AgroMentorAgroMentorAgroMentorAgroMentor
  • PRIMA PAGINA

Sclerotinia la rapita de toamna – ghid practic de control

    Home Rapita Sclerotinia la rapita de toamna – ghid practic de control

    Sclerotinia la rapita de toamna – ghid practic de control

    By admin | Rapita | 0 comment | 30 martie, 2022 | 0

    Sclerotinia (putregaiul alb) este o boală provocată de patogenul Sclerotinia sclerotiorum. Această boală poate afecta mai multe oleaginoase deosebit de importante pentru agricultura românească și mondială: rapiţa de toamnă, floarea soarelui, soia. Dacă însumăm suprafeţele cultivate în România cu aceste trei culturi, vom observa că anual acestea ocupă o suprafaţa de cel putin 1.6 milioane hectare. Prin urmare, sclerotinia poate impacta negativ o suprafaţă semnificativă din suprafaţa arabilă a României.

    Sclerotinia – pagube produse

    Patogenul distruge ţesuturile de susţinere și aprovizionare cu apă și nutrienţi. Sclerotinia poate afecta tulpina sau doar anumite ramificaţii ale rapiţei. Plantele sau ramificaţiile afectate nu mai primesc apă și nutrienţi și intră rapid în declin. Pierderile de producţie sunt evidente. Acolo unde este atacată tulpina, în caz de vijelii puternice, plantele infectate cu sclerotinia se pot frânge din zona afectată. Pierderile de producţie pot fi severe în anii în care lunile aprilie-mai sunt răcoroase (temperaturi medii sub 25°C)  și cu umiditate crescută.

    Sclerotinia sclerotiorum – simptome la rapiţa de toamnă

    Patogenul poate să producă infecţii la nivelul tulpinii, în această situaţie întreaga plantă este afectată. Nu de puţine ori însă, sunt infectate doar unele ramificaţii, restul plantei putând să se dezvolte normal.

    Plantele afectate de sclerotinia sunt destul de ușor de identificat în lanurile de rapiţă. O privire atentă a lanului va scoate în evidenţă plante, care încep să își schimbe culoarea, ca și cum acestea ar fi depășit deja fenofaza de maturitate fiziologică. Plantele, ramificaţiile și chiar silicvele afectate încep să se îngălbenească.

    În cazul în care se verifică plantele afectate de îngălbenire prematură, acolo unde a avut loc infecţia cu sclerotinia, zona este decolorată. Întreaga porţiune afectată direct de sclerotinia va avea o culoare de la alb murdar spre cenușiu. Cu timpul întreg ţesutul afectat este distrus și încep să își facă aparitia sclerotii. Dacă se palpează zona afectată, se va putea observa ușor, că patogenul a distrus întregul ţesut mecanic de susţinere.

    Foto 1: Sclerotinia sclerotiorum
    Scleroninia

    Când are loc infecţia și de ce atunci

    Deși în sol scleroţii pot să reziste un număr mai mare de ani, sunt capabili să germineze și să producă ascospori doar scleroţii ajunși la suprafaţa solului. Umiditatea ridicată, care persistă mai multe zile, temperatura scăzută (sub 20-25°C), sunt factori care influenţează pozitiv germinarea scleroţilor, apariţiei ascosporilor și bineînţeles producerea de infecţii. Temperatura ridicată și umiditatea scăzută din perioada anterioară și din timpul înfloritului este corelată negativ cu apariţia de sclerotinia.

    Rapiţa de toamnă, în România înflorește în luna aprilie, iar de obicei condiţiile climatice specifice sunt mai degrabă favorabile patogenului. Cu cât perioada de înflorit de lungește mai mult, cu atât pericolul privind sclerotinia este mai mare.

    Umiditatea ridicată de la nivelul solului permit scleroţilor să germineze și să formeze apoteci (ascofruct în interiorul căruia se formează ascosporii). Prin intermediul ascosporilor luaţi de vânt, patogenul migrează , iar acolo unde întâlnește plante de rapiţă înflorită și bineînţeles condiţii climatice prielnice, poate produce infecţii.

    Sclerotinia la începutul infecţiei acţionează ca o ciupercă saprofită, care are nevoie de ţesut mort pentru a se hrănii și germina. Petalele căzute și lipite pe tulpină și ramificaţii va constitui acel ţesut mort atât de necesar.

    Perioada de înflorit a rapiţei este foarte lungă, putând să se eșaloneze chiar și pe o perioadă mai lungă de 14 zile. În această perioadă vom avea inflorescenţe care și-au scuturat petale, iar altele care de abia și-au deschis racemul galben. Multe petale scuturate, vor rămâne cu ajutorul apei, lipite pe tulpină și ramificaţii. Respectivele petale vor constitui mediul nutritiv de care ascosporii au nevoie pentru a germina. Multe petale vor rămâne captive în zona în care apar ramificaţiile, din acest motiv avem foarte multe infecţii la baza ramificaţiilor.

    Foto 2: Click pentru detalii

    Metode de control al putregaiului alb –  număr de tratamente

    Pentru controlul acestui patogen foarte important este asolamentul. Rapiţa nu trebuie să revină după nici o altă oleaginoasă mai repede de 5 -7 ani, perioadă în care mare parte din scleroţi vor pieri. În practică însă sunt fermieri, care practică un asolament foarte scurt, rapiţa revenind pe aceași solă după 2-3 ani. An după an se acumulează o rezervă tot mai mare cu scleroţi și din păcate acest lucru îl putem observa ușor în culturile de rapiţă.

    Pentru controlul acestui patogen vă recomand efectuarea a 1-2 tratamente. Numărul de tratamente poate să varieze în funcţie de presiunea de infecţie, factorii climatici, perioada de timp în care se eșalonează perioada de înflorit.

    În cazul în care se mizează pe un singur tratament, atunci acest tratament este bine să fie efectuat, când rapiţa a început să înflorească (20%-30% din florile de pe tulpina principală), însă înainte ca primele petale să părăseasă inflorescenţele. De cele mai multe ori, dacă acest tratament este efectuat cu un produs de calitate, iar momentul aplicări este bine ales, ar trebui să fie suficient pentru un control foarte bun al patogenului.

    Pentru un control foarte bun al patogenului, mai ales în anii cu riscuri foarte mari, atunci sunt recomandate două tratamente. Primul tratament se efectuează în perioada anterioară înfloritului, atunci când racemul plin cu boboci este pe punctul să înflorească. De obicei în respectiva fenofază există și presiunea puternică a gândacului lucios al rapiţei (Meligethes aeneus). În momentul când se execută stropirea pentru controlul acestuia, se poate adăuga și fungicidul pentru controlul sclerotiniei. În mod normal imediat după acest moment înflorirea are loc, iar în câteva zile dacă condiţiile climatice permit, câmpul își va schimba în galben culoarea.

    Al doilea tratament rămâne însă deosebit de important. Acesta tratament este recomandat să fie efectuat când 20-30% din florile tulpinii principale sunt înflorite. Aplicarea de fungicid în perioada de 100% înflorire, se pare că nu aduce mari beneficii.

    Pentru controlul acestui patogen, se pot folosi fungicidele din tabelul de mai jos.

    Fungicide omologate pentru controlul

    sclerotiniei la rapiţa de toamnă

    Tabel 1

    Produs comercial Substanţă activă Observaţii
    Amistar Gold Azoxistrobin 125 g/l + difenoconazo125g/l
    AMPERA® Tebuconazol 133 g/l + procloraz 267 g/l
    AZAKA® Azoxistrobin 250 g/l
    Capartis®  Piraclostrobin 250 g/l + boscalid 150 g/l
    Custodia™ 320 SC Azoxistrobin 120 g/l + Tebuconazol 200 g/l
    Tilmor® 240 EC

    (click detalii)

    Protioconazol 80 g/l + tebuconazol 160 g/l
    Propulse® 250 SE

    (click detalii)

    Protioconazol 125 g/L + fluopiram 125 g/L
    Pictor® Boscalid 200 g/l + Dimoxystrobin  200 g/l
    Poleposition Protioconazol 300 g/L
    • Respectaţi cu stricteţe recomandările producătorului!

    Alte articole

    • Purici pe rapiţa de toamnă – specii prezente și controlul lorPurici pe rapiţa de toamnă – specii prezente și controlul lor
    • Viespea rapitei ( Athalia rosae)- mod de manifestare, soluţii, tratamenteViespea rapitei ( Athalia rosae)- mod de manifestare, soluţii, tratamente
    • Gandacul lucios al rapiţei (Meligethes aeneus) – cum poate fi combătutGandacul lucios al rapiţei (Meligethes aeneus) – cum poate fi combătut
    • Fuzarioza spicelor de grau – totul despre boala, solutii tehnologice optimeFuzarioza spicelor de grau – totul despre boala, solutii tehnologice optime
    • Viermi sarma – factori de risc, metode prin care  pot fi ţinuţi sub controlViermi sarma – factori de risc, metode prin care pot fi ţinuţi sub control
    putregaiul alb, rapita de toamna, sclerotinia

    Leave a Comment

    Anulează răspunsul

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    Cele mai populare articole

    • Piatra vanata în repausul vegetativ – importanta, doză, pericole
    • Psylla mali Schemă de tratament la măr – ediţia 2022
    • Stropirile la prun – plan complet de tratament in 2022
    • Stropirile cu ulei horticol în perioada de repaus vegetativ – beneficii, doze
    • Basicarea frunzelor – Taphrina deformans, plan complet de tratament
    • Viermi sarma – factori de risc, metode prin care pot fi ţinuţi sub control
    • Stropirile la cireș: plan complet de tratament-ghid 2022
    • Cuprul in repaus si perioada de vegetatie – stropeste eficient- 2023
    • Gandacul paros (Epicometis hirta) – punctele slabe și forte
    • Viespea lăstarilor de măr și par ( Janus compressus ) – simptome, plan complet de tratament

    Arhive

    • ianuarie 2023
    • noiembrie 2022
    • octombrie 2022
    • septembrie 2022
    • august 2022
    • iulie 2022
    • mai 2022
    • aprilie 2022
    • martie 2022
    • ianuarie 2022
    • decembrie 2021
    • mai 2021
    • aprilie 2021
    • ianuarie 2021
    • aprilie 2020
    • februarie 2020
    • ianuarie 2020
    • noiembrie 2018
    • octombrie 2018
    • septembrie 2018
    • martie 2018
    • februarie 2018
    • ianuarie 2018
    • decembrie 2017
    • noiembrie 2017
    • martie 2017
    • ianuarie 2017
    • februarie 2016

    Categorii

    • Cereale paioase
    • Fără categorie
    • Ingrasaminte
    • Pomi fructiferi
    • Porumb
    • Rapita
    Copyright 2021 AgroMentor.ro | Toare drepturile rezervate.
    • Prima pagina
    AgroMentor