mugurii să fie aproape de pornire. Polisulfura are eficiență maximă la temperaturi ușor pozitive și pe lemn complet uscat, deoarece reacția alcalină este influențată de umiditate.

Beneficiile tratamentelor din repaus

• reducerea rezervei de inocul pentru bășicarea frunzelor, monilioză și ciuruirea frunzelor;
• limitarea presiunii bacteriozelor și cancerelor;
• protejarea rănilor rezultate în urma tăierilor;
• reducerea necesarului de intervenții corective în primăvară.

Aplicate imediat după efectuarea tăierilor, produsele cuprice contribuie și la cicatrizarea mai rapidă a rănilor. Pentru majoritatea livezilor de piersic, două aplicări corecte de cupru în repaus vegetativ reprezintă baza tehnologică suficientă. Polisulfura este o opțiune justificată în situații speciale, dar nu o necesitate.

Produse pe baza de cupru recomandate

In articolul de mai jos veti gasi cele mai utilizate produse pe baza de cupru din Romania. In functie de particularitatile climatice, va recomand sa utilizati ceea ce vi se potriveste. Va recomand in perioada de repaus vegetativ sa utilizati produse pe baza de sulfat de cupri tribazic si oxiclorura de cupru, datorita persistentei ridicate. Verificati daca produsul ales are omologare si pentru piersic.

Pentru cei care doriti doar numele produsului, fara sa va intereseze alte detalii, mai jos in fenofaza urmatoare veti gasi un tabel cu produse pe baza de cupru, omologate pentru controlul patogenilor la piersic. Aceste pot fi utilizate si in perioada de repaus vegetativ.

Cuprul in repaus si perioada de vegetatie – stropeste eficient- 2024

Schemă de tratament pentru piersic – Fenofaza dezmugurit (BBCH 07–09)

 

Între repausul profund (BBCH 00–01) și dezmugurit (BBCH 07–09), mugurii traversează faza de umflare progresivă (BBCH 02–06), în care metabolismul se reactivează treptat, iar seva începe să circule. În această perioadă de tranziție, țesuturile rămân protejate de solzii mugurelui, iar riscul real de infecție este redus. Schimbarea majoră apare odată cu BBCH 07, când solzii încep să se desfacă și primele țesuturi verzi devin vizibile. Din acest moment intrăm într-o fereastră epidemiologică critică.

Aplicarea corectă a tratamentelor în această perioadă poate reduce semnificativ infecțiile primare și presiunea patogenilor pe tot parcursul sezonului. În cazul bășicării frunzelor, intervenția din această etapă poate face diferența între o livadă cu atac vizibil și una în care simptomele rămân sporadice sau absente.

Importanta tratamentelor din aceasta fenofaza

O parte dintre structurile de rezistență implicate în infecțiile cu Taphrina deformans sau Monilinia spp. pot fi localizate în zona mugurilor, inclusiv sub solzii acestora. Odată cu dezmugurirea, aceste structuri devin expuse și pot fi afectate de tratamentele aplicate la momentul optim.

Cea mai mare susceptibilitate la infecția cu bășicarea frunzelor se înregistrează din faza de desfacere a mugurilor și până la apariția frunzulițelor tinere. Pe măsură ce frunzele cresc și țesuturile se maturizează, sensibilitatea scade progresiv. După atingerea dimensiunii normale a frunzei și formarea completă a cuticulei, riscul instalării unei infecții noi cu Taphrina deformans devine practic nul. Taphrina deformans se activează în condiții de umiditate prelungită și temperaturi moderate (8–16°C). În mod frecvent, fenofaza de dezmugurire coincide cu perioade umede și variații termice, ceea ce favorizează instalarea infecțiilor primare.

În această etapă, produsele pe bază de cupru pot fi utilizate în continuare ca soluție de protecție de contact, asigurând o barieră la suprafața țesuturilor aflate în deschidere și contribuind la limitarea presiunii infecțiilor. Ca alternativă tehnologică, cuprul poate fi înlocuit cu fungicide pe bază de dodină. Avantajul dodinei constă în capacitatea de penetrare locală în țesuturile tinere aflate în deschidere și în zona externă a mugurelui, înainte de închiderea completă a solzilor, reducând probabilitatea instalării infecției în zonele unde produsele strict de contact pot avea acces limitat.

În această perioadă, aplicarea uleiului horticol contribuie la reducerea rezervei biologice de dăunători hibernanți, inclusiv ouăle de afide (Myzus persicae), limitând presiunea populațiilor timpurii.

Momentul optim pentru stropiri

Tratamentul se aplică în faza în care solzii mugurilor încep să se desfacă și primele țesuturi verzi devin vizibile (BBCH 07–09). În cazul utilizării produselor pe bază de cupru, eficacitatea depinde de uniformitatea peliculei formate la suprafața țesuturilor. Dacă după aplicare apar precipitații abundente într-un interval scurt, iar pelicula nu a avut timp suficient pentru fixare, tratamentul poate necesita repetare.

Situația este diferită în cazul dodinei. Datorită permeabilității și capacității de penetrare în țesuturile aflate în deschidere, produsul devine mai puțin dependent de persistența strict superficială. Odată absorbit în stratul extern al țesuturilor tinere, riscul de spălare este semnificativ redus comparativ cu produsele exclusiv de contact.

Recomandare speciala

În această fenofază poate fi utilizată și o fertilizare foliară pe bază de gluconat de cupru sau alte formulări cu particule fine de cupru, cu rol nutritiv. Aceste produse asigură o distribuție uniformă pe țesuturile tinere și o disponibilitate rapidă a ionilor activi, contribuind la consolidarea protecției în etapa critică a infecțiilor primare.

Formulările nutritive pe bază de cupru pot fi aplicate alături de produsele clasice cuprice, cu respectarea dozei totale de cupru metal și a recomandărilor de pe etichetă. În cazul utilizării dodinei, se recomandă aplicarea acesteia singură, deoarece formularea este mai sensibilă și stabilitatea în amestec poate fi afectată.

Fungicide cuprice recomandate în fenofaza „dezmugurire”

Tabel 1

Produs comercial	Patogenul ţintă	Substanţa activă
FLOWBRIX® (omologat agricultura ECO)	Ciuruirea micotica a frunzelor (Stigmina carpophila) Monilioza (Monilinia spp.) Bășicarea frunzelor de piersic (Taphrina deformans)	380 g/l oxiclorura de cupru
Airone SC (omologat agricultura ECO)	Monilioza (Monilinia spp.) Bășicarea frunzelor de piersic (Taphrina deformans)	272 g/l hidroxid de cupru + 136 g/l oxiclorura de cupru
BOUILLIE BORDELAISE WDG (omologat agricultura ECO)	Ciuruirea micotica a frunzelor (Stigmina carpophila) Monilioza (Monilinia spp.) Bășicarea frunzelor de piersic (Taphrina deformans)	200 g/Kg hidroxid de cupru
Cuproxat Flowable  (omologat agricultura ECO)	Bășicarea frunzelor de piersic (Taphrina deformans)	345 g/l sulfat de cupru tribazic
Cuprofix Ultra (omologat agricultura ECO)	Monilioza (Monilinia spp.) Bășicarea frunzelor de piersic (Taphrina deformans)	400 g/Kg sulfat de cupru tribazic
Coprantol Duo	Monilioza (Monilinia spp.) Bășicarea frunzelor de piersic (Taphrina deformans)	280 g/Kg oxiclorura de cupru + hidroxid de cupru
Kupferol	Monilioza (Monilinia spp.)	190 g/l cupru din sulfat de cupru tribazic
TRIUMF 40 WG	Bășicarea frunzelor de piersic (Taphrina deformans)	40 % cupru metalic sub forma de hidroxid de cupru

• Respectaţi cu stricteţe recomandările producătorului!

Ulei horticol recomandat in perioada „dezmugurire”

Tabel 2

Produs comercial	Substanță activa	Observații
Ovipron® Top	ulei parafinic	Omologat BIO
Yagos	ulei parafinic	Omologat BIO
Ulei Horticol PARAFIN TOP-OIL	ulei parafinic
Estiuoil	Ulei parafinic

• Respectaţi cu stricteţe recomandările producătorului!

Schemă de tratament pentru piersic – Fenofaza „Buton roz” – (BBCH 57–59 la piersic

Fenofaza „buton roz” marchează tranziția dintre dezmugurit și începutul înfloritului. În această etapă, frunzele sunt deja în curs de deschidere, iar sensibilitatea la infecțiile primare cu Taphrina deformans rămâne încă ridicată. Din punct de vedere epidemiologic, aceasta reprezintă ultima fereastră eficientă de intervenție preventivă împotriva bășicării frunzelor. După finalizarea dezvoltării frunzei și maturizarea cuticulei, riscul instalării unei noi infecții scade considerabil.

În primăverile cu umiditate prelungită și oscilații termice frecvente, utilizarea unei combinații între un produs de contact și unul cu acțiune penetrantă/translaminară oferă un nivel superior de siguranță. Componenta de contact protejează suprafața țesuturilor tinere, iar cea penetrantă asigură protecție suplimentară în zonele mai greu accesibile ale mugurelui și ale frunzelor în curs de desfășurare.

Dacă tratamentul cu dodină nu a fost efectuat în fenofaza anterioară (dezmugurit), acesta poate fi aplicat încă în această etapă. În situația în care infecția s-a produs deja, tratamentul nu mai are un rol strict preventiv asupra țesuturilor deja infectate, însă va proteja noile creșteri și va limita extinderea infecției în vegetația tânără.

Este important de înțeles că, atunci când infecția s-a instalat anterior, pe frunzele foarte tinere pot fi observate zone discret roșiatice sau decolorări punctiforme. Acestea preced deformarea, îngroșarea și aspectul caracteristic de „bășicare”. Într-o astfel de situație, eficiența intervenției depinde de momentul aplicării și de condițiile climatice ulterioare.

Având în vedere timpul de pauză de aproximativ 60 de zile pentru produsele pe bază de dodină, aplicarea acestora este justificată în această fenofază și nu mai târziu, mai ales în cazul soiurilor timpurii. Planificarea corectă a intervenției evită suprapunerea perioadei de protecție cu apropierea recoltării.

În cazul în care dodina a fost deja aplicată în etapa de dezmugurit, în această fenofază se poate opta pentru un produs pe bază de cupru, utilizând una dintre formulările prezentate în tabelul aferent fenofazei anterioare. Sunt preferate formulările pe bază de hidroxid de cupru sau combinațiile hidroxid de cupru – oxiclorură de cupru, care asigură o eliberare echilibrată a ionilor de cupru și contribuie la menținerea unui nivel constant de protecție la nivelul mugurilor și ramurilor.

Această strategie consolidează controlul asupra bășicării frunzelor și reduce presiunea sporilor de Monilinia spp. înainte de înflorit. Intervenția trebuie realizată înainte de deschiderea florilor, iar alegerea formulării trebuie corelată cu sensibilitatea soiului și condițiile climatice, pentru a evita orice risc de fitotoxicitate asupra țesuturilor tinere.

Fungicide recomandate în fenofaza „buton roz”

Tabel 3

Produs comercial	Patogenul ţintă	Mod de acţiune	Substanta activa
Syllit 400SC	Bășicarea frunzelor de piersic (Taphrina deformans)	translaminar	400 g/l dodină
Merpan 80 WDG	Bășicarea frunzelor de piersic (Taphrina deformans)	contact	Captan 800 g/kg

• Respectați cu strictețe recomandările producătorului!

Aplicarea uleiului horticol – dezmugurit versus „buton roz”

În cazul în care tratamentul cu ulei horticol din fenofaza de dezmugurit nu a fost efectuat, intervenția poate fi realizată încă în fenofaza „buton roz” (BBCH 57–59), cu condiția ca pomii să nu fi intrat în începutul înfloritului. În această etapă pot fi deja observate colonii tinere de afide pe muguri și pe primele frunzulițe. Aplicarea unui ulei horticol, în combinație cu un insecticid omologat și compatibil, poate asigura un control foarte bun al populațiilor aflate la început de dezvoltare.

Este esențial însă ca tratamentul să fie aplicat strict în faza de „buton roz”, înainte de deschiderea florilor. Aplicarea la începutul înfloritului crește riscul de afectare a polenizatorilor și poate crea probleme de fitotoxicitate, în special în condiții de temperaturi ridicate sau variații termice accentuate.

 

Schemă de tratament pentru piersic – ” Start înflorit” (BBCH 60–61)

În această fenofază, centrul de greutate al protecției se mută către monilioza florilor și lăstarilor (Monilinia spp.). Florile reprezintă principala poartă de intrare a infecției, iar episoadele de umiditate prelungită asociate cu temperaturi de 12–20°C pot declanșa rapid infecții primare. În anii favorabili patogenului, infecția florală poate apărea chiar după perioade relativ scurte de umectare, iar florile afectate devin ulterior surse active de inocul pentru lăstari și fructe.

Riscul pentru Taphrina deformans nu dispare complet în această etapă. El se menține în situațiile în care frunzele sunt încă în creștere activă și nu au atins dimensiunea normală. În anii reci, cu dezvoltare vegetativă întârziată, perioada de susceptibilitate se poate prelungi. De asemenea, noile creșteri – în special lăstarii anuali aflați în dezvoltare rapidă – rămân vulnerabile, mai ales în condiții de umiditate prelungită și temperaturi scăzute, care favorizează instalarea infecțiilor pe țesuturile tinere.

Prin urmare, strategia de protecție trebuie adaptată în funcție de starea vegetației și de presiunea patogenilor:

– Dacă frunzele sunt încă tinere și sensibile, iar condițiile climatice sunt favorabile infecției, protecția împotriva Taphrina deformans trebuie menținută concomitent cu protecția florală.
– Dacă vegetația este stabilizată și frunzele au ajuns la dimensiunea normală, prioritatea devine controlul moniliozei.

Alegerea fungicidului trebuie corelată cu presiunea bolii, istoricul din livadă și condițiile meteorologice. În condiții normale, atunci când bășicarea frunzelor este deja sub control și obiectivul urmărit este strict prevenirea moniliozei florale, produsele pe bază de ciprodinil reprezintă o soluție eficientă și bine țintită împotriva Monilinia spp.

În schimb, în situațiile în care Taphrina deformans mai reprezintă un risc – fie din cauza frunzelor încă sensibile, fie a apariției de noi creșteri în condiții favorabile infecției – utilizarea unui fungicid sistemic pe bază de difenoconazol poate oferi un avantaj suplimentar, datorită spectrului mai larg de acțiune și capacității de protecție asupra țesuturilor tinere. Totusi, in anii cu presiune ridicată de monilioză sau în livezile cu istoric sever, pot fi luate în calcul și produse cu spectru mai complex, inclusiv combinații de tip SDHI + strobilurină, pentru a asigura un nivel superior de protecție.

Substanțe active frecvent utilizate în această fenofază

✔ Ciprodinil – eficient împotriva Monilinia spp., cu acțiune sistemică și activitate preventivă și curativă timpurie.
✔ Difenoconazol – triazol sistemic, util atât pentru monilioză, cât și pentru menținerea sub control a bășicării frunzelor în situațiile în care frunzele sunt încă sensibile.
✔ Boscalid + piraclostrobin – combinație SDHI + strobilurină, cu spectru larg, foarte utilă în strategia anti-monilioză, mai ales în condiții de presiune ridicată.

În toate situațiile, alternarea substanțelor active din familii chimice diferite este esențială pentru prevenirea apariției rezistenței. Alegerea între produse cu o singură substanță activă și formulări cu două substanțe trebuie realizată în funcție de presiunea infecției, istoricul bolii în livadă și numărul de patogeni vizați.

În faza de început a înfloritului sunt, de regulă, suficiente produse cu o singură substanță activă bine poziționată, atunci când presiunea bolii este moderată și situația este sub control. Produsele mai complexe pot fi rezervate etapelor următoare, în funcție de evoluția condițiilor climatice și a presiunii patogenilor.

Fungicide recomandate în fenofaza „start înflorit” (BBCH 60-61)

Tabel 4

Produs comercial	Patogenul ţintă	Mod de acţiune	Substanta activa
Chorus 50	Monilioza (Monilinia spp.)	Sistemic, preventiv, curativ	500 g/kg ciprodinil
JAVISE® WG	Monilioza (Monilinia spp.)	Sistemic, preventiv, curativ	500 g/kg ciprodinil
Difcor 250 EC	Monilioza (Monilinia spp.) Făinarea piersicului (Sphaerotheca pannosa)	Sistemic, preventiv, curativ	250 g/l difenoconazol
Score 250 EC	Monilioza (Monilinia spp.) Bășicarea frunzelor de piersic (Taphrina deformans) Ciuruirea frunzelor (Coryneum beijerinckii)	Sistemic, preventiv, curativ	250 g/l difenoconazol

• Respectaţi cu stricteţe recomandările producătorului!

În perioada înfloritului, tratamentele trebuie aplicate în afara intervalelor de zbor ale polenizatorilor și strict conform etichetei produsului. Nu se utilizează insecticide în această etapă, iar amestecurile trebuie atent evaluate pentru a evita orice risc asupra entomofaunei utile.

Schemă de tratament pentru piersic –  Scuturarea petalelor (BBCH 67–69)

Fenofaza de scuturare a petalelor marchează trecerea de la protecția predominant florală la consolidarea protecției vegetative și la începutul protecției fructelor tinere. În această etapă evaluăm eficiența intervențiilor anterioare și adaptăm strategia în funcție de starea fitosanitară reală a livezii.

Bășicarea frunzelor – situația în care infecția este deja instalată

În această fenofază pot fi întâlnite situații în care frunzele sunt afectate într-o proporție ridicată de bășicare, în special acolo unde tratamentele timpurii nu au fost aplicate sau condițiile climatice au fost extrem de favorabile infecției. Frunzele deja deformate nu mai pot fi recuperate. Fungicidele nu „vindecă” țesuturile afectate. Intervenția nu urmărește salvarea foliajului existent, ci:

– limitarea sporulării și reducerea rezervei de inocul;
– protejarea noilor creșteri.

Taphrina deformans este o boală cu caracter predominant monociclic. Infecțiile majore se produc primăvara, pe frunzele tinere. Sporii formați ulterior pe frunzele deformate contribuie în principal la menținerea inoculului pentru sezonul următor, mai degrabă decât la generarea unor noi infecții masive în același sezon. Frunzele afectate vor cădea treptat, iar pomul va emite un nou val de vegetație, dacă dispune de suficiente resurse. Piersicul are capacitate bună de regenerare, însă procesul presupune un consum energetic semnificativ. Deși încărcătura de rod este, în general, menținută, pot apărea pierderi de calitate: calibru redus, conținut mai scăzut de zaharuri și maturare neuniformă.

Obiectivele tratamentelor în cazul unei bășicări severe

În aceste condiții, tratamentele aplicate în această etapă au două obiective fundamentale.

Primul obiectiv este limitarea sporulării și reducerea rezervei de patogen. Pe frunzele deformate, Taphrina deformans poate produce fructificații care contribuie la menținerea inoculului pentru sezonul următor. Reducerea acestei rezerve are importanță nu doar pentru anul în curs, ci și pentru stabilitatea fitosanitară a livezii pe termen mediu.

Al doilea obiectiv este protejarea și susținerea noilor creșteri. Frunzele afectate vor cădea treptat, iar pomul va emite un nou val de vegetație. Pentru a nu compromite acumularea de asimilate și pentru ca lăstarii formați acum să aibă timp suficient să se matureze până la intrarea în iarnă, este esențial ca reinfrunzirea să fie rapidă și protejată.

Chiar dacă pe măsură ce înaintăm în sezon riscul de infecție scade natural datorită temperaturilor mai ridicate și umidității mai reduse, frunzele aflate în faza lor timpurie de dezvoltare rămân sensibile. Din acest motiv, la apariția primelor frunzulițe este justificată aplicarea unui fungicid sistemic, de regulă pe bază de difenoconazol, pentru protecția extinsă a noilor țesuturi.

Pași de urmat – cum trebuie să procedăm

Reducerea presiunii patogenului

🔹 Hidroxid de cupru (fungicid de contact)
✔ contribuie la reducerea sporilor prezenți la suprafața frunzelor și pe lăstari;
✔ protejează noile creșteri împotriva infecțiilor;
✔ se utilizează în concentrații adaptate vegetației tinere pentru a evita riscul de fitotoxicitate;
❌ nu are efect asupra frunzelor deja deformate.

Aplicarea este justificată pentru protejarea noilor frunze care urmează să apară.

Susținerea regenerării vegetative

✔ Aplicarea foliară a unui biostimulator pe bază de aminoacizi poate susține regenerarea.
✔ Acesta nu se aplică în amestec cu fungicide pe bază de cupru, pentru a evita interferențele și riscul de fitotoxicitate.

✔ Fertilizarea cu azot (azotat de amoniu sau uree) poate stimula formarea noului foliaj, însă fără supradozare. Excesul de azot poate favoriza o creștere vegetativă prea rapidă și sensibilă la alte boli. Îngrășământul trebuie încorporat în sol, iar aplicarea înaintea unei ploi sau irigări favorizează eficiența.

✔ Irigarea, în condiții de secetă, accelerează regenerarea. Se recomandă irigarea la nivelul rădăcinii (preferabil prin picurare), evitând udarea coroanei.

Tratament de consolidare

La aproximativ 7–10 zile după aplicarea cuprului, când noile frunze încep să apară, se poate interveni cu:

🔹 Difenoconazol (fungicid sistemic – triazol) eventual asociat cu un fungicid de contact precum captan, pentru a asigura protecție internă și barieră la suprafață. Compatibilitatea amestecurilor trebuie verificată conform etichetelor produselor utilizate.

Monilioza florilor și lăstarilor – management

Acolo unde bășicarea frunzelor a fost ținută sub control, atenția trebuie orientată prioritar către monilioză. În această etapă, protecția fructelor tinere și a lăstarilor devine esențială. Reducerea rezervei de Monilinia spp. are implicații directe asupra calității și conservabilității producției, piersicul fiind o specie cu fructe foarte perisabile.

În situațiile în care în livadă sunt deja semnalate simptome de monilioză pe flori sau lăstari, sau atunci când condițiile climatice sunt clar favorabile patogenului (episoade repetate de umiditate asociate cu temperaturi moderate), este justificată utilizarea unor fungicide cu spectru mai complex, inclusiv formulări care conțin două substanțe active. Acestea asigură un nivel superior de protecție și o acoperire mai largă a patogenilor specifici perioadei de după înflorit.

În anumite situații, pot fi utilizate și combinații între un fungicid sistemic (de exemplu, difenoconazol sau ciprodinil) și un fungicid de contact de tip captan, pentru consolidarea protecției și extinderea spectrului de acțiune. O astfel de asociere poate oferi atât protecție internă, cât și barieră la suprafața țesuturilor. Decizia trebuie însă integrată în planul general de tratament, ținând cont de substanțele active deja utilizate în fenofazele anterioare și de evoluția condițiilor climatice.

În condiții normale, atunci când presiunea bolii este moderată și nu sunt simptome evidente în livadă, sunt de regulă suficiente produse cu o singură substanță activă, corect poziționată în momentul optim.

Un aspect esențial rămâne alternarea substanțelor active. Produsul utilizat în această fenofază nu trebuie să aparțină aceleiași grupe chimice ca cel aplicat anterior, pentru a reduce riscul apariției rezistenței și pentru a menține eficiența schemei pe termen lung.

Fungicide recomandate în fenofaza „căderea petalelor” (BBCH 67–69)

Tabel 5

Produs comercial	Patogenul ţintă	Mod de acţiune	Substanta activa
Luna® Experience 400 SC (click detalii)	Monilioza (Monilinia spp.)	Sistemic, preventiv, curativ	200 g/l fluopiram + 200 g/l tebuconazol
BOTREFIN®	Monillinia spp.		375 g/Kg ciprodinil + 250 g/Kg fludioxonil
Signum®	Monilioza (Monilinia spp.)	Sistemic, preventiv,	6.7% Piraclostrobin + 26.7 % Boscalid
SYREX® STAR	Monilioza (Monilinia spp.)	Sistemic, preventiv,	6.7% Piraclostrobin + 26.7 % Boscalid
Revyona®	Monilioza (Monilinia spp.)	Sistemic, preventiv, curativ	75 g/l mefentrifuconazol
Score 250EC	Monilioza (Monilinia spp.) Bășicarea frunzelor de piersic (Taphrina deformans) Ciuruirea frunzelor	Sistemic, preventiv, curativ	250 g/l difenoconazol
Difcor 250EC	Monilioza (Monilinia spp.) Făinarea piersicului (Sphaerotheca pannosa)	Sistemic, preventiv, curativ	250 g/l difenoconazol
Chorus 50	Monilioza (Monilinia spp.)	Sistemic, preventiv, curativ	500 g/kg ciprodinil
JAVISE® WG	Monilioza (Monilinia spp.)	Sistemic, preventiv, curativ	500 g/kg ciprodinil

 

• Respectaţi cu stricteţe recomandările producătorului!

Dăunători

În fenofaza de scuturare a petalelor, aplicarea unui insecticid poate fi justificată pentru controlul afidelor, al eventualilor defoliatori sau al altor dăunători prezenți în livadă. În această etapă, cel mai important risc îl reprezintă afidele, în special în livezile unde în sezonul anterior au fost semnalate populații ridicate.

Controlul afidelor este mult mai eficient atunci când intervenția are loc înainte de formarea coloniilor compacte. În fazele timpurii, o singură aplicare corect poziționată poate fi suficientă pentru stabilizarea populației. Odată ce coloniile sunt bine instalate, iar frunzele tinere sunt deja colonizate masiv, eficiența intervenției scade, iar numărul tratamentelor necesare poate crește la 2–3 aplicări succesive. În plus, afidele nu produc doar pagube directe prin sugerea sevei, ci pot favoriza apariția fumaginei și pot transmite viroze, ceea ce justifică monitorizarea atentă și intervenția la praguri reduse.

Intervenția timpurie are două avantaje majore:
– reduce costurile de protecție;
– limitează numărul total de tratamente aplicate ulterior pe fructe.

Insecticide recomandate în fenofaza „căderea petalelor”

Tabel 6

Produs comercial	Dăunători ţintă	Mod de actiune	Substanta activa
Afinto	Păduchele verde (Myzus persicae);	sistemic	50 g/kg flonicamid
Deltagri	Păduchele verde (Myzus persicae);	Contact, ingestie	25g/l deltametrin
Teppeki	Păduchele verde (Myzus persicae);	sistemic	50% flonicamid
Karate Zeon	Păduchele verde (Myzus persicae); Molia orientală (Cydia molesta)	Contact, ingestie	50 g/l lamda-cihalotrin
FLONIKI®	Păduchele verde (Myzus persicae);	sistemic	500 g/kg flonicamid

• Respectați cu strictețe recomandările producătorului!

Schemă de tratament pentru piersic – Creșterea fructelor (BBCH 71–79)

Fenofaza de creștere a fructelor începe imediat după scuturarea petalelor și se întinde până aproape de atingerea dimensiunii finale a fructului. În funcție de soi și zonă, această etapă poate corespunde lunilor mai–iulie pentru soiurile timpurii și iunie–august pentru cele tardive. Deși din punct de vedere BBCH discutăm despre o singură fenofază (71–79), din perspectivă fitosanitară perioada nu este omogenă. Riscurile diferă între începutul creșterii fructelor și apropierea maturării fiziologice.

Din perspectivă fiziologică, această etapă corespunde unei competiții intense pentru asimilate între creșterile vegetative și fructele în expansiune. Orice pierdere de aparat foliar sau afectare a funcției fotosintetice are impact direct asupra acumulării de zaharuri și asupra calității producției. Obiectivul central în această etapă este protejarea directă a producției.

Prima parte a perioadei – creștere activă (fruct mic – mediu)

În această etapă:

• fructele sunt încă mici;

• creșterile vegetative sunt intense;

• țesuturile rămân sensibile la infecții în condiții de umectare prelungită.

Riscuri principale

✔ Ciuruirea micotică a frunzelor
✔ Monilioza în condiții de ploi
✔ Afide
✔ Prima generație de molia orientală (atac pe lăstari)

În livezile cu istoric al ciuruirii, această perioadă este esențială pentru intervenții preventive. Produsele de contact precum captan sau fungicide sistemice bine poziționate pot limita instalarea infecțiilor secundare. Monilioza rămâne o preocupare constantă. Infecțiile sunt favorizate de microleziunile produse de grindină, insecte sau frecare mecanică, care reduc bariera cuticulară și facilitează penetrarea patogenului. În cazul unor ploi repetate sau episoade de grindină, este justificată intervenția rapidă, în special cu fungicide de contact pentru protecția rănilor.

Intervalul obișnuit dintre tratamente este de 10–14 zile, adaptat în funcție de presiunea de infecție și condițiile climatice.

A doua parte a perioadei – fruct aproape de dimensiunea finală

Pe măsură ce fructele cresc și lăstarii încep să se maturizeze:

• presiunea patogenilor scade dacă primăvara a fost gestionată corect;

• riscul major devine monilioza fructelor;

• generațiile următoare de molia orientală se orientează progresiv către fruct.

Majoritatea produselor incluse în tabelul aferent acestei fenofaze sunt omologate pentru controlul moniliozei și conțin două substanțe active cu mecanisme diferite de acțiune. Aplicarea acestor produse în prima parte a perioadei de creștere a fructelor, înainte ca acestea să ajungă la dimensiunea finală, creează un cadru fitosanitar stabil pentru partea a doua a sezonului.

Prin reducerea presiunii de infecție în această etapă:

• limităm rezerva de inocul activ pe fruct;

• reducem riscul instalării infecțiilor tardive;

• diminuăm necesarul de intervenții în apropierea recoltării.

Această abordare oferă flexibilitate tehnologică în apropierea recoltării și permite utilizarea unor produse cu timp de pauză mai scurt sau reducerea numărului de tratamente fără a compromite siguranța producției. Alternarea substanțelor active din grupe FRAC diferite rămâne esențială pentru prevenirea apariției rezistenței.

Patogeni specifici acestei fenofaze

Ciuruierea frunzelor – aparitia primelor simptome la infectiile din primavara

În această fenofază pot deveni vizibile simptomele de ciuruire micotică (Stigmina carpophila). Deși leziunile apar acum evidente, infecțiile primare s-au produs anterior, în primăvară, pe frunze tinere aflate în expansiune activă. Perioadele de umectare prelungită au permis germinarea conidiilor și penetrarea țesuturilor sensibile. În acest stadiu, leziunile deja formate nu mai pot fi corectate. Frunzele afectate vor rămâne ciuruite până la cădere. Intervențiile din această perioadă au exclusiv rol preventiv, vizând protecția frunzișului nou și limitarea ciclurilor secundare în condiții de umiditate repetată.

Monilioza fructelor – infecții latente în faza de creștere (Monilinia spp.)

În această etapă pot avea loc infecții latente ale fructelor cu Monilinia spp., în special în condiții de umiditate prelungită și temperaturi moderate. Sporii pot germina pe suprafața fructelor tinere și pot pătrunde prin microleziuni sau direct prin cuticulă, fără a produce imediat simptome vizibile. Dezvoltarea patogenului poate rămâne subclinică până la apropierea maturării, când modificările fiziologice ale fructului — creșterea conținutului de zaharuri, reducerea rezistenței țesuturilor și modificarea echilibrului osmotic — favorizează evoluția rapidă a putregaiului. De aceea, protecția poziționată corect în prima parte a creșterii fructelor influențează direct riscul din pre-recoltare.

Fungicide recomandate în fenofaza creșterea fructelor (BBCH 71–79)

Tabel 7

Produs comercial	Patogenul ţintă	Mod de acţiune	Substanta activa
Luna® Experience 400 SC (click detalii)	Monilioza (Monilinia spp.)	Sistemic, preventiv, curativ	200 g/l fluopiram + 200 g/l tebuconazol
BOTREFIN®	Monillinia spp.	Sistemic, preventiv,	375 g/Kg ciprodinil + 250 g/Kg fludioxonil
Signum®	Monilioza (Monilinia spp.)	Sistemic, preventiv,	6.7% Piraclostrobin + 26.7 % Boscalid
SYREX® STAR	Monilioza (Monilinia spp.)	Sistemic, preventiv,	6.7% Piraclostrobin + 26.7 % Boscalid
Switch 62,5 wg	Monilioza (Monilinia spp.)	Sistemic, preventiv, curativ	25% fludioxonil + 37.5% ciprodinil
Prolectus	Monilioza (Monilinia spp.)	Sistemic, preventiv, curativ	500 g/kg fenpirazamine
Revyona®	Monilioza (Monilinia spp.)	Sistemic, preventiv, curativ	75 g/l mefentrifuconazol

• Respectați cu strictețe recomandările producătorului!

Dăunători specific acestei fenofaze

Cydia molesta (molia orientala a fructelor) – evoluția atacului în lăstarii tineri de piersic

În prima parte a fenofazei, când fructele sunt mici iar creșterile vegetative sunt active, larvele atacă preponderent lăstarii tineri, cruzi, nelemnificați. Țesuturile aflate în creștere sunt preferate pentru depunerea ouălor și pătrunderea larvelor, iar simptomele de tip „flagging” reflectă întreruperea fluxului de sevă prin distrugerea țesuturilor conducătoare.

Atacul pe lăstari în această etapă reprezintă faza vegetativă a ciclului biologic. Pe măsură ce fructele devin atractive din punct de vedere fiziologic, are loc o deplasare a nișei trofice către organele generative, unde pagubele economice sunt directe. Larvele care pătrund în fructe produc galerii interne și creează puncte de intrare pentru agenții patogeni, în special pentru monilioză.

Monitorizarea prin capcane feromonale este esențială pentru poziționarea corectă a tratamentelor. Combaterea generațiilor timpurii reduce semnificativ presiunea populațională în apropierea maturării și recoltării. Alternarea substanțelor active din grupe IRAC diferite este esențială pentru prevenirea selecției populațiilor rezistente, în special în livezile cu intervenții repetate.

Insecticide recomandate în fenofaza „creșterea fructelor ”

Tabel 8

Produs comercial	Dăunători ţintă		Observatii
Affirm® Opti	Molia orientală (Cydia molesta) Molia vărgată a piersicului (Anarsia lineatella)	translaminar	9.5 g/kg emamectin benzoat
Afinto	Păduchele verde (Myzus persicae);	sistemic	50 g/kg flonicamid
CORAGEN®	Molia orientală (Cydia molesta) Molia vărgată a piersicului (Anarsia lineatella)	sistemic	200 g/l clorantraniliprol
Deltagri	Păduchele verde (Myzus persicae);	Contact, ingestie	25g/l deltametrin
Teppeki	Păduchele verde (Myzus persicae);	sistemic	50% flonicamid
Karate Zeon	Păduchele verde (Myzus persicae); Molia orientală (Cydia molesta)	Contact, ingestie	50 g/l lamda-cihalotrin

• Respectaţi cu stricteţe recomandările producătorului!

Schemă de tratament pentru piersic – Fruct dimensiune normală și intrare în pârgă (BBCH 81–87)

În această etapă, atenția se concentrează aproape exclusiv asupra fructelor. Aparatul foliar este deja format, iar orice intervenție fitosanitară are ca obiectiv direct protejarea producției comerciale. Pe măsură ce fructele intră în pârgă, modificările fiziologice devin relevante din punct de vedere fitosanitar. Creșterea conținutului de zaharuri, reducerea fermității țesuturilor și modificarea echilibrului osmotic creează un mediu favorabil dezvoltării rapide a patogenilor. În acest context, infecțiile latente instalate anterior pot evolua exploziv.

Monilioza fructelor (Monilinia spp.) – faza de dezvoltare rapidă

În BBCH 81–87, monilioza devine principalul risc fitosanitar. Dacă în fazele anterioare discutam despre infecții latente, în această etapă apar simptomele vizibile: zone brune, moi, care evoluează rapid și dezvoltă sporulare abundentă la suprafață.

Fructele aproape mature sunt extrem de sensibile. Sporii pot coloniza prin:

• microleziuni produse de grindină;

• fisuri epidermice;

• răni provocate de insecte, în special de larvele de Cydia molesta;

• zone de frecare între fructe.

Sporularea activă transformă fructele afectate în surse majore de inocul. În condiții de umiditate ridicată, infecțiile secundare pot apărea „în lanț”, afectând rapid o parte semnificativă din producție. În această fază, intervențiile trebuie să fie bine poziționate și adaptate intervalului până la recoltare. Produsele utilizate trebuie să asigure protecție eficientă, dar și să respecte strict timpul de pauză.

Cydia molesta – deplasarea completă a atacului pe fruct

În această etapă, molia orientală își concentrează aproape exclusiv atacul asupra fructelor. Larvele pătrund direct în pulpă, creează galerii și elimină excremente în interiorul cavității.

Consecințele sunt duble:

• depreciere directă a fructului prin distrugerea țesuturilor;

• favorizarea instalării moniliozei prin rănile create.

Interacțiunea dintre Cydia molesta și Monilinia spp. este esențială în această perioadă. Rănile produse de larve reduc bariera naturală a fructului și accelerează instalarea putregaiului. Monitorizarea zborului (capcane feromonale) și poziționarea corectă a tratamentelor în fereastra de eclozare rămân decisive.

Timpul de pauză – element decisiv în pre-recoltare

Pe măsură ce momentul recoltării se apropie, verificarea timpului de pauză devine obligatorie. Timpul de pauză reprezintă numărul minim de zile care trebuie să treacă între aplicarea tratamentului și recoltare, pentru ca reziduurile să scadă sub limitele maxime admise (LMR).

În această etapă, alegerea produsului nu mai este determinată exclusiv de eficacitate, ci și de:

• numărul de zile rămase până la recoltare;

• posibilitatea efectuării unui ultim tratament;

• strategia de valorificare (consum imediat vs. depozitare).

Utilizarea unor produse cu timp de pauză prea lung poate compromite planificarea recoltării. În schimb, alegerea unor fungicide sau insecticide cu interval scurt până la recoltare oferă flexibilitate tehnologică. PHI poate diferi în funcție de cultură și de versiunea etichetei; verificați întotdeauna eticheta produsului utilizat.

Insecticide recomandate în fenofaza „fruct in parga”

Tabel 9

Produs comercial	Dăunători ţintă	Mod de actiune	Substanta activa	Timp de pauza (zile)
Affirm® Opti	Molia orientală (Cydia molesta) Molia vărgată a piersicului (Anarsia lineatella)	translaminar	9.5 g/kg emamectin benzoat	7
Karate Zeon	Păduchele verde (Myzus persicae); Molia orientală (Cydia molesta)	Contact, ingestie	50 g/l lamda-cihalotrin	7

• Respectaţi cu stricteţe recomandările producătorului!

Fungicide recomandate în fenofaza „dimensiune normală – intrare  în pârgă”

Tabel 10

Produs comercial	Patogenul țintă	Mod de acțiune	Timp de pauza (zile)
Switch 62,5 WG	Putregaiul fructelor (Monilinia spp.)	Sistemic, preventiv, curativ	14
Signum®	Putregaiul fructelor (Monilinia spp.)	Sistemic, preventiv, curativ	10
SYREX® STAR	Putregaiul fructelor (Monilinia spp.)	Sistemic, preventiv, curativ	10
Prolectus	Putregaiul fructelor (Monilinia spp.)	Sistemic, preventiv, curativ	1

• Respectați cu strictețe recomandările producătorului!

Stropiri după recoltarea fructelor

 

Tratamentul cu cupru – momentul de aplicare

Primul tratament de toamnă se aplică imediat după recoltarea fructelor, atunci când pomii intră treptat în faza de senescență. Cuprul acționează de contact, la suprafață. Este un tratament de igienizare generală a coroanei, nu unul penetrant.

Moment optim:

• frunzele sunt încă parțial prezente;

• vegetația începe să încetinească;

• temperaturile sunt în scădere, dar nu există risc de îngheț imediat.

Scopul acestui tratament este:

• reducerea rezervei de inocul de Monilinia spp. rămasă pe ramuri și pedunculi;

• limitarea încărcăturii de spori de Taphrina deformans;

• dezinfectarea rănilor și a zonelor afectate de gumoze;

• susținerea maturării țesuturilor anuale înainte de intrarea în repaus.

Tratamentul cu dodină – momentul de aplicare

Al doilea tratament se aplică după căderea a minimum 70–80% din frunze.

Acest prag este important deoarece:

• mugurii sunt expuși;

• circulația sevei este în declin;

• frunzele nu mai interceptează soluția;

• produsul poate ajunge direct pe muguri și pe țesuturile tinere.

Avantajul produselor pe bază de dodină constă în capacitatea lor de a pătrunde superficial în țesuturile tinere și de a exercita o acțiune local penetrantă la nivelul mugurelui, înainte ca solzii acestuia să se închidă complet și să formeze bariera protectoare pentru iarnă. Astfel, zona externă a mugurelui poate fi dezinfectată eficient în fereastra critică de toamnă.

Prin această intervenție se reduce semnificativ riscul infecțiilor primare de Taphrina deformans, patogen care infectează foarte devreme, uneori înainte de dezmugurit.

• Cuprul reduce rezerva generală de patogeni.

• Dodina consolidează protecția specifică împotriva basicării frunzelor.

În livezile comerciale bine gestionate, cele două tratamente nu se exclud, ci se completează. O toamnă tratată corect înseamnă o primăvară cu presiune scăzută și intervenții mai puține.

Concluzie

Protecția piersicului nu înseamnă aplicarea mecanică a unei liste de tratamente, ci o adaptare permanentă la fenofază, presiunea patogenilor și condițiile climatice ale fiecărui an. Schema prezentată oferă un cadru tehnologic solid, bazat pe logica biologică a bolilor și dăunătorilor. Totuși, decizia corectă rămâne strâns legată de moment. Iar momentul nu este dictat de calendar, ci de evoluția reală din teren. O intervenție făcută prea devreme poate fi ineficientă. Una făcută prea târziu poate fi costisitoare.

În Buletinul de Avertizare Agromentor urmărim aceste ferestre critice și corelăm fenofazele cu riscul epidemiologic, astfel încât intervențiile să fie făcute la timp și cu logică agronomică. Dacă doriți să primiți avertizările tehnice la momentul potrivit, pe baza monitorizării din teren, vă puteți înscrie aici:

https://dashboard.mailerlite.com/forms/879003/116637843546179102/share 

Recolte profitabile !