Cleiul la sâmburoase – cauza principală a fenomenului

Cleiul la sâmburoase este un fenomen, cauzat nu de putine ori de greseli generate de catre pomicultori. Cea mai comuna greseala este cea in care pomul fructifer este ranit, iar respectiva rana, ramane neprotejata.  Aparitia cleiului poate fi cauzata de ori ce fenomen, care poate duce la ruperea tesuturilor: răni mecanice, atacul unor dăunători, infecţia cu patogeni, reacţie fiziologică declanșată de un stres de natură pedoclimatică sau tehnologică. Subiectul este vast în multitudinea de situaţii în urma căruia cleiul la sâmburoase își face apariţia.

Atunci când speciile de sâmburoase sunt rănite (tulpină, ramuri sau chiar fructe), zona în care s-a produs rana va fi acoperită cu clei. Fenomenul este linkat cu mecanismul de apărare la stres. Spre exemplu, cleiul iși face apariţia chiar și atunci când prunele sunt atacate de viermele prunelor (Cydia funebrana).

Perenizarea apariţiei cleiului

Dacă însă nu se intervine, apariţia cleiului poate să se perenizeze, prin faptul că în rană se pot instala patogeni foarte periculoși. Aceștia menţin rana deschisă și pot chiar să își extindă activitatea. Se poate ajunge până la moartea pomului fructifer. Din fericire aceste situaţii sunt deocamdată foarte rare.

Cleiul la sâmburoase – tăierile din primăvară ca și cauză principală

Având în vedere că ne îndreptăm spre perioada în care se fac tăierile în uscat, vom analiza, acest segment tehnologic, ca și cauză principală pentru care își face apariţia cleiul la sâmburoase. În cele 4 fotografii de mai sus, se poate observa reacţia prin care trece un prun, atunci când are loc o tăiere neconformă. Diametrul ramurei eliminate este mai mare de 1.5 cm, unghiul în care s-a făcut tăierea nu a fost cel mai potrivit situaţiei, iar pe lângă toate acestea, rana rezultată nu a fost protejată cu mastic. Pentru a mai adăuga o bilă neagră, după ce s-au efectuat tăierile, au survenit și ploi, care au favorizat apariţia cleiului.  Dupa 3 ani, rana arata asa cum o puteti observa, in fotografia din dreapta. Rana este inca necalusata perfect, cu mult tesut mort, expus patogenilor saprofiti (vezi mai jos).

Cleiul la sâmburoase – cauze de natură fitopatologică

Nectria spp.

Atunci când apar răni și nu se intervine pentru protejarea acestora, pe respectiva rană se pot instala patogeni, care pot pereniza apariţia cleiului. În cel mai fericit caz, pe o astfel de rană se instalează fumagină, care va înnegri puţin zona. Apoi rana va calusa și poate fi considerată vindecată.

Într-un prun vecin celui de unde am cules imaginile de mai sus, au fost eliminate două ramuri crescute în V. Aici cu toate că nu am fotografii de acum 3 ani, zona rănită a fost acoperită cu clei. Așa cum se poate observa, după trei ani rana pare vindecată. Cioatele sunt inca in viata, insa contin mult tesut mort, susceptibilizand lemnul la atacul fungilor saprofiţi (ciuperci care trăiesc pe ţesut mort).

Ciuperciile din genul Nectria spp., sunt saprofite, iar zone ca cele din imaginea de mai jos sunt exact ceea ce au nevoie. Se poate observa linia de pustule din jurul rănii și pustulele formate între cele două ramuri eliminate. În zona dintre cele două cioate, s-au format de asemenea pustule, iar la fiecare ploaie mai îndelungată, din respectiva zonă curge puţin clei. Asta înseamnă că în respectiva zonă, cleiul la sâmburoase s-a perenizat, adică se manifestă pe o durată mai lungă de timp.

Pseudomonas syringae – cancer bacterian

În situaţia de faţă, se poate observa cum prin zona in care s-a facut o taiere a avut loc, intr-un timp destul de scurt, infectia cu un patogen periculos.   Acesta, influentat pozitiv de umiditatea foarte ridicată, și-a croit loc pe sub coajă de-a lungul ramurii. În cele din urmă, coaja a crăpat, formându-se ulceraţii destul de urâte. Acolo unde coaja nu a crăpat, s-au format mici umflaturi, in care dacă le spărgeai, găseai clei.

Daca dati click pe fotografie,veti observa cum patogenul a intrat si pe ramurile de rod. Acestea nu au mai legat nimic si s-au uscat. Situatia aceasta poate fi confundata cu atacul de Monilinia  spp.

Stropirile cuprice din primăvară și toamnă, precum și stropirile cu fungicide sistemice în perioada de primăvară – vară, au rolul de a elimina patogenul. Prin respectarea igienei si a unor reguli de bun simt, astfel de situatii pot fi ocolite.

Cum evităm astfel de situaţii

Tăierile în verde

Ar fi bine ca o parte din tăieri să fie făcute „în verde”, iar după efectuarea tăierilor, să efectuăm o stropire cu fungicid. Presiunea asupra pomilor fructiferi va fi mai scăzută, fiind împărţită practic în două. Multe ramuri vor fi eliminate înainte să ajungă la un diametru prea mare. În plus, tăierile în verde se fac vara, când pomii fructiferi au o capacitate ridicată de răspuns la situaţiile de stres.  Vara temperatura este ridicată, umiditatea scăzută, exact ceea ce nu le convine ciupercilor și bacteriilor. Rănile se vindecă mai rapid în această perioadă.

Tăierile în uscat

Tăierile să fie efectuate într-o perioadă în care în următoarele zile, nu se anunţe ploi. Rănile cu diametrul mai mare de 1.5-2 cm, să fie protejate cu un amestec de mastic și cupru. Tăierile să fie conforme, să nu fie lăsate „cioate”, așa cum se poate observa în fotografia de mai sus.

După efectuarea tăierilor,  livada să fie stropită cu o soluţie de sulfat de cupru (2-3% concentraţie).

Calciul, cuprul și cleiul la sâmburoase

Calciul

Calciul și cuprul sunt dușmani natural al fenomenului de apariţie a cleiului la sâmburoase. Vopsirea tulpinei cu var în care se adaugă și cupru, va ajuta la vindecarea rănilor. Se va vopsi și locul în care șarpantele se unesc cu tulpina. Calciul din var ajută la formarea de celule puternice, fiind elementul care oferă rezistenţă pereţilor celulari. Vom avea tulpini cu coajă puternică, sănătoasă, cu o capacitate rapidă de răspuns în cazul unui stres.

În general pomii fructiferi foarte rar prezintă deficit de calciu. Fenomenul de deficit de calciu se manifestă pe terenuri acide, saline sau cu umiditate ridicată. În astfel de situaţii pomii fructiferi sunt mult mai susceptibili la aparitia cleiului. O stropire cu un produs foliar, care conţine calciu, poate ajuta pomii fructiferi să își întărească sistemul de protectie per ansamblu.

Cuprul

Cuprul are efect antifungic, antibacterian și cicatrizant. Fungicidele cuprice sunt printre puţinele, care actioneaza curativ împotriva bacteriilor. Cuprul este capabil să elimine fructificatiile de iarnă (rezistenţă). Până acum nu au fost semnalate cazuri în care vreun patogen să capete rezistenţă la cupru.  Stropirile cuprice din toamnă, imediat după recoltarea fructelor, sunt de mare ajutor. Ramurile vor fi ajutate să se matureze și să aibă o rezisteţă mai ridicată la îngheţ. Cuprul este elementul care nu trebuie să lipsească din nici o livadă. În mod direct sau indirect, cuprul are o acţiune defavorabilă factorilor ce provoacă  cleiul la sâmburoase.

Arsurile solare și cleiul la sâmburoase

 Culoarea albă a varului, va respinge radiaţia solară, ferind pomii fructifer de arsuri. Acestea pot să apară spre sfârșitul iernii – începutul primăverii. În perioda de desprimăvărare, partea de sud – vest a tulpinii, va fi puternic încălzită de radiaţia solară, grăbind respectiva zonă să iasă din repausul vegetativ. Spre seară pot să apară insa temperaturi scăzute, poate sub limita de îngheţ. Această variaţie termică între zi și noapte, poate duce la moartea celulelor din zona grăbită să intre în activitate biologică. Practic căldura scoate o parte din tulpină din repaus vegetativ, însă din cauza temperaturii scăzute, respectiva zonă nu mai este alimentată cu apă și nutrienţi.  În cazul sâmburoaselor, acolo unde se manifestă arsura solară, zona afectată va secreta clei.

In acest articol, veti gasi mai multe informatii despre stropirea cu piatra vanata:

Piatra vanata în repausul vegetativ – importanta, doză, pericole

 

Recolte profitabile va doresc!