Făinarea grâului este una dintre cele mai frecvente boli criptogamice (boli cauzate de ciuperci microscopice, care afectează plantele în condiții de umiditate și temperatură favorabile) care afectează culturile de grâu din diverse regiuni agricole. Agentul patogen, Blumeria graminis f. sp. tritici, este un fung specific gramineelor, capabil să reducă semnificativ randamentul culturii în condiții favorabile de dezvoltare.
Fungul se dezvoltă optim la temperaturi moderate (15-22°C) și umiditate atmosferică ridicată, dar nu necesară umiditate liberă pe frunze, ceea ce diferențiază boala de alte infecții fungice. Factori precum monocultura, fertilizarea excesivă cu azot și densitatea mare a plantelor favorizează apariția și evoluția bolii. Făinarea grâului nu necesită apă liberă pe frunze pentru a se instala, spre deosebire de alte boli fungice. De fapt, precipitațiile abundente pot chiar împiedica dezvoltarea normală a ciupercii.
Fainarea graului– simptome
Infecția debutează prin apariția unor pete mici de culoare verde-gălbuie, care ulterior sunt acoperite de un strat albicios de miceliu. Pe măsură ce boala avansează, miceliul formează „pernițe” lipicioase, ce pot acoperi tulpina într-o pâslă alb murdar. Aproape întreg aparatul vegetativ al ciupercii se dezvoltă la exteriorul plantei, pătrunzând doar cu haustorii săi în epidermă, pentru a extrage nutrienți. Fructificațiile ciupercii se formează, de asemenea, în exterior, pe miceliu, sub forma unor puncte închise la culoare (conidiofori), unde se dezvoltă conidiile responsabile de răspândirea infecției.
Sub pâsla de făinare, organele afectate își schimbă culoarea, devenind galbene, iar în final se necrozează și mor. Studiile științifice indică faptul că infecția cu Blumeria graminis f. sp. tritici reduce numărul de frați fertili, ceea ce duce la o scădere a densității finale a lanului de cereale. De asemenea, afectarea țesuturilor și utilizarea resurselor metabolice pentru combaterea infecției reduc capacitatea plantei de a se apăra împotriva altor patogeni, cum ar fi ruginile sau Septoria. Stresul cauzat de infecție poate duce la o fotosinteză ineficientă și o diminuare a productiei de boabe.
Factorii care înlesnesc infecţia cu fainarea graului
Toleranţa genetică a soiurilor la fainarea graului
Toleranța la făinare variază semnificativ între soiurile de grâu. Experiența mea din cercetare mi-a demonstrat că, în câmpurile experimentale, diferențele de susceptibilitate pot fi foarte mari. Exista o diversitate remarcabilă, de la linii de grâu care nu prezentau niciun simptom, până la altele extrem de sensibile, care erau puternic afectate de infecție.
Această variabilitate subliniază importanța selecției unor soiuri rezistente și a testării continue a materialului genetic pentru adaptarea la condițiile specifice fiecărei regiuni.
Recomand fermierilor să efectueze observații sistematice în propriile exploatații pentru a evalua rezistența diferitelor soiuri de grâu la bolile principale. Dată fiind diversitatea soiurilor disponibile pe piață, cu potențial productiv și calitativ similar, aceste observații permit selecția și introducerea în cultură a materialului genetic cu toleranță crescută la patogeni.
Beneficiile acestei abordări includ:
- Creșterea eficacității tratamentelor fungicide
- Reducerea riscului de apariție al unor rase patogene noi, mai virulente
- Îmbunătățirea sustenabilității și profitabilității culturii
Prin implementarea acestei strategii, fermierii pot optimiza managementul fitosanitar, reducând costurile și impactul ecologic, în timp ce mențin producții ridicate și de calitate. În alte țări, consultanța agricolă susține activ această strategie, sector ce, deocamdată, rămâne subdezvoltat în România. Deocamdata la noi in tara, acest domeniu de activitate este in faza de pionierat.
Aplicarea regulatorilor de creștere
Aplicarea regulatorilor de creștere urmărește în mod principal reducerea înălțimii plantelor prin scurtarea internodurilor. Astfel, talia plantelor este controlată, insa există riscul ca întreaga cultură să devină mai densă în material vegetal. Aceasta deoarece numărul de frunze și suprafața foliară rămân constante.
O consecință potențial nefavorabilă a acestei practici agronomice este creșterea densității biomasei vegetale la nivelul întregului lan. Se formeaza astfel un microclimat, care permite o persistență mai îndelungată a umidității, în special în treimea inferioară a plantei. Sunt favorizate astfel dezvoltarea bolilor foliare, cum ar fi făinarea grâului, sporind astfel riscul de infecții.
Umiditatea
Umiditatea joacă un rol crucial în dezvoltarea făinării grâului, având un efect dublu: în anumite condiții poate stimula infecția, iar în altele o poate inhiba.).
Alternanța dintre perioadele cu umiditate ridicată și episoadele calde, cu ventilație redusă, favorizează germinarea conidiilor și extinderea infecției în culturile de grâu. În mod particular, sistemele de irigare pot crea artificial aceste condiții optime pentru dezvoltarea patogenului, menținând un nivel de umiditate atmosferică adecvat proliferării fungice.
În schimb, precipitațiile frecvente și menținerea apei libere pe suprafața frunzelor pot avea un efect inhibitor asupra răspândirii bolii. Apa liberă perturbă eliberarea și dispersia conidiilor, reducând astfel capacitatea lor de a iniția noi infecții. Această observație sugerează că B. graminis prezintă o preferință pentru perioade cu umiditate relativă ridicată, dar fără exces de apă pe suprafața plantelor, urmate de intervale calde și moderat uscate, care contribuie la sporul și dispersia patogenului.
În consecință, în regiunile aride, unde roua persistă pentru o perioadă îndelungată pe frunze, făinarea poate reprezenta un risc mai ridicat comparativ cu zonele caracterizate prin precipitații frecvente, deoarece umiditatea atmosferică susținută favorizează infecția, fără ca apa liberă să inhibe sporul și dezvoltarea patogenului.
Tehnologia aplicată în fermă
Rezerva de patogeni se poate menţine ridicată atunci când se practică monocultura. În ultima perioadă se practică menţinerea terenurilor verzi folosind un amestec de rapiţă și cereale. Cultura verde poate fi folosită de patogeni pentru a se menţine activi, fiind pentru perioada de toamnă, o sursă importantă de conidii, care apoi preluaţi de vânt, pot ajunge în lanurile de grâu.
Fertilizarea puternică cu azot poate duce la o creștere vegetativă puternică, într-o perioadă scurtă de timp. Astfel de culturi sunt expuse atacului produs de patogeni. Fosforul și potasiul în principal, pot să contrabalanseze din posibilele efecte negative ale azotului.
Densitatea ridicată menţine umiditate la nivelul treimii inferioare a lanului de grâu. Acolo unde lanul are o densitate ridicată, va trebui să fim foarte atenţi la activitatea patogenilor.
Buruienile nu sunt dăunătoare, doar datorită concurenţei pentru apă și nutrienţi. Turiţa spre exemplu poate acoperii cultura de grâu, împiedicând lumina si curentii de aer, să pătrundă în interiorul lanului. Acolo unde se întâmplă acest lucru, cu siguranţă vom avea și umiditate ridicată. In plus, acolo unde avem buruieni, densitatea de materie vegetala este mai ridicata, deci riscul ca umiditatea sa ramana la un nivel ridicat mai mare.
Strategia de combatere a făinării grâului: Importanța tratamentelor T0, T1 și T2
Tratamentul T0 – Este necesar sau poate fi evitat?
Aplicarea tratamentului T0 este o practică frecvent întâlnită în cazul soiurilor de grâu sensibile sau moderat rezistente la atacul patogenilor. Acest tratament este utilizat în special în regiunile unde condițiile meteorologice favorizează dezvoltarea bolii, cum ar fi toamnele umede și iernile blânde, care permit supraviețuirea și activitatea continuă a agentului patogen Blumeria graminis.
Deși tratamentul T0 poate oferi o protecție timpurie, acesta nu ar trebui să fie o măsură standard. Un management eficient al bolii trebuie să înceapă cu selecția unor soiuri rezistente genetic, reducând astfel necesitatea aplicării timpurii a fungicidelor. În fermele unde presiunea patogenă este ridicată, iar soiurile cultivate sunt mai susceptibile, este esențial să se ia în considerare strategii alternative, cum ar fi măsuri agro-tehnice riguroase și utilizarea fungicidelor selective în etapele ulterioare ale vegetației.
Concluzie: Dacă un soi necesită în mod constant tratamentul T0, acesta ar trebui reconsiderat în favoarea unor varietăți cu o toleranță mai ridicată la făinare, contribuind astfel la reducerea presiunii patogenilor și a costurilor cu fungicidele.
Avantajele rezistenței genetice al soiului/hibridului
Adoptarea soiurilor/hibrizilor cu rezistență genetică la principalii patogeni, constituie o abordare proactivă, menita nu doar sa reduca costurile cu fungicidele, dar și sa diminueze impactul ecologic al agriculturii. Această strategie se concentrează pe selecția și utilizarea materialului genetic adaptat condițiilor locale, capabil să tolereze boli specifice zonei, contribuind astfel la stabilitatea producției și la durabilitatea gestionării bolilor.
Rezistența genetică a soiurilor trebuie să fie permanent evaluată și adaptată în funcție de evoluția patogenilor și de schimbările climatice, care pot influența dinamica și agresivitatea bolilor. Asta pentru ca si patogenii cerealelor pot sa produca rase fiziologice noi, iar un cultivar care in acest an este rezistent la atacul unui patogen, peste 5-6 ani, s-ar putea sa nu mai prezinte aceeasi rezistenta.
Implementarea unor măsuri agrotehnice riguroase
Pe lângă selecția soiurilor rezistente, este crucială implementarea unor practici agrotehnice riguroase. Acestea includ rotația culturilor, gestionarea adecvată a reziduurilor vegetale, optimizarea densității de semănat și fertilizarea echilibrată, măsuri care împreună pot limita în mod natural dezvoltarea bolilor și pot întări rezistența culturilor la stresurile biotice și abiotice.
Prin urmare, o strategie integrată, care combină selecția atentă a soiurilor rezistente cu aplicarea judicioasă a măsurilor agrotehnice și cu o monitorizare continuă a condițiilor meteorologice și a stării de sănătate a plantelor, este esențială pentru asigurarea unei producții agricole rentabile și sustenabile. Această abordare reduce nu doar dependența de chimicale, dar și riscul apariției rezistenței patogenilor la fungicide, asigurând o gestionare durabilă a bolilor în culturile de cereale păioase.
Controlul fainarii graului – momentul optim T1 sau T2?
Primele infecții pot apărea devreme, pe frunzele bazale, încă din faza de înfrățire (BBCH 21-29), reducând vigoarea plantelor și capacitatea acestora de a forma frați viabili. Fratii afectati vor avea un potențial redus de productivitate, fiind mai sensibili la stresuri abiotice (secetă, carențe nutriționale). Acestia pot rămâne subdezvoltați sau chiar să fie eliminați de către plantă, din cauza competiției pentru resurse.
Prin urmare, avand in vedere perioada in care fainarea graului incepe sa isi faca prezenta si posibilele consecinte negative pe care poate sa le aiba asupra culturii graului, impotriva fainarii graului cel mai important tratament este cel din T1. Acest tratament se efectueaza in general la începutul alungirii paiului (BBCH 30-32). Depinde foarte mult de presiunea de infectie sau daca graul a intrat cu incarcatura patogena, inca din periaoda de toamna.
Sunt ferme în care, împotriva bolilor foliare, se aplică doar un tratament (T1). În schimb în fermele mari, cu experienţă largă în cultivarea cerealelor păioase, doar împotriva bolilor foliare, se efectuează două tratamente (T1 și T2), urmând ca apoi pentru combatarea fuzariozei, să se intervină cu încă un tratament (T3). Sunt insa si situatii in care din cauza secetei puternice, fertilitatii foarte bune a terenului, soiului foarte rezistent, sa nu fie nevoie de nici un tratament. Aceasta varianta insa ramane o exceptie, nu o regula pe care sa o putem generaliza. Numărul de tratamente depinde foarte mult de rezerva de patogeni din zonă, presiunea de infecţie datorată condiţiilor climatice, fertilitatii solului și bineînţeles sensibilităţii la patogeni al cultivarului.
In T2 de regula sunt vizate in principal bolile foliajului (rugini, septoria, helmitosporioza, etc.), insa in mod secundar acesta va reduce si din presiunea exercitata de fainare. Aplicarea acestuia se va efectua la avertizare, atunci cand observam simptome de boala, iar conditiile climatice sunt de natura sa favorizeze patogenii.
Rolul și eficiența sulfului în controlul făinării la cereale
Sulful este un fungicid de contact cu o eficiență dovedită în combaterea făinării la grâu. Acesta inhibă germinarea sporilor și dezvoltarea miceliului ciupercii Blumeria graminis f. sp. tritici, având un rol preventiv dar si curativ împotriva infecțiilor. In T1, mai ales ca acest tratament trebuie sa controleze foarte bine atacul produs de fainare, va recomand sa luati in considerare si sulful ca substanta activa.
Mod de acțiune și eficiență
- Sulful acționează prin contact, interferand cu metabolismul fungilor, inhibând germinarea sporilor și dezvoltarea infecției.
- Spre deosebire de fungicidele sistemice, care sunt absorbite de plantă, sulful rămâne la suprafața frunzelor, asigurând o protecție preventivă de lungă durată.
Avantajele utilizării sulfului în combaterea făinării
✔️ Reducerea riscului de apariție a rezistenței – spre deosebire de fungicidele sistemice, la care fungii pot dezvolta rapid rezistență, sulful are un mecanism de acțiune complex, dificil de depășit de către agenții patogeni.
✔️ Eficiență economică ridicată – costurile tratamentelor cu sulf sunt considerabil mai reduse în comparație cu fungicidele moderne de sinteză.
✔️ Compatibilitate cu fungicidele sistemice – sulful poate fi utilizat în combinație cu alte fungicide, completând spectrul de protecție și prelungind eficacitatea tratamentului.
✔️ Beneficii agrochimice – stimulează absorbția azotului, îmbunătățind nutriția plantelor și rezistența acestora la stresul biotic și abiotic.
În prezent, sulful este disponibil în mai multe forme, însă formularea SC (suspensie concentrată) prezintă multiple avantaje față de varianta clasică sub formă de pulbere dispersabilă (WP):
- Aderență îmbunătățită pe frunze, reducând riscul de spălare în urma precipitațiilor.
- Eficiență sporită datorită particulelor fine, care asigură o distribuție uniformă a substanței active.
- Compatibilitate mai mare cu alte produse de protecție a plantelor, evitând riscul de fitotoxicitate în amestecuri.
Pentru controlul făinării în programul de protecţie împotriva patogenilor, putem include unul din fungicidele din lista de mai jos. Aceste fungicide pot fi utilizate singure sau în diferite combinaţii, astfel încât spectrul de combatere al patogenilor să fie cât mai larg. Toate produsele de mai jos sunt omologate si pentru controlul făinării.
Fungicide omologate pentru a controla fainarea graului
Tabel 1
-
Produs comercial Produs comercial Produs comercial Aviator® XPro 225 EC protioconazol 150 g/l+bixafen 75 g/l Fainare (Erysiphe graminis); Septorioza (Septoria tritici);
Rugina bruna (Puccinia recondita);
Alternarioza (Alternaria spp.)
Patarea in ochi ( Pseucercosporella herpotrichoides)
Sfasierea frunzelor (Pyrenophora tritici-repentis)
Nativo Forte® 280 EC 93.3 g/l protioconazol 150 + 107 g/l spiroxamina + 80 g/l trifloxistrobin Fainare (Erysiphe graminis); Septorioza (Septoria tritici);
Rugina bruna (Puccinia recondita);
Rugina galbena (Puccinia striiformis)
Helmitosporioza (Pyrenophra tritici-repentis)
Fuzarioza (Fuzarium spp.)
Cayunis® 325 EC 75 g/l bixafen + 150 g/l spiroxamina +
100 g/l trifloxistrobin
Fainare (Erysiphe graminis); Septorioza (Septoria tritici);
Rugina bruna (Puccinia recondita);
Rugina galbena (Puccinia striiformis)
Helmitosporioza (Pyrenophra tritici-repentis)
Cyflamid 5 EW (Click detalii)
Ciflufenamid 5% Fainare (Erysiphe graminis); Input® (Click detalii)
160 g/l protioconazol +300 g/l spiroxamina Fainare (Erysiphe graminis); Septorioza (Septoria tritici);
Rugina bruna (Puccinia recondita);
Arsura frunzelor (Rhynchosporium secalis);
Alternarioza (Alternaria spp.)
Falcon® Pro protioconazol 53 g/L + spiroxamină 224 g/L + tebuconazol 148 g/L Fainare (Erysiphe graminis); Septorioza (Septoria tritici);
Rugina bruna (Puccinia recondita);
Fuzarioza spicelor (Fusarium spp.)
Forapro® Fenpropidin 250 g/l + Protioconazol 175 g/l Fainare (Erysiphe graminis); Septorioza (Septoria tritici);
Rugina bruna (Puccinia recondita);
Sfâșierea frunzelor (Helminthosporium spp.)
Arsura frunzelor de orz (Rhyncosporium secalis)
Priaxor® EC 75 g/l Xemium® (fluxapiroxad) + 150 g/l Piraclostrobin Fainare (Erysiphe graminis); Septorioza (Septoria tritici);
Rugina bruna (Puccinia recondita);
Fuzarioza (Fusarium spp.)
Revycare® 100 g/l Mefentrifluconazol + 100 g/l Piraclostrobin Fainare (Erysiphe graminis); Septorioza (Septoria tritici);
Rugina bruna (Puccinia recondita);
Rugina galbena (Puccinia striiformis)
Fuzarioza (Fusarium spp.)
ZANTARA® 216 EC bixafen 50 g/l + tebuconazol 166 g/l Fainare (Erysiphe graminis); Septorioza (Septoria tritici);
Rugina bruna (Puccinia recondita);
Fuzarioza (Fusarium spp.)
Sfasierea frunzelor (Helmithosporium spp.)
Ambrossio Tebuconazol 500 g/l Fainare (Erysiphe graminis); Septorioza (Septoria tritici);
Rugina bruna (Puccinia recondita);
Orius 25 EW Tebuconazol 250 g/l Fainare (Erysiphe graminis); Septorioza (Septoria tritici);
Rugina bruna (Puccinia recondita);
Rugina galbena (Puccinia striiformis)
Fuzarioza (Fusarium spp.)
Mystic® TOP Tebuconazol 250 g/l Fainare (Erysiphe graminis); Septorioza (Septoria tritici);
Rugina bruna (Puccinia recondita);
Rugina galbena (Puccinia striiformis)
Fuzarioza (Fusarium spp.)
RIZA® 250 EW Tebuconazol 250 g/l Fainare (Erysiphe graminis); Septorioza (Septoria tritici);
Rugina bruna (Puccinia recondita);
Fuzarioza (Fusarium spp.)
Conrod® Tebuconazol 250 g/l Fainare (Erysiphe graminis); Septorioza (Septoria tritici);
Rugina bruna (Puccinia recondita);
Amistar® 250 g/l azoxistrobin Fainare (Erysiphe graminis); Septorioza (Septoria tritici);
Rugina (Puccinia spp.);
Fuzarioza (Fusarium spp.)
PROMESA® 250 g/l azoxistrobin Fainare (Erysiphe graminis); Septorioza (Septoria tritici);
Rugina (Puccinia spp.);
Fuzarioza (Fusarium spp.)
Leander 750 EC Fenpropidin 750 g/l Fainare (Erysiphe graminis); Septorioza (Septoria tritici);
Rugina bruna (Puccinia recondita);
Sfâșierea frunzelor (Helminthosporium spp.)
Fuzarioza spicelor (Fusarium spp)
Talius® proquinazid 200 g/l Fainare (Erysiphe graminis); Property 180 SC piriofenona 180 g/l Fainare (Erysiphe graminis); Microthiol® Special sulf 800 g/Kg Fainare (Erysiphe graminis); Flosul® SC sulf 800 g/l Fainare (Erysiphe graminis); Thiovit Jet®WG 80% sulf Fainare (Erysiphe graminis); Respectaţi cu stricteţe recomandările producătorului!
Respectarea strategiilor integrate de combatere a făinării asigură culturi sănătoase și recolte profitabile.
Succes în noul sezon agricol!
👍