Stropirile la vița de vie – plan de tratament 2024

Stropirile la viţa de vie – pericolul utilizării greșite al pesticidelor

Fiecare sticlă de vin își are propria poezie, cu versuri așezate armonios în strofă de către oenolog și relevate nouă profanilor de către somelier. Viţa de vie și vinul fac parte din cultura unui popor.

Povestea vinului începe în vie, iar de calitatea strugurilor, care părăsesc podgoria depinde calitatea vinului. Protecţia fitosanitară este coloana vertebrală, care stă la baza unei producţii de calitate. Tratamentele incorect efectuate, pot cauza probleme grave cu principalii patogeni ai viţei de vie (mană, făinarea, putregaiuri, etc.). Tot din cauza nerespectării recomandărilor privind utilizarea pesticidelor, rezidurile de pesticide pot cauza probleme în procesul de vinificaţie. Tot ceea ce se întâmplă în plantaţia viticolă, vom regăsi în paharul cu vin.

Din cauza numărului mare de tratamente efectuate în podgorie, strugurii pe care-i găsim în supermarket, sunt deseori identificaţi de organele de control, cu un nivel de reziduri de pesticide, peste nivelul maxim legal admis.

Pe lângă riscul reziduurilor de pesticide din struguri și vin, pesticidele pot avea impact negativ și asupra mediului. Anumite substanţe active, unele din ele chiar din cele omologate pentru cultura ecologică (cuprul sau sulful), se pot acumula la nivelul solului cu impact negativ profund asupra mediului și organismului uman. Cuprul, chiar dacă este introdus în foarte multe pesticide omologate pentru cultura de viţă de vie ecologică, dacă ajunge în organismul uman, poate provoca probleme grave de sănătate.

Un risc deloc de neglijat vis a vis de folosirea corectă a pesticidelor este cel legat de apariţia de noi rase fiziologice. Spre exemplu, mana la viţa de vie este o problemă constantă pe întreaga perioadă de vegetaţie. În același interval de timp, pe o viţă de vie, putem să avem o succesiune de infecţii secundare, aflate în cicluri biologice diferite. Numărul tratamentelor efectuate în cazul viţei de vie este unul foarte ridicat, iar riscul ca mana să dezvolte noi rase fiziologice este foarte mare.

Prin urmare este esenţial ca în schema de tratament pentru viţa de vie, să folosim substanţe active, din grupe chimice diferite, cu modalităţi diferite de acţiune asupra patogenului. Scopul principal este acela de a evita stimularea mecanismelor genetice, prin care patogenul se poate adapta, formând noi rase fiziologice, cu toleranţă ridicată la fungicidele aplicate.

Factori care pot influenţa calitatea tratamentului

Precipitaţiile

Zona copilăriei mele este una viticolă. Ţin minte că înainte de  ´89, într-o după amiază s-a efectuat cu zeamă bordeleză, tratamentul la viţa de vie. Era sigur zeamă bordeleză, pentru că și acum parcă văd culoarea albăstruie a cuprului, strălucind pe frunzele viţei de vie. Nu s-a terminat bine cu tratamentul, că o ploaie puternică de vară, așa cum doar doar în trecut aveam, a spălat întreaga soluţie de pe frunze.

O primă lecţie dintr-o astfel de experienţă este că înainte de efectuarea tratamentelor, trebuie să verificăm condiţiile meteo. După efectuarea tratamentului este important ca în următoarele 2-3 ore să nu avem precipitaţii. În cazul în care imediat după efectuarea tratamentului cu un produs de contact, survin precipitaţii, tratamentul trebuie repetat. Asta mai ales dacă presiunea de infecţie este ridicată.

Temperatura

Temperatura este un alt factor de luat în seamă. Având în vedere că multe tratamente sunt efectuate pe parcursul întregii perioade de vară, există riscul ca aplicarea pesticidelor, să fie efectuate la temperaturi ridicate ( peste 25-28°C). Unele pesticide pot deveni mai volatile la temperaturi ridicate. Acest lucru înseamnă că se pot evaporare mai rapid din soluție sau de pe plante.

Temperaturile ridicate pot influența modul în care substanțele active din pesticide interacționează cu viţă de vie sau cu parazitul ( patogen, dăunător) țintă. Unele pesticide pot fi mai puțin eficiente la temperaturi extreme, putând fi mai puțin absorbite sau metabolizate de către plante sau parazitul țintă. Anumite pesticide pot fi instabile la temperaturi ridicate sau pot suferi degradare chimică. Acest lucru poate duce la o reducere a eficacității acestora în controlul paraziţilor.

Pe lângă pierderea eficacităţii, aplicarea anumitor pesticide la temperaturi ridicate, poate provoca arsuri la nivelul frunzelor (efectul de lupă) sau alte simptome de fitotoxicitate.

Așadar, nu stropiţi viţa de vie în perioadele cu arșiţă!

Primăvara pericolul este să aplicăm pesticide la temperaturi prea scăzute. Eficacitatea celor mai multor produse este ridicată, atunci când aplicarea lor se face la temperaturi mai mari de 10°C. Este important ca seara, temperatura să nu scadă sub 5-6 °C! Având în vedere biologia viţei de vie este mai puţin probabil ca aplicarea produselor de protecţia plantelor, să fie efectuată la temperaturi prea scăzute.

Nu utilizaţi pesticide care în perioada de iarnă au îngheţat sau au fost supuse unor temperaturi ridicate. Eficacitatea acestora poate fi redusă.

Vântul

Stropirile în perioadele cu vânt sunt foarte periculoase pentru mediul înconjurător, culturile vecine și pentru om. Atunci când bate vântul, soluţia de stropit s-ar putea să nu fie distribuită uniform pe viţa de vie, iar eficacitatea stropirii să fie drastic diminuată.

Nu se vor aplica pesticide în perioadele în care vântul are o viteză mai mare de 4-5 m/s! Pesticidele pot să ajungă pe alte culturi sau în cursurile de apă producând poluarea mediului. Persoanele care sunt în proximitatea zonei în care sunt efectuate stropiri cu pesticide, pot să inhaleze soluţia aplicată. Pesticidele pot să ajungă pe piele, cu posibile consecinţe negative asupra sănătăţii.

Trebuie reţinut că pesticidele, pot avea un efect cumultativ asupra sănătăţii omului. O persoană care periodic, timp de mai mulţi ani este expusă pesticidelor, poate să se înbolnăvească într-un final foarte grav. Nu trebuie să protejăm doar viţa de vie ci și personalul cu care efectuăm lucrările !

Alte informaţii utile

• Atunci când efectuăm stropirile cu pesticide, soluţia trebuie să ajungă uniform pe viţa de vie, chiar și pe coardele intinse pe ultimul etaj sau cele care urmează să fie eliminate;
• Soluţia aplicată nu trebuie să șiroiască pe frunze;
• Nu trebuie să efectuăm stropiri în perioada în care viţa de vie este în plină floare;
• Soluția de stropit preparată se utilizează imediat și nu se păstrează de la o zi la alta;
• Se va respecta toate recomandările producătorului cu privire la doza, perioada de aplicare, timp de pauza, etc.

Managementul riscului – cele mai bune măsuri sunt cele luate proactiv

Viţa de vie este supusă de-a lungul întregului sezon de o sumedenie de patogeni și dăunători. Numărul de stropiri efectuat într-o plantaţie viticolă este foarte mare. Este esenţial să stropim la momentul optim, astfel încât să avem eficacitate maximă. Pentru asta este necesar să cunoaștem niște mici trucuri, utilizate în foarte multe plantaţii viticole. Monitorizarea regulată a viței de vie și intervenția promptă în cazul apariției unor simptome sau semne de boli sunt esențiale pentru a minimiza daunele și a asigura o recoltă sănătoasă.

Trandafiri sensibili la făinăre – din ce motiv această metodă este atât de eficientă

Această metodă este deja utilizată în foarte multe plantații viticole. Intr-un capăt al rândurilor cu viţă de vie, sunt plantate tufe cu soiuri de trandafir, sensibile la făinare. Viticultorii vor verifica periodic aceste tufe de trandafir. Apariția primelor simptome de făinare pe trandafir este semnalul că patogenul este activ. Vița de vie va fi imediat stropită cu un fungicid, omologat pentru controlul făinării (Uncinula necator).

Perioada dintre tratamente

Intervalul de 14 zile dintre tratamente nu are nimic de-a face cu biologia patogenilor !

Toate produsele de protecţia plantelor conţin recomandări cu privire la modalitatea de utilizare a pesticidelor. O recomandare foarte importantă este cea legată de intervalul de timp dintre tratamente. Această informaţie este deosebit de importantă, pentru că ne indică practic, numărul de zile în care viţa de vie este protejată de stropirea efectuată. Nu putem avea același grad și același număr de zile de protecţie, indiferent indiferent de condiţiile climatice. Din acest motiv, producătorii de pesticide, garantează un anumit număr de zile de protecţie, în condiţii climatice și de patogenitate normale.

Prin urmare, în situţia în care într-un interval de timp avem precipitaţii recurente, trebuie să luăm în considerare repetarea tratamentului, mult mai rapid, decât ceea ce este specificat pe etichetă. Asta mai ales dacă intervenţia s-a făcut doar cu un produs cu acţiune de contact. În cazul în care folosim pesticide sistemice, protecţia oferită este mai puţin influenţată de precipitaţiile survenite. Cu toate acestea, trebuie reţinut că și în cazul acestora, perioada de protecţie se scurtează.

În anul 2023 și în alţi anii foarte grei pentru viticultori, problemele foarte mari cu patogenii (făinare, mană), s-au datorat intervalului prea lung dintre tratamente. Practic, perioada dintre tratamente a fost mai lungă decât perioada în care pesticidele aplicate au reușit să ofere protecţie.

Ca și regulă generală, respectaţi intervalul de 10-14 zile între tratamente în perioadele cu potenţial de infecţie scăzut. Însă atunci când intervin perioade foarte favorabile, vă recomand să respectaţi un interval între stropiri de 7-10 zile.

Ţineţi minte că în cazul multor patogeni, precipitaţiile nu trebuie să fie neaparat bogate cantitativ. Din contră, precipitaţiile slabe din punct de vedere cantitativ, dar care se repetă și menţin un mediu umed în zona foliajului, sunt mult mai periculoase decât o ploaie torenţială, bogată cantitativ.

Cantitatea de soluţie utilizată, doză aplicată

Pe eticheta pesticidelor avem notate și aceste recomandări deosebit de importante: cantitatea de soluţie recomandată/ha, doză, timpul de pauză precum și perioada în care produsul trebuie aplicat.

Volumul de soluţie însă trebuie corelat cu stadiul de vegetaţie a viţei de vie și vârsta plantaţiei viticole. Practic trebuie corelat cu suprafaţa foliară care trebuie acoperită cu soluţia aplicată. Trebuie ţinut seama și de faptul că în prima parte de vegetaţie, soluţia poate ajunge ușor pe întreg foliajul. În schimb, în perioada de vară-toamnă este mult mai dificil ca soluţia de stropit, să ajungă pe foliaj și struguri.

De regulă, la viţa de vie cantitatea de soluţie recomandată este de 1000-1500 l/ha. În perioada vară – tomnă, în cazul unei plantaţii pe rod, această cantitate ar trebui să asigure o foarte bună acoperire cu soluţie a întregului foliaj. În  perioada de primăvară, această cantitate de soluţie poate fi prea mare și putem provoca fenomenul de drift al soluţiei.

Pentru a reduce fenomenul de drift (scurgerea soluţiei de pe frunze), se folosesc adjuvanţi speciali. Indiferent însă de cantitatea de adjuvant adăugat, în cazul în care cantitatea de soluţie ajunsă pe foliaj este prea mare, aceasta va ajunge până la urmă pe sol.

Prin urmare, în prima perioadă de vegetaţie a viţei de vie sau în plantaţiile tinere, cantitatea de soluţie aplicată poate fi înjumătăţită (500-750/ha). Cantităţi de 1000-1500 l/ha soluţie aplicăm în perioada de vară, când viţa de vie a ajuns la maximul creșterii vegetative.

Atenţie !

Foarte mare atenţie însă, se reduce cantitatea de soluţie, nu cantitatea de fungicid recomandată pe unitatea de suprafaţă ! Practic, spre exemplu, dacă la 1 ha de viţă de vie se recomandă 2 Kg fungicid, chiar dacă în loc de 1000 l/ soluţie utilizăm doar 500 l/ha, cantitatea de fungicid aplicată va fi tot de 2 Kg. Așadar nu reducem și cantitatea de fungicid la jumătate!

Toate aceste detalii, vă recomand să le discutaţi și cu firma producătoare de pesticide. Fiecare produs fitosanitar are propriile carateristici de care vă recomand să ţineţi seama. Doar așa, putem obţine maxim de eficienţă și în același timp să reducem riscurile privind fitotoxicitatea și a poluării cu pesticide a mediului.

Apariţia de noi rase fiziologice

In viticultură, un subiect arzătore este cel legat de apariţia de noi rase fiziologice de patogeni. În foarte multe centre de cercetare din zonele viticole, tematica apariţiei de noi rase rămâne în continuare, de actualitate.

De-a lungul ciclului biologic sunt patogeni, care se pot adapta la organismul atacat și la tehnologia aplicată în plantaţia viticolă. În urma interacţiunii dintre patogen și organismul atacat respectiv pesticidele aplicate, se poate produce specializarea fiziologică a patogenului la mediul cu care a reacţionat, producându-se astfel apariţia de noi rase fiziologice. Chiar dacă la început, populaţia adaptată este redusă și localizată, cu timpul aceasta va deveni dominantă și se va răspândi pe zone largi. Consecinţa pe care fermierii o pot observa este că eficacitatea pesticidelor la care patogenul s-a adaptat, începe treptat să se reducă. Nu de puţine ori, în astfel de condiţii, prima temere a multor fermieri este aceea ce fungicidul aplicat nu a fost de calitate.

Cum manageriem acest risc

1. Efectuarea de tratamente preventive, astfel încât să reducem riscul, ca în podgorie lucrurile să scape de sub control;
2. Fiecare substanţă activă sau grupă de fungicide pot acţiona împotriva patogenului prin modalităţi diferite de control. Cunoașterea modului de lucru al fungicidului și alternarea substanţelor active, astfel încât să combatem patogenul prin modalităţi diferite control este esenţial în managementul apariţiei rezistenţei;
3. Respectarea numărului maxim de tratamente, recomandat să fie efectuat într-un an, folosind aceași substanţă activă;
4. Folosirea de amestecuri astfel încât în soluţia obţinută, să avem substanţe active care acţionează complementar, prin modalităţi diferite de control al patogenului;

Principalii patogeni ai viţei de vie

Făinarea – Uncinula necator

Probabil este una dintre cele mai comune probleme, care afectează viţa de vie. Făinarea la viţa de vie este provocată de Uncinula necator. În afară de rădăcină, patogenul are capacitatea să provoace infecţii întregii plante: lăstari, frunze, ciorchini, muguri. Făinarea  poate să își facă prezenţă pe întreaga perioadă de vegetaţie a viţei de vie.

Patogenul supravieţuiește în perioada de iarnă, ca miceliu de rezistenţă în muguri. Făinare mai poate supravieţuii prin intermediul cleistotecilor, fructificaţii speciale, care rămân pe frunze sau chiar lăstarii sau butucul viţei.  Totuși, transmiterea prin intermediul miceliului de rezistenţă din muguri este cel mai răspândit în climatul nostru.

Primăvară, odată cu ieșirea mugurilor din repausul vegetativ, ciuperca intră și ea în activitate, dezvoltând pe miceliu, fructificaţii (conidiofori cu conidii). Fructificaţiile sunt preluate de vânt și vor fi purtate prin podgorie, provocând infecţiile primare cu făinare.

Patogenul nu are nevoie neapărat de apă liberă (ploi, rouă), ca să provoace noi infecţii. Din contră, ploile cu volum ridicat de apă, interferează negativ cu formarea de noi fructificaţii, împiedicând transmiterea patogenului.

Din punct de vedere al temperaturii, Uncinula necator are o dezvoltare maximă atunci când temperatura depăștește 20°C, însă la 28-30°C  dezvoltarea patogenului este oprită. Ploile scurte de vară, cu volum mic de apă în perioade cu temperatură sub 28°C sunt condiţii ideale pentru acest patogen. Cu toate acestea, patogenul nu are nevoie de umiditate atmosferică ridicată pentru a se dezvolta. Acesta poate cauza probleme chiar și în perioade umiditatea atmosferică scăzută

Radiaţiile UV, care cad direct pe zona în care se află patogenul, opresc transmiterea bolii. În schimb zona care crește la umbră este mult mai predispusă la atacul acestei boli.

Făinare viţei de vie – simptome la nivelul strugurilor

Patogenul afectează frunzele, lăstarii , dar și ciorchinii încă de abia formaţi. Dacă nu sunt efectuate tratamentele, boala poate progresa putând să cuprindă cu miceliu albicios întreg foliajul și ciorchinii. Boabele acoperite cu miceliul ciupercii nu mai cresc în dimensiune, se crapă susceptibilizând mai departe boabele la apariţia de putregaiuri. Cea mai periculoasa faza de atac este atunci când făinarea își face apariția in perioada infloritului sau pe boabele proaspăt formate. In aceasta perioada, făinarea poate produce pierderi de ordin cantitativ (florile sau boabele proapăt formate mor).

Pe boabele care au depășit 2.5 mm, dar si pe cele care au ajuns la dimensiunea lor naturala, făinarea poate produce pierderi de ordin calitativ. Practic in aceasta situație, făinarea nu are o acțiune letala asupra ciorchinelui si boabelor. Atacul produs de făinare, după ce bobul a depășit o anumita dimensiune, nu mai poate duce la moartea ciorchinelui.

Boabele afectate de făinare par ca si cum ar fi acoperite in întregime de un praf (nu puf) gri -albicios. Țesutul afectat nu își modifica substanțial aspectul. Daca îndepărtam cu grija făinarea de pe bob, vom putea observa pieliţa bobului neafectata. Din cauza făinării, bobul nu mai creste normal si poate sa apare crăparea boabelor. Dintr-un astfel de strugure nu se va obţine vin de calitate!

Mai multe despre făinarea viţei de vie veţi putea găsi în acest articol:

Făinarea viţei de vie – vinul bun pleacă dintr-o vie sănătoasă

Mana – Plasmopara viticola

Mana viţei de vie alături de făinare sunt fără doar și poate cele mai cunoscute boli ale viţei de vie cu impactul cel mai ridicat în ceea ce privește calitatea și cantitatea de struguri. Având în vedere că mana este un patogen, care se poate manifesta agresiv aproape pe toată perioada de vegetaţie a viţei de vie, impactul acestei boli asupra podgoriilor este deosebit de semnificativă.

Patogenul poate să afecteze la viţa de vie, lăstarii, frunzele, ciorchinii, mugurii. Pe frunze, simptomele pot să varieze în funcţie de perioada în care a avut loc infecţia. La început pe partea superioară a frunzelor apar pete galbene cu un aspect uleios. Acestea prezintă un halou de culoare maronie, mai puţin vizibil. Petele sunt cauzate de dezvoltarea hifelor ciupercii in interiorul frunzei. Pe partea inferioară a frunzelor, exact sub pata gălbuie pe care o putem observa pe partea superioară a frunzei, apare un puf de culoare alb-cenușiu. Prezenta pufului in partea inferioara a frunzei, indica faptul ca patogenul este gata sa emita fructificatii.

Odată ajunse la maturitate, sau după ce sporularea a avut loc, petele se usucă iar culoarea lor devine maronie. În jurul zonei care s-a necrozat, pe partea superioară a frunzei, zona rămâne ușor gălbuie, iar pe partea inferioară se dezvoltă în continuare acel puf albicios caracteristic, semn că boala încă avansează.

Spre finalul verii, din cauza petelor care se dezvoltă internerval, frunzele pot să capete un aspect ușor marmorat. Aspectul marmorat al frunzelor poate să se manifeste mai rapid, acolo unde avem soiuri sensibile de viţă de vie, iar patogenul are o prezenţă puternică. În cazul unui atac puternic, poate să apară chiar și defolierea viţei de vie. Simptomele de mana viţei de vie pe lăstari, se manifestă sub formă de pete maronii, pe care își va face prezenţa puful albicios.

Mana viţei de vie – simptome la nivelul strugurilor

De regulă, mana afectează frunzele si lăstarii. Strugurii sunt afectați doar acolo unde nu sunt efectuate tratamente sau in situațiile in care presiunea de infecție este foarte mare, iar stropirile cu fungicid, nu acoperă întreaga perioada de timp dintre tratamente. Apariția de mană pe ciorchine înseamnă ca situația cu privire la aceasta boala este foarte gravă.

Mana însă poate sa duca la moartea țesuturilor afectate, indiferent de vârsta acestora. Ciuperca responsabila de apariția manei își întinde miceliul in spațiul intracelular (practic in interiorul țesutului afectat). Răspândirea ciupercii in interiorul țesutului afectat, va duce intr-un târziu la modificări de culoare a țesutului (pete galbene pe frunze, culoare violacee a boabelor, boabe care si-au pierdut turgescenta). Intr-un târziu, pe zona afectata pot sa apară fructificațiile ciupercii (puful albicios).

Acolo unde boabele își pierd turgescența si se deshidratează, cel mai probabil avem atac de mana pe peduncul sau ciorchine. Boabele nu mai sunt astfel bine hrănite, din cauza țesuturilor distruse. In cazul atacului pe ciorchine un simptom clasic este deformarea ciorchinelui. Acesta se curbează sub forma literei S (vezi foto).

Boabele de dimensiune mica ( > 2.5 mm) își schimba culoarea si sunt acoperite de fructificațiile ciupercii (puf). Boabele de dimensiune mai mare își schimba culoarea in violaceu, se zbârcesc (parca ar fi opărite). Pe boabele mai mari, pot sa nu apară fructificațiile ciupercii (atacul probabil a avut loc pe codiţa bobului). Boabele afectate doar se deshidratează si își schimba culoarea. Atacul se manifesta nu doar pe bob ci si pe peduncul si rahis. Intr-un final boabele deshidratate pot fi ușor confundate cu atacul produs de putregai ( rot-brun).

Mai multe despre mana viţei de vie veţi putea găsi în acest articol:

Mana viţei de vie – vinul bun pleacă dintr-o vie sănătoasă

Putregaiul cenușiu al strugurilor – Botryotinia fuckeliana

Patogenul este prezent în stare latentă pe toată perioada anului în podgorie. Sunt însă niște fenofaze critice, în care dacă suntem atenţi putem să-l ţinem sub control.

Un prim pas pentru controlul acestuia este o stropire efectuată în perioada înfloritului (anterior înfloritului sau imediat după această fenofază). Se va evita astfel pierderea timpurie de producţie și bineînţeles creșterea presiunii de infecţie cu noi fructificaţii.

A doua fenofază critică este înainte de compactarea ciorchinelui. Ne vom asigura astfel că interiorul ciorchinelui este sănătos, curat de boală.

Urmează apoi 1-2 stropiri cruciale în controlul patogenului. Odată cu creșterea concentraţiei de zaharuri în bob, strugurii sunt foarte susceptibili la atacul putregaiului. Prin urmare o stropire în perioada anterioară intrări în pârgă și încă o stropire efectuată  între intrarea în pârgă și cules, sunt deosebit de importante

Mai multe despre putregaiul cenușiu al viţei de vie veţi putea găsi în acest articol:

Putregaiul cenușiu al strugurilor – vinul bun pleacă dintr-o vie sănătoasă

Principalii dăunători ai viţei de vie

Acarianul galicol al viţei de vie ( Erinoza ) – Colomerus viti (syn. Eriophies vitis)

Probabil este unul dintre cei mai comuni dăunători, prezenţi în toate zonele viticole din România. Dăunatorul este un păianjen (acarian), prin urmare de la bun început trebuie specificat că împotriva acestuia trebuie să aplicăm acaricide nu insecticide!

Femelele de acarianul galicol al viţei de vie iernează sub forma de adult sub solzișorii mugurilor, dar și în crăpăturile coardelor, mai ales a celor cu vârstă mai mare de doi ani.  Primăvara odată cu umflarea mugurilor, acarienii încep să provoace primele înţepături. Galele (bășicarea frunzelor – erinoza) se formează acolo unde densitatea de acarieni este ridicată, iar frunzele sunt în creștere. Odată frunzele ajunse la maturitate, acarienii nu mai pot induce formarea de noi gale.

Pe măsură ce numărul de acarieni crește, aceștia se vor muta pe aceași frunză sau pe alte frunze, mai ales pe cele aflate în creștere, unde vor forma noi colonii și gale. Dăunătorul are o mobilitate foarte ridicată, aceștia mișcându-se activ și putând fi găsiţi în perioada de vară pe întreaga plantă.

Acarianul galicol înţeapă și suge sucul celular din organul atacat. Pericolul cel mai mare însă provine din faptul că dăunătorul secretă o enzimă, care este responsabilă de deformarea frunzelor sau lastarilor afectaţi. Frunzele în caz de atac puternic nu mai ajung la dimensiunea lor naturală, apărând fenomenul de pipernicire a frunzelor. Lăstarilor afectaţi li se scurtează internodurile, iar creșterea acestora în caz de atac puternic, poate să fie în „zig zag”. Acolo unde încă din toamnă, densitatea de acarieni este ridicată, mugurii pot să piară rapid, înainte ca din ei să se dezvolte noi frunze sau lăstari. Dăunătorul poate afecta și strugurii, cu efect negativ asupra randamentului și calităţii.

În combaterea acarienilor, de foarte mare interes este fenomenul de rezistenţă, care foarte ușor poate fi indus prin stropiri iraţionale. Pentru combaterea acarienilor se folosesc acaricide nu insecticide ! Folosirea de molecule cu modalitate diferită de acţiune asupra dăunătorului este esenţială. Pe lângă acaricide, folosirea sulfului în prima parte de vegetaţie este de mare ajutor, acest element având secundar și efect negativ asupra acarienilor.

Două perioade sunt esentiale în controlul acarienilor. O perioadă importantă este în perioada de dezmugurire – 2, 3 fruzuliţe. O stropire cu un produs pe bază de sulf, la care se adaugă și un acaricid ar trebui să ne ferească podgoria de fenomene medii sau grave de atac al acarienilor.

O a două perioadă foarte importantă este spre final de lună august, atunci când acarienii incep să se retragă în muguri. O stropire cu acaricid în această perioadă ar trebui să reducă drastic din populaţia de acarieni. Ingroparea frunzelor sub arătură și eliminarea tuturor organelor vegetative rezultate în urma tăierilor din livadă sunt medode complementare, care pot fi utilizate în controlul acarienilor.

Cicada verde – Empoasca vitis

Dăunătorul are o dimensiune foarte mică (2 – 4 mm). Corpul este alungit, cu aripile membranoase, mai lungi decât corpul. Cicada verde la cea mai mică vibraţie, produce salturi rapide, specifice cicadelor.

Întregul ciclu de dezvoltare al cicadei verzi, durează circa 3-4 săptămâni. Femela depune ouăle în nervaţiunile sau peţiolul frunzei. Nimfele trec prin cinci stadii de dezvoltare. În primele stadii de dezvoltate larvele sunt deschise la culoare, culoare ușor verzuie, dăunătorul căpătând-o doar spre stadiul de adult. Începând cu vârsta a treia, aripile nimfelor încep să fie vizibile.

Atât adultul cât și nimfele trăiesc pe partea inferioară a frunzelor. Cicada verde dăunează prin înţeparea floemului, consumul de suc celular și într-un final prin distrugerea aparatului foliar al viţei de vie. Atacând floemul, apar necrozări la nivelul nervurilor frunzei. Frunza începe să își schimbe culoarea în verde deschis. Un simptom final este necrozarea marginilor frunzei, care se răsucește spre interior.

Din cauză că cicada verde are dimensiune foarte mică și capacitatea de a se face rapid nevăzută, simptomele provocate de atacul acestui dăunător sunt confundate de multe ori cu alte probleme: secetă, dereglări de nutriţie, fitotoxicitate, atacul acarienilor.

În caz de atac puternic, viţa de vie poate fi defoliată cu consecinţe negative din punct de vedere cantitativ și calitativ, asupra producţiei de struguri. Dăunatorul poate fi controlat folosind insecticide cu sistemie foarte bună. O stropire cu insecticid în perioada de după depășirea fenofazei de înflorit. în condiţii normale, ar trebui să fie suficientă pentru a controla cicada verde a viţei de vie.

Filoxera – Phylloxera vastatrix (syn. Daktulosphaira vitifolie, syn.  Phylloxera vitifolii)

Datorită impactului devastator al filoxerei asupra culturii viţei de vie, în istoria acestei culturi pe continentul european, putem vorbi de două epoci complet separate. Prima epocă este cea în care Europa a fost liberă de filoxeră și a doua epocă este cea de după apariţia filoxerei  în Europa.

Dăunătorul a fost importat din America de Nord, primele semne de atac al acestuia semnalându-se în 1863 în Anglia și ulterior în marele bazin viticol, Bordeux. Impactul filoxerei asupra podgoriilor a fost devastator. Dăunătorul pur și simplu a reușit să schimbe întreg modul de a face viticultură în Europa.

Din păcate, forma radicicolă de filoxeră a distrus multe din vechile soiuri de viţă de vie din Europa. Un important număr de soiuri de viţă de vie s-a pierdut din cauza acestui dăunător. Asta mai ales în ţările sărace ale Europei, în care educaţia și știinţa erau puţin dezvoltate. Filoxera s-a extins în toată Europa, cu toate măsurile de carantină, care au fost luate. La apoxeul extinderii sale, filoxera a distrus peste 2 milioane de hectare de viţă de vie.

Singurele zone care au scăpat de atacul filoxerei sunt cele în care solul este nisipos, cu conţinut ridicat de siliciu. Astfel de soluri sunt considerare și în acest moment,  anti filoxerice.

Cercetătorii din respectiva perioadă au realizat că viţa de vie americană este rezistentă la acest dăunător. Prin urmare, amelioratorii au încrucișat soiuri de viţă de vie americană. Rezultatul a fost apariţia de hibrizi de viţă de vie, pe care-i cunoaștem sub denumirea de hibrizi direct producători (HDP). Aceștia au rezistenţa la filoxeră și la principalele boli ale viţei de vie, costurile de întreţinere fiind reduse. Din păcate, vinul obţinut din acești hibrizi este departe de calitatea vinurilor nobile dorite de ori ce eonolog.

Pentru a compensa neajunsurile hibrizilor direct producători, amelioratorii au creat hibrizi de viţă de vie între soiurile americane și cele europene. Și în cazul acestora hibrizi, s-a pierdut din calitatea soiurilor autohntone și în plus acestora li s-a transmis și sensibilitatea la filoxeră. Din acest motiv, treptat acești hibrizi au fost eliminaţi din podgorii,

Cultivarea acestora hibrizi într-un târziu a fost reglementată prin lege. In România acest proces a fost mult mai lung comparativ în alte ţări. Punctul culminant a fost intrarea în UE, când practic am fost obligaţi să eliminăm acești hibrizi din podgorii. Tipul acesta de hibrizi de viţă de vie mai este cultivat cu preponderenţă doar în gospodăriile oamenilor de la ţară, acolo unde vinul este produs pentru consum propriu. Din punct de vedere legal, cultivarea pe suprafaţă ridicată de hibrizi direct producător este prohibită.

Altoirea – singura soluţie viabilă

Singura soluţie viabilă în faţa atacului de filoxeră este folosirea de portaltoi de viţă de vie americană rezistentă. La început, această soluţia nu a fost îmbrăţișată de toată lumea.Pe lângă rezistenţă la filoxeră, un portaltoi trebuie să se preteze și la solurile specifice Europei. Odată selectat portaltoiul cu rezistenţă la filoxeră și care să se preteze pe solurile Europei, altoirea pe portaltoi viţă americană a fost principala metodă de control al patogenului.

Filoxera – ciclul de dezvoltare

Filoxera – forma radicicolă

Filoxera, care este un dăunător asemănător afidelor are un ciclu de dezvoltare complex. Pe viţa de vie europeană, ciclul de dezvoltare al dăunătorului este unul incomplet. Practic dăunătorul (forma radicicolă), se înmulţește prin partenogeneză (ouă nefecundate) pe parcusul întregului sezon. Pe rădăcinile viţei de vie europeană, acolo unde dăunătorul înţeapă se formează gale, malformaţii specifice. Respectivele malformaţii împiedică circulaţia corectă a sevei. Viţa de vie își pierde treptat din vitalitate, iar în câţiva ani, va fi distrusă în totalitate. Foarte rar pe viţa de vie europeană își face apariţia forma galicolă (atacul pe frunze).

Filoxera – forma galicolă

Acolo unde avem portaltoi rezistent (viţă americană) sau hibrizi direct producători, ciclul de dezvoltare poate fi unul complet, filoxera prezentând toate cele 4 forme morfologice: radicicolă,  galicolă, sexupară și sexuată. Prin urmare acolo unde apar gale pe frunze, cel mai probabil viţa de vie fie este altoită pe portaltoi rezistent fie viţa de vie este hibrid direct producător.

În perioada de toamnă își fac apariţia forma aripată, care se împerechează și depune oul de rezistenţă în crăpăturile butucului. Primăvara din oul de rezistenţă va  rezulta o larvă, care va migra la nivelul frunzelor. Aici va înţepa frunza, care în urma contactului cu toxina secretată de larvă, va forma o gală în zona înţepăturii. Aici larva fondatoare va depune ouă, din care vor rezulta noi larve. Acestea la rândul lor, vor migra pe frunzele din jur, unde vor înţepa și vor duce la formarea de noi gale in care își vor depune ouăle.

În perioada de vară, larvele vor migra în sol, unde se vor fixa la nivelul rădăcinilor. Aici se vor înmulţii mai departe prin partenogeneză. Spre finalul verii, din aceste larve vor rezulta forma sexupară, capabilă să zboare. Ouăle depuse de forma sexupară, vor da naștere formei sexuate (masculi + femele). Forma sexuată este cea care va depune oul de rezistentă la final de vară.

Filoxeră – metode de control

Altoirea pe portaltoi rezistent este metoda cea mai eficace în controlul formei radicicole (cea mai devastatoare. Pentru controlul formei galicole (care poate defolia vremelnic viţa de vie) se recomandă o stropire cu insecticid sistemic în perioada anterioară perioadei de înflorit, când larvele fondatoare au apărut, însă care încă nu au provocat apariţia de gale.

Acolo unde deja filoxera a provocat apariţia de gale, eliminarea și distrugerea frunzelor afectate este o metodă foarte bună de control al patogenului. O stropire cu insecticid sistemic după eliminarea frunzelor afectate este în măsură să elimine larvele prezente pe restul frunzelor rămase,  larve care încă nu au indus formarea de gale.

Acarioza – Calepitrimerus vitis (syn. Phylocoptes vitis, syn. Epitrymerus vitis)

Calepitrimerus vitis este o specie de acarieni destul de prezentă în podgoriile din România, dar a cărei prezenţă nu de puţine ori este confundată cu alte afecţiuni. Femelele iernează în mugurii de la baza corzilor sau în crăpăturile scoarţei din apropierea mugurilor. Primăvara, femelele ies din diapauză, iar ciclul biologic al dăunătorului se reia, într-un an dăunătorul  având 3-4 generaţii.

Acarienii colonizează partea inferioară a frunzelor sau vârful lăstarilor, unde dăunează prin faptul că înţeapă si sug sucul celular din frunze și lăstari. Lăstarii afectaţi nu mai cresc, apare scurt nodarea și deformarea acestora. Frunzele capătă o nuanţă de bronz.

Stropirile cu produse pe bază de sulf și acaricid în prima parte de vegetaţie (dezmugurit – înflorit), ar trebui să controleze foarte bine acest dăunător, iar în decursul întregului sezon să nu mai creeze probleme.

Metode de control al patogenilor și dăunătorilor

Măsuri profilactice de control

Profilaxia este mai mult decât necesară. Prin diferite metode, putem crea un mediu de dezvoltare foarte bun pentru viţa de vie și impropriu dezvoltării patogenilor. Printr-o bună profilaxie, starea de sănătate a viţei de vie, poate să fie menţinută mai ușor. Doar prin completarea cu măsuri profilactice, viţa de vie poate fi protejată, evitându-se astfel ca întreaga protecţie împotrica bolilor și dăunătorilor, să fie lăsată pe seama pesticidelor.

Controlul buruienilor

Mai ales în prima perioadă de după plantare, viţa de vie poate pierde foarte ușor competiţia cu buruienile. În primii trei ani de la plantare, controlul buruienilor este esenţial. O podgorie proaspăt înfiinţată, va intra mai târziu pe rod, daca este concurată puternic de buruieni. Riscul să pierdem butuci, care vor trebui replantaţi este de asemenea de luat în seamă, într-o podgorie proapăt înfiinţată.

În cazul viţei de vie mature, buruienile pot avea un efect cantitativ și calitativ negativ asupra producţiei de struguri. Buruienile pot concura viţa de vie pentru lumină apă și nutrienţi. În plus, acestea pot fi gazdă pentru dăunători periculoși.

A nu se confunda prezenţa buruienilor cu înfiinţarea de covoare vegetale !

Sulful, cuprul și captanul în schemele de tratament

Atât în cazul sulfului, cuprului și captanului, nu a fost semnalată apariţia fenomenului de rezistenţă la patogenilor. Sulful poate fi aplicat din primele stadii de vegetaţie, până spre perioada de compactare a ciorchinelui. Dincolo de această fenofază, sulful trebuie aplicat cu precauţie pentru că suntem în perioada de vară, iar temperatura tinde să depășească 28°C. În perioadele de arșiţă sau cu temperatură foarte ridicată, sulful poate să provoace fitotoxicitate.

Sulful nu se aplică cu 30-40 de zile înaintea perioadei de recoltat, pentru că poate afecta calitatea vinului ! Prin urmare, menţineti stropirile cu sulf în prima perioadă de vegetaţie, până maxim în perioada de compactare a ciorchinelui. Sulful este substanţa activă care controlează făinarea.

Cuprul este probabil cea mai ieftină și în același timp eficientă substanţă activă, cu care putem controla mana.  Chiar dacă nu controlează patogenul care deja a intrat în frunză, cuprul nu permite apariţia de fructificaţii și noi infecţii. Cuprul este o soluţie ieftină și eficientă acolo unde stropirile sunt preventive. Produsele pe bază de cupru sunt omologate pentru controlul manei la viţa de vie.

Având în vedere că produsele pe bază de cupru grăbesc maturarea lastarilor, recomandăm stropirile cu cupru în perioada de după compactarea ciorchinilor, când deja și lăstarii au ajuns aproape de dimensiunea lor maximă. Una –două stropiri cu cupru după această fenofază va avea un foarte bun efect asupra stării de sănătate, dar și asupra fiziologiei viţei de vie.

Captanul este o substanţă activă de contact cu acţiune preventivă și curativă împotriva manei la viţa de vie. Vă recomand captanul în prima parte de vegetaţie. În perioada de după compactarea ciorchinelui, mai ales în ultimele 30-40 de zile până la recoltat, nu mai aplicaţi captan, pentru că poate afecta calitatea vinului.

Numărul de tratamente pe întreaga perioadă de vegetaţie !

Numărul de tratamente diferă foarte mult de soi și condiţiile climatice. De regulă, produsele de protecţia plantelor au o perioadă de protecţie de 10-14 zile, în condiţii normale.  În condiţii climatice, care pot favoriza infecţia puternică cu mană sau cu alti patogeni periculoși, trebuie să luăm în vedere scurtarea perioadei dintre tratamente la 7-10 zile.  Acolo unde patogenul a produs deja infecţii și agresivitatea este crescută, sunt fungicide, care pentru a eradica boala au recomandarea să fie aplicate la cca 5 zile de la ultimul tratament.

Spre exemplu, dacă am aplicat o stropire la viţa de vie, utilizând doar un produs de contact, iar după aplicare, survin precipitaţii peste 4-6 l/m², trebuie să luăm în considerare repetarea tratamentului imediat ce condiţiile meteo ne permit, chiar a doua zi, dacă se poate.

Prin urmare, într-o anumită fenofază, dacă avem condiţii prielnice, pot fi efectuate mai mult de 1 sau chiar două tratamente. Așadar, numărul de tratamente total nu este același cu numărul de fenofaze din această schemă de tratament!

Sunt foarte multe produse, care au recomandări speciale cu privire la numărul maxim de tratamente care se pot executa într-un sezon. Spre exemplu, chiar dacă un fungicid poate fi utilizat în 5 fenofaze, însă producătorul recomandă să fie utilizat de maxim 2 ori într-un sezon, atunci vom utiliza de maxim 2 ori, având posibilitatea să alegem momentul în care dorim, să-l introducem în schema de tratament !

Măsuri chimice de control

Toate tratamentele sunt recomandate în funcție de fenofazele viței de vie. În schema de tratament veţi găsi doar produse omologate pentru vița de vie. Vă recomand ca pentru ori ce nelămurire, sa contactați firmele producătoare de pesticide !

În mod normal, volumul de soluție aplicat la vița de vie este 1000 – 1500 l/ha. În primele fenofaze, volumul de soluţie aplicat, poate fi înjumătățit (500 – 750 l/ha), având în vedere că peretele vegetal care necesită stropire este redus. De-a lungul întregii perioade de vegetație în funcție de suprafața foliară, creșteri vegetative, volumul de soluție poate fi ajustat. Atenţie însă, vom ajusta volumul soluției nu cantitatea de pesticid (fungicid, insecticid, etc.), recomandat la hectar!

Dezmugurit – 2-3 frunzulițe etalate

La dezmugurire, acarienii ascunși în muguri încep să aibă activitate.  Mai ales acolo unde în anii precedenţi au fost probleme foarte mari cu acarienii, acum este un moment foarte bun de a reduce din populaţia acestora. Dintre acarieni, cei mai cunoscuţi sunt paianjenul roșu și acarianul galicol. Nu trebuie să uităm însă și de acarienii responsabili de apariţia acariozei la viţa de vie (Calepitrimerus vitis). Împotriva acarienilor se vor aplica minim 2 stropiri în perioada de primăvară și incă o stropire în perioada de vară.

O altă problemă, care poate fi nu neapărat eliminată, ci redusă ar fi făinarea. Patogenul care produce făinarea viţei de vie, iernează și în muguri. La dezmugurire, patogenul din mugurii infectaţi încep să intre de asemenea în activitate.

Odată cu efectuarea tăierilor în uscat, o parte din mugurii purtători de paraziţi periculoși, vor putea fi eliminaţi din podgorie, înainte ca aceștia să producă pagube. Este bine ca tot ce s-a eliminat prin taierile din perioada de repaus vegetativ, la momentul intrării viţei de vie în vegetaţie, să fie deja scos afară din plantaţia viticolă.

În cazul în care în anii trecuţi aţi avut probleme foarte mari cu acarienii și făinarea, atunci o stropire în această perioadă, vă va ajuta să aveţi un foarte bun control al acestor paraziţi, încă de la intrarea în vegetaţie. Varianta cea mai ieftină ar fi aplicarea unui produs pe bază de sulf. O variantă mai scumpă, însă mult mai eficientă, mai ales împotriva făinării este polisulfura de calciu.

Produsele pe bază de sulf controlează foarte bine făinarea, însă secundar acţionează și asupra acarienilor. În situaţia în care în anii precedenţi, aţi avut atac puternic de acarieni, vă recomand și un acaricid alături de sulf.

Din tabelul de mai jos, veti putea alege cel mai potrivit produs pe bază de sulf,  pentru dumneavoastră.

Produse pe bază de sulf recomandate în fenofaza – DEZMUGURIT

Produs comercial	Substanţă activă	Mod  de acțiune	Parazit țintă
Thiovit  Jet® 80 WG	Sulf	contact	Fainare
Sulfomat 80PU	Sulf	contact	Fainare
Microthiol®Special	Sulf (omologat pentru BIO)	contact	Fainare
Kumulus® DF	Sulf	contact	Fainare
Cosavet 80 DF	Sulf	contact	Fainare
Polisulf tip MIF	Sulf 18%, Hidroxid de calciu 10%	contact	Fainare

* Respectați cu strictețe toate recomandările producătorilor de pesticide !

Pentru controlul acarienilor, se va alege unul din produsele din tabelul de mai jos. Se va avea in vedere ca la următoarea stropire, se va utiliza un alt produs, pentru a nu induce rezistenta !

Acaricide recomandate în fenofaza  – DEZMUGURIT

Produs comercial	Substanţă activă	Mod de actiune	Parazit ţintă	Observaţii
Nissorun®10 WP	Hexithiazox 10%	translaminar	acarieni
MILBEKNOCK EC	Milbemectin 1%	translaminar	acarieni	Insecto-acaricid
Acaricid Apollo 500 SC	Clofentezin 500 g/l	contact	acarieni
Ortus®100 SC	fenpiroximat 5%	contact	acarieni

* Respectaţi cu stricteţe toate recomandările producătorilor de pesticide !

Lăstar 5-7 cm lungime  

În această fenofază, butonii florali sunt încă grupaţi (aglomeraţi). Acolo unde avem atac de acarieni sau făinare, putem avea deja primele simptome. În această fenofază avem un moment foarte bun pentru eliminarea infecţiilor primare cu făinare și pentru eliminarea coloniilor cu acarieni. În cazul acaricidelor, se va alege un produs din tabelul de mai jos. Se va avea grijă, ca în cazul în care în fenofaza anterioară aţi aplicat deja un acaricid, acum să alegeţi un produs cu substanta si mod de actiune diferit.

Atunci când este aplicat la temperaturi ridicate (peste 28°C), sulful poate provoca arsuri pe frunze sau pe boabele de struguri. În această perioadă însă, sulful încă este o soluţie foarte bună pentru controlul patogenilor.

În această perioadă, molia viţei de vie ar trebui să își înceapă zborul. Acum este un moment prielnic pentru amplasarea capcanelor feromonale. Acestea vor aduce informaţii preţioase legate de curba de zbor al dăunătorului. Molia viţei de vie are într-un an 3 generaţii. Din acest motiv  recomandarea ar fi ca aceste capcane să fie prezente în podgorie, pe întreaga perioadă de vegetaţie a viţei de vie.

Dacă în trecut ați avut probleme cu putregaiul negru, atunci acum este momentul perfect pentru a efectua primul tratament preventiv împotriva acestei boli. Produse care sunt omologate pentru a controla putregaiul negru, veți găsi în tabelele aferente fenofazelor următoare.

Fungicide pe baza de sulf recomandate in fenofaza – Lăstar 5-6 cm

Produs comercial	Substanţă activă	Mod de actiune	Parazit ţintă	Observaţii
Thiovit Jet® 80WG	Sulf	contact	Fainare
Sulfomat 80PU	Sulf	contact	Fainare
MICROTHIOL SPECIAL WDG	Sulf	contact	Fainare
Heliosulf®	Sulf	contact	Făinare	Formulare  lichida, omologat și pentru BIO
FLOSUL SC®	Sulf	contact	Făinare	formulare lichida

Mai ales în cazul în care, în sezonul trecut ați avut mari probleme cu mana viței de vie și cu făinarea, vă recomandăm aplicarea preventivă al produselor de mai jos. Acestea au o foarte buna acțiune preventiva împotrivă infecțiilor primare.

Produs comercial	Substanță activa	Boală țintă	Mod de acțiune
Polyram® DF  (încetare valabilitate certificat de omologare  in 2024 )	70 % Metiram	mană	contact (preventiv)
Karathane™Gold 350 EC	350 g/l meptildinocap	făinare	Contact (preventiv, curativ, eradicativ)

* Respectaţi cu stricteţe toate recomandările producătorilor de pesticide

Acaricide recomandate în fenofaza  – lăstar 5-7 cm lungime

Produs comercial	Substanţă activă	Mod de actiune	Parazit ţintă	Observaţii
Nissorun®10 WP	Hexithiazox 10%	translaminar	acarieni
MILBEKNOCK EC	Milbemectin 1%	translaminar	acarieni	Insecto-acaricid
Acaricid Apollo 500 SC	Clofentezin 500 g/l	contact	acarieni
Ortus®100 SC	fenpiroximat 5%	contact	acarieni
Shirudo	200g/kg tebufenpirad	Contact	acarieni

* Respectaţi cu stricteţe toate recomandările producătorilor de pesticide

Degajarea ciorchinelui – lăstar de 20-25 cm

Acum inflorescenţele sunt eliberate, iar foliajul permite, ca în cazul stropirilor cu produse sistemice,  viţa de vie să preia suficientă substanţă activă, din produsele aplicate. Făinarea încă poate pune presiune ridicată, asupra viţei de vie. Pe lângă făinare însă, stropirile din această fenofază vizează protejarea foliajului și de mană sau alte boli ale viţei de vie. Prin urmare, sulful aplicat singur, s-ar putea să nu mai ajute la fel de  mult. În funcţie de presiunea de infecţie, avem nevoie să aplicăm un fungicid sau o combinaţie de fungicide, pentru a avea un grad foarte bun de protecţie.

Trebuie ţinut minte că, în condiţii normale, în această perioadă și primele 4 săptămâni de după înflorit, avem condiţiile cele mai bune de infecţie cu făinare, mană și chiar putregai. În această perioadă avem temperaturi situate în mod normal între 15-25°C și precipitaţii frecvente. Dacă nu avem precipitaţii, în această perioadă, roua este frectent destul de puternică.

Creșterile vegetative sunt foarte bogate, iar ţesuturi formate sunt imature și foarte predispuse la atacul patogeniilor. Infecţiile și fructificaţiile produse în această perioadă, pot susceptibiliza cultura viţei de vie de-a lungul întregului sezon.

Așa cum am specificat și mai sus, împotriva acarienilor, dacă infecţia este ridicată, se vor efectua în perioada de primăvară 2 stropiri. În această fenofază, dacă nu aţi aplicat până acum un acaricid, puteţi avea în vedere, adăugarea unuia în soluţia de stropit. Se va alege un acaricid din produsele atasate în fenofazelor anterioare.

Adulţii de molia strugurilor ar trebui să fie acum în plin zbor. Se vor verifica capcanele feromonale, iar dacă densitatea de adulţi este ridicată, se va adăuga în soluţia de stropit și un insecticid.  Alaturi de molia strugurilor, un insecticid aplicat în această perioadă va elimina si alţi dăunători ai viţei de vie.

Din lista de fungicide de mai jos, în funcţie de problemele din podgorie, veţi alege unul sau mai multe produse, astfel încât produsul sau combinaţia de produse, să controleză întreaga paletă de patogeni vizaţi de stropire. Făinarea ar trebui să fie principala preocupare, însă stropirile trebuie să vizeze și mana dar și putregaiul negru, acolo unde este nevoie.

Începând cu această perioadă sunt efectuate primele tăieri în verde la viţa de vie.  Acolo unde este necesar, prin lucrarea de plivit (lăstarit), sunt eliminaţi o parte din lastarii noi apăruţi. Prin îndepărtarea acestora, nutrienţii vor curge într-o cantitate mai mare spre rod. În plus, se va face o mai bună aerare a viţei de vie, umiditatea se va reduce mai rapid, toate acestea cu consecinţe pozitive în ceea ce privește protecţia plantelor împotriva patogenilor. Stropirile se vor efectua după efectuarea lucrărilor de plivit.

Fungicide recomandate în fenofaza – degajarea ciorchinelui – lastar de 20-25 cm

Sulful în continuare poate fi utilizat ca o bună măsură împotriva făinării. Această substanţă activă va controla secundar și populaţia de acarieni. Alături de sulf, vă recomandăm din lista de mai jos încă 1-2 produse, care pe lângă făinare să ţină sub control și mana, iar la nevoie și putregaiul negru. Referitor la făinare, sulful sulful având acţiune de contact poate fi ușor spălat de precipitaţii, din acest motiv este nevoie, mai ales în primăverile ploioase de încă un fungicid cu acţiune sistemică sau translaminară, care să protejeze viţa de vie din interior.

În alegerea numărului de produse pe care le vom utiliza într-o stropire, vom lua în vedere pe lângă omologarea vis a vis de patogenul ţintă și numărul de substanţe active cu care respectivul produs se adresează problemei ţintă, precum și presiunea de infecţie !

În cazul în care  aţi efectuat doar o stropire cu acarid, acum este momentul unei a doua stropiri, utilizând din lista de mai sus un alt produs (substanţă activă diferită).

Produs comercial	Substanta activa	Număr maxim tratamente/sezon	Boală ţintă	Mod de acţiune
Oricare din produsele din fenofaza Lăstar 5-7 cm lungime	sulf	–	Făinare	Contact (preventiv)
Cyflamid 5 EW	Ciflufenamid 5%	2	Făinare	Translaminar (preventiv, curativ)
Sercadis®	300 g/l Fluxapiroxad	3	făinarea	Sistemic (preventiv, curativ)
Kusabi 300 SC	300 g/l piriofenonă	3	Făinare	Translaminar (preventiv)
Karathane™Gold 350 EC	350 g/l meptildinocap	3	făinare	Contact (preventiv, curativ, eradicativ)
ATTENZO STAR® 50 SC	500 g/l metrafenonă	3	făinare	Translaminar (preventiv)
VIVANDO®	500 g/l metrafenonă	3	făinare	Translaminar (preventiv)
Talendo®	20% proquinazid	4	făinare	Translaminar (preventiv)
Folicur® Solo 250 EW	Tebuconazol 250 g/l	3	Făinare	Sistemic (preventiv, curativ)
RIZA® 250 EW	Tebuconazol 250 g/l	3	Făinare	Sistemic (preventiv, curativ)
Luna® Experience 400 SC	fluopiram 200 g/L+tebuconazol 200 g/L	2	Făinare	Translaminar Sistemic (preventiv, curativ)
Luna® MAX	fluopiram 75 g/l+spiroxamină 200 g/l	2	Făinare	Sistemic
Prosper® 300 CS	300 g/l spiroxamină	2	Făinare	Sistemic (preventiv, curativ, eradicativ)
Mikal® Flash	fosetil de aluminiu 500 g/kg+ folpet 250 k/kg	2 – masă 3 – vin	Mană	Sistemic Contact (preventiv)
Videryo F	ciazofamid 40 g/l + 400 g/l folpet	6	Mană	Translaminar Contact
VALIS F®	valifenalat 60 g/kg + folpet 480 g/kg	3	Mană	Translaminar Contact
Ysayo	25 g/l ciazofamid	4	Mană	Contact
Emendo F	60g/kg valifenalat + 480g/kg folpet	3	Mană	Translaminar Contact
Ridomil Gold® Combi	400 g/kg (40% g/g) folpet 48,5 g/kg (4,85% g/g) metalaxil-M	2 – doar la soiurile pt. vin	mană	Contact + sistemic (preventiv)
Zetanil®	Cimoxanil 330 g/Kg + zoxamid 330 g/Kg	5	mană	Sistemic + contact
LINKIT® (SPIROX D®)	400 g/l spiroxamină + 50 g/l difeconazol	3	Făinare, putregai negru, boala petelor roșii (rujeola)	Sistemic
Topas®100 EC	100 g/l penconazol	3	Făinare, putregai negru	Sistemic (preventiv, curativ)
Universalis®593 SC	93.5 g/l azoxistrobin  + 500 g/l folpet	3	Făinare, putregaiul cenușiu, putregaiul negru mană,	translaminar + contact (preventiv, curativ)
Delan® Pro	561 g/l Fosfonați de potasiu, 125 g/l Ditianon	4	Mană, putregaiul negru	Sistemic
Revyona®	75 g/l Mefentrifluconazol	2	Făinare, putregai negru	Sistemic
Folpan 80 WDG	Folpet 80%	5	mană	Contact (preventiv)

* Respectaţi cu stricteţe toate recomandările producătorilor de pesticide

Înainte de înflorit

 

În perioada înfloritului, viţa de vie este foarte predispusă atacului produs de mană și făinare. Cu toate acestea, foarte multe produse de protecţia plantelor, nu sunt omologate pentru utilizarea în perioada înfloritului, pentru că există riscul apariţiei de sterilitate. Spre exemplu, produsele pe bază de cupru și sulf sunt prohibite în perioada înfloritului.

De regulă, recomandarea este ca în perioada înfloritului, pompa să nu intre în plantaţia viticolă. Însă vă recomand ca în condiţii excepţionale de infecţie, să nu ţineţi seama de această recomandare și să efectuaţi stropirea cu fungicid chiar și în perioada înfloritului. Boli ca mana odată ce au intrat în plantaţia viticolă, sunt foarte greu de eradicat și au posibilitatea să impacteze negativ întreg sezonul. Bineînteles, se vor evita stropirile cu sulf și produse cuprice.

În condiţii normale însă, se va avea în vedere ca în perioada anterioară înfloritului să fie efectuată o stropire cu o soluţie, care să asigure protecţie viţei de vie pe întreaga perioadă de înflorit (10-14 zile). Vă recomand ca stropirea să fie efectuată la debutul înfloritului, astfel încât să împingem cât mai mult perioada de protecţie spre perioada de final de înflorit. Dacă stropim prea repede, s-ar putea ca viţa de vie, să nu mai fie suficient de bine protejată în perioada de final de înflorit.

Produsele cu acţiune sistemică sunt deosebit de importante în această perioadă. Cele care conţin fosetil de aluminiu sunt un foarte bun aliat împotriva manei. Din acest motiv fosetilul de aluminiu nu trebuie să lipsească din strategia împotriva manei. Vă recomand o stropire acum la debutul înfloritului și încă 1-2 stropiri imediat în perioada de după înflorit. Foarte mare atenţie la timpul de pauză, pentru că în cazul fosetilului de aluminiu este destul de lung. Prin urmare, dacă doriţi să-l utilizaţi, acum este momentul astfel incât, să poată fi respectat și timpul de pauză.

În soluţia de stropit trebuie să adăugăm și un insecticid. Acum în mod normal, prima generaţie de molia viţei de vie ar trebuie să fie în plină activitate, iar cu aplicarea insecticidului, ne vom proteja inflorescenţele de atacul larvelor acestui dăunător.

Tot în această fenofază, vă recomand un îngrăsământ foliar pe bază de bor. Acest element chimic este deosebit de important, mai ales în această fenofază. Aplicarea borului în perioada înfloritului poate contribui la susținerea proceselor fiziologice ale plantelor. Borul este cunoscut pentru influența sa asupra polenizării, fructificării și formării semințelor. Această perioadă este crucială pentru producerea fructelor și semințelor, iar un aport adecvat de bor poate îmbunătăți randamentul și calitatea recoltei de struguri.

Acolo unde se practică ciupitul lăstarilor cu scopul de a facilita o mai bună legare, lucrarea trebuie efectuată cu maxim 3-5 zile înaintea înfloritului. Practic, prin eliminarea vârfurilor lăstarilor purtători de rod, dominanța apicală este eliminată, iar nutrienţii și energia din butuc și frunze, vor curge preponderent acolo unde dorim, spre inflorescențe. Efectul va fi o mai bună legare a florilor. Stropirea cu fungicid + îngrășământ foliar pe bază de bor, se va aplica după ciupitul lăstarilor.

Fungicide recomandate în fenofaza – înaintea înfloritului – primele flori deschise

Produs comercial	Substanta activa	Număr de tratamente/sezon	Boală ţintă	Mod de acţiune
Cyflamid 5 EW	Ciflufenamid 5%	2	Făinare	Translaminar (preventiv, curativ)
Sercadis®	300 g/l Fluxapiroxad	3	făinarea	Sistemic (preventiv, curativ)
Kusabi 300 SC	300 g/l piriofenonă	3	Făinare	Translaminar (preventiv)
Karathane™Gold 350 EC	350 g/l meptildinocap	3	făinare	Contact (preventiv, curativ, eradicativ)
Talendo®	20% proquinazid	4	făinare	Translaminar (preventiv)
Folicur® Solo 250 EW	Tebuconazol 250 g/l	3	Făinare	Sistemic (preventiv, curativ)
RIZA® 250 EW	Tebuconazol 250 g/l	3	Făinare	Sistemic (preventiv, curativ)
ATTENZO STAR® 50 SC	500 g/l metrafenonă	3	făinare	Translaminar (preventiv)
VIVANDO®	500 g/l metrafenonă	3	făinare	Translaminar (preventiv)
Luna® Experience 400 SC	fluopiram 200 g/L+tebuconazol 200 g/L	2	Făinare	Translaminar Sistemic (preventiv, curativ)
Luna® MAX	fluopiram 75 g/l+spiroxamină 200 g/l	2	Făinare	(preventiv, curativ, eradicativ)
Profiler® 71,1 WG	fluopicolid 4,44% + fosetil-Al 66,7%	3	Mană	Sistemic (preventiv)
Prosper® 300 CS	300 g/l spiroxamină	2	Făinare	Sistemic (preventiv, curativ, eradicativ)
Sphinx Extra	Dimetomorf 113 g/kg + Folpet 600 g/kg	3	Mană	Sistemic, contact (preventiv)
Mikal® Flash	fosetil de aluminiu 500 g/kg+ folpet 250 k/kg	2 – masă 3 – vin	Mană	Sistemic Contact (preventiv)
Videryo F	ciazofamid 40 g/l + 400 g/l folpet	6	Mană	Translaminar Contact
VALIS F®	valifenalat 60 g/kg + folpet 480 g/kg	3	Mană	Translaminar Contact
Ysayo	25 g/l ciazofamid	4	Mană	Contact
Twingo	cimoxanil 4% + folpet 33.4%	2	Mană	Translaminar Contact
Emendo F	60g/kg valifenalat + 480g/kg folpet	3	Mană	Translaminar Contact
Ridomil Gold® Combi	400 g/kg (40% g/g) folpet 48,5 g/kg (4,85% g/g) metalaxil-M	2 – doar la soiurile pt. vin	mană	Contact + sistemic (preventiv)
Zetanil®	Cimoxanil 330 g/Kg + zoxamid 330 g/Kg	5	mană	Sistemic + contact
Flint®Max 75 WG	Trifloxistrobin 250 g/kg + tebuconazol 500 g/kg	3	Făinare, putregai negru	Translaminar Sistemic (preventiv)
LINKIT® (SPIROX D®)	400 g/l spiroxamină + 50 g/l difeconazol	3	Făinare, putregai negru, boala petelor roșii (rujeola)	Sistemic
Topas®100 EC	100 g/l penconazol	3	Făinare, putregai negru	Sistemic (preventiv, curativ)
Universalis®593 SC	93.5 g/l azoxistrobin  + 500 g/l folpet	3	Făinare, putregaiul cenușiu, putregaiul negru mană,	translaminar + contact (preventiv, curativ)
Delan® Pro	561 g/l Fosfonați de potasiu, 125 g/l Ditianon	4	Mană, putregaiul negru	Sistemic
Revyona®	75 g/l Mefentrifluconazol	2	Făinare, putregai negru	Sistemic
Pergado F	5 % (50 g/kg) mandipropamid + 40% (400 g/kg) folpet	4	Mană	Translaminar Contact
Folpan 80 WDG	Folpet 80%	5	mană	Contact (preventiv)

* Respectaţi cu stricteţe toate recomandările producătorilor de pesticide

După înflorit – uscarea petalelor

Imediat ce petalele s-au ofilit (nu trebuie să așteptăm ca acestea să cadă toate de pe ciorchine), putem aplica următorul tratament cu fungicid. Pe lângă mană și făinare, de această dată trebuie să urmărim și reducerea presiunii de infecţie cu putregaiul cenușiu.

Începând cu această perioadă, se pot efectua în plantaţiile viticole tăieri în verde de amploare mai ridicată. Se poate începe cu o ușoară desfrunzire în proximitatea ciorchinilor, lucrare care ne va ajuta în lupta împotriva putregaiului cenușiu, dar și al manei la nivelul strugurilor pentru că întreaga zonă este mai aerată. În cazul în care, nu am efectuat ciupitul lăstarilor înainte de înflorit, putem acum să efectuăm această lucrare. Cele mai importante lucrări de după înflorit sunt însă copilitul (îndepărtarea copililor), îndepărtarea lăstarilor de prisos precum și dirijarea corectă al lăstarilor  și legarea lor.

Lucrările de tăiat în verde au nu doar rolul de a distribui rezervele de nutrienţi cu preponderenţă spre struguri, dar și pentru ca frunzele și coardele să fie bine aerisite, astfel încât curenţii de aer și razele soarelui îndepărteze rapid umiditatea. Protecţia împotriva bolilor criptogamice (mană, făinare, putregai cenușiu, antracnoză) este semnificativ influenţată de tăierile în verde.

Fungicide recomandate în fenofaza – după înflorit – uscarea petalelor

Produs comercial	Substanță activa	Număr de tratamente/sezon	Boală ţintă	Mod de acţiune
Oricare din produsele din fenofaza Lăstar 5-7 cm lungime	sulf		Făinare	Contact
Sercadis®	300 g/l Fluxapiroxad	3	făinarea	Sistemic (preventiv, curativ)
Cyflamid 5 EW	Ciflufenamid 5%	2	Făinare	Translaminar (preventiv, curativ)
Kusabi 300 SC	300 g/l piriofenonă	3	Făinare	Translaminar (preventiv)
Talendo®	20% proquinazid	4	făinare	Translaminar (preventiv)
Folicur® Solo 250 EW	Tebuconazol 250 g/l	3	Făinare	Sistemic (preventiv, curativ)
RIZA® 250 EW	Tebuconazol 250 g/l	3	Făinare	Sistemic (preventiv, curativ)
Profiler® 71,1 WG	fluopicolid 4,44% + fosetil-Al 66,7%	3	Mană	Sistemic (preventiv)
Luna® Experience 400 SC	fluopiram 200 g/L+tebuconazol 200 g/L	2	Făinare	Translaminar Sistemic (preventiv, curativ)
Luna® MAX	fluopiram 75 g/l+spiroxamină 200 g/l	2	Făinare	(preventiv, curativ, eradicativ)
Prosper® 300 CS	300 g/l spiroxamină	2	Făinare	Sistemic (preventiv, curativ, eradicativ)
ATTENZO STAR® 50 SC	500 g/l metrafenonă	3	făinare	Translaminar (preventiv)
VIVANDO®	500 g/l metrafenonă	3	făinare	Translaminar (preventiv)
Melody® Compact 49 WG	iprovalicarb 84 g/kg+ +Cu sub formă de oxiclorură de cupru 406 g/kg	3	Mană	Translaminar, contact (preventiv, curativ)
Cupertine Super	Cimoxanil 3% +cupru 22.5% (sulfat de cupru)	3	Mană	Translaminar, contact (preventiv, curativ)
Sphinx Extra	Dimetomorf 113 g/kg + Folpet 600 g/kg	3	Mană	Sistemic, contact (preventiv)
Mikal® Flash	fosetil de aluminiu 500 g/kg+ folpet 250 k/kg	2 – masă 3 – vin	Mană	Sistemic Contact (preventiv)
Videryo F	ciazofamid 40 g/l + 400 g/l folpet	6	Mană	Translaminar Contact
VALIS F®	valifenalat 60 g/kg + folpet 480 g/kg	3	Mană	Translaminar Contact
Ysayo	25 g/l ciazofamid	4	Mană	Contact
Twingo	cimoxanil 4% + folpet 33.4%	2	Mană	Translaminar Contact
Emendo F	60g/kg valifenalat + 480g/kg folpet	3	Mană	Translaminar Contact
Zetanil®	Cimoxanil 330 g/Kg + zoxamid 330 g/Kg	5	mană	Sistemic + contact
Flint®Max 75 WG	Trifloxistrobin 250 g/kg + tebuconazol 500 g/kg	3	Făinare, putregai negru	Translaminar Sistemic (preventiv)
LINKIT® (SPIROX D®)	400 g/l spiroxamină + 50 g/l difeconazol	3	Făinare, putregai negru, boala petelor roșii (rujeola)	Sistemic
Topas®100 EC	100 g/l penconazol	3	Făinare, putregai negru	Sistemic (preventiv, curativ)
Universalis®593 SC	93.5 g/l azoxistrobin  + 500 g/l folpet	3	Făinare, putregaiul cenușiu, putregaiul negru mană,	translaminar + contact (preventiv, curativ)
Delan® Pro	561 g/l Fosfonați de potasiu, 125 g/l Ditianon	4	Mană, putregaiul negru	Sistemic
Revyona®	75 g/l Mefentrifluconazol	2	Făinare, putregai negru	Sistemic
Pergado F	5 % (50 g/kg) mandipropamid + 40% (400 g/kg) folpet	4	Mană	Translaminar Contact
Serenade® ASO	f14.1 g/l Bacillus subtilis tulpina QST 713	4	Putregaiu cenușiu	Omologat BIO
Folpan 80 WDG	Folpet 80%	5	mană	Contact (preventiv)

* Respectaţi cu stricteţe toate recomandările producătorilor de pesticide

Creștere boabelor

În continuare sunt efectuate tăieri în verde (plivit și copilit) și bineînţeles dirijarea corectă a coardelor.

Presiunea făinarii asupra viţei de vie, odată cu intrarea în perioada de vară, ar trebui în condiţii normale să se reducă. Patogenul însă va trebui ţinut sub observaţie. Trandafirii santinelă din capătul rândurilor de viţă de vie vor trebui monitorizaţi în continuare.

Preocuparea principală va trebui să o avem în privinţa manei.  Stropirile din această perioadă vor viza în principal acest patogen, iar secundar făinarea sau putregaiul.

Molia viţei de vie (Lobesia botrana) având în vedere că are o perioadă foarte lungă în care adulţii din fiecare prima generaţie apar, mai departe această dinamică continuă de apariţie se va transmite și în cadrul celei de-a doua generaţii. În mod normal, spre final de lună iunie ar trebui ca  doua generaţie să fie în plin zbor. Capcanele feromonale sunt foarte necesare în cazul dăunătorilor de acest tip. În funcţie de curba de zbor, se va avea in vedere și aplicarea unui insecticid pentru controlul celei de-a doua generaţii.

Fungicide recomandate în fenofaza – creșterea boabelor

Produs comercial	Substanta activa	Număr de tratamente/sezon	Boală ţintă	Mod de acţiune
Oricare din produsele din fenofaza Lăstar 5-7 cm lungime	sulf	–	Făinare	Contact (preventiv)
Cyflamid 5 EW	Ciflufenamid 5%	2	Făinare	Translaminar (preventiv, curativ)
Sercadis®	300 g/l Fluxapiroxad	3	făinarea	Sistemic (preventiv, curativ)
Kusabi 300 SC	300 g/l piriofenonă	3	Făinare	Translaminar (preventiv)
Talendo®	20% proquinazid	4	făinare	Translaminar (preventiv)
Folicur® Solo 250 EW	Tebuconazol 250 g/l	3	Făinare	Sistemic (preventiv, curativ)
RIZA® 250 EW	Tebuconazol 250 g/l	3	Făinare	Sistemic (preventiv, curativ)
Profiler® 71,1 WG	fluopicolid 4,44% + fosetil-Al 66,7%	3	Mană	Sistemic (preventiv)
Luna® Experience 400 SC	fluopiram 200 g/L+tebuconazol 200 g/L	2	Făinare	Translaminar Sistemic (preventiv, curativ)
Luna® MAX	fluopiram 75 g/l+spiroxamină 200 g/l	2	Făinare	(preventiv, curativ, eradicativ)
Prosper® 300 CS	300 g/l spiroxamină	2	Făinare	Sistemic (preventiv, curativ, eradicativ)
ATTENZO STAR® 50 SC	500 g/l metrafenonă	3	făinare	Translaminar (preventiv)
VIVANDO®	500 g/l metrafenonă	3	făinare	Translaminar (preventiv)
Mikal® Flash	fosetil de aluminiu 500 g/kg+ folpet 250 k/kg	2 – masă 3 – vin	Mană	Sistemic Contact (preventiv)
Sphinx Extra	Dimetomorf 113 g/kg + Folpet 600 g/kg	3	Mană	Sistemic, contact (preventiv)
Videryo F	ciazofamid 40 g/l + 400 g/l folpet	6	Mană	Translaminar Contact
VALIS F®	valifenalat 60 g/kg + folpet 480 g/kg	3	Mană	Translaminar Contact
Ysayo	25 g/l ciazofamid	4	Mană	Contact
Twingo	cimoxanil 4% + folpet 33.4%	2	Mană	Translaminar Contact
Emendo F	60g/kg valifenalat + 480g/kg folpet	3	Mană	Translaminar Contact
Ridomil Gold® Combi	400 g/kg (40% g/g) folpet 48,5 g/kg (4,85% g/g) metalaxil-M		mană	Contact + sistemic
Zetanil®	Cimoxanil 330 g/Kg + zoxamid 330 g/Kg	5	mană	Sistemic + contact
Melody® Compact 49 WG	iprovalicarb 84 g/kg+ +Cu sub formă de oxiclorură de cupru 406 g/kg	3	Mană	Translaminar, contact (preventiv, curativ)
Cupertine Super	Cimoxanil 3% +cupru 22.5% (sulfat de cupru)	3	Mană	Translaminar, contact (preventiv, curativ)
Flint®Max 75 WG	Trifloxistrobin 250 g/kg + tebuconazol 500 g/kg	3	Făinare, putregai negru	Translaminar Sistemic (preventiv)
LINKIT® (SPIROX D®)	400 g/l spiroxamină + 50 g/l difeconazol	3 – vin	Făinare, putregai negru, boala petelor roșii (rujeola)	Sistemic
Topas®100 EC	100 g/l penconazol	3	Făinare, putregai negru	Sistemic (preventiv, curativ)
Universalis®593 SC	93.5 g/l azoxistrobin  + 500 g/l folpet	3	Făinare, putregaiul cenușiu, putregaiul negru mană,	translaminar + contact (preventiv, curativ)
Delan® Pro	561 g/l Fosfonați de potasiu, 125 g/l Ditianon	4	Mană, putregaiul negru	Sistemic
Revyona®	75 g/l Mefentrifluconazol	2	Făinare, putregai negru	Sistemic
Pergado F	5 % (50 g/kg) mandipropamid + 40% (400 g/kg) folpet	4	Mană	Translaminar Contact
Serenade® ASO	f14.1 g/l Bacillus subtilis tulpina QST 713	4	Putregaiu cenușiu	Omologat BIO
Folpan 80 WDG	Folpet 80%	5	mană	Contact (preventiv)

* Respectaţi cu stricteţe toate recomandările producătorilor de pesticide

Compactarea ciorchinilor

Înainte ca ciorchinii să se închege în forma lor caracteristică, trebuie să ne asigurăm că zona din interiorul ciorchinelui nu este bolnavă și nu prezintă rezerve de fructificaţii. Acum este un moment propice pentru o stropire preventivă împotriva putregaiului cenușiu. Stropirile împotriva manei viţei de vie vor rămâne o preocupare constantă.

Începând cu această perioadă, coardele viţei de vie și-au mai atenuat din creștere și au început procesul de maturare. Prin urmare, o stropire cu un produs cupric ne va ajuta atât din punct de vedere al protecţiei împotriva manei cât și in privinţa maturării coardelor. Cuprul ajuns uniform pe frunze și coarde, vor distruge fructificaţiile patogenilor, având un foarte puternic efect preventiv, mai ales în privinţa manei.

Vom continua cu lucrările de tăiere în verde al viţei de vie, astfel încât peretele vegetatal să fie bine aerat, iar zona din jurul strugurilor ușor desfrunzită. Toate aceste lucrări de tăiere au rolul de a menţine peretele vegetal și zona din proximitatea strugurilor cât mai aerată, umiditatea să fie rapid îndepărtată de pe frunze și de pe struguri. Vom limita astfel din conditiile favorabile dezvoltarii patogenilor, mai ales al putregaiului cenușiu.

Fungicide recomandate în fenofaza – compactarea ciorchinilor

Produs comercial	Substanță activa	Număr de tratamente/sezon	Boală ţintă	Mod de acţiune
Cyflamid 5 EW	Ciflufenamid 5%	2	Făinare	Translaminar (preventiv, curativ)
Sercadis®	300 g/l Fluxapiroxad	3	făinarea	Sistemic (preventiv, curativ)
Kusabi 300 SC	300 g/l piriofenonă	3	Făinare	Translaminar (preventiv)
Talendo®	20% proquinazid	4	făinare	Translaminar (preventiv)
Luna® Experience 400 SC	fluopiram 200 g/L+tebuconazol 200 g/L	2	Făinare	Translaminar Sistemic (preventiv, curativ)
RIZA® 250 EW	Tebuconazol 250 g/l	3	Făinare	Sistemic (preventiv, curativ)
Luna® MAX	fluopiram 75 g/l+spiroxamină 200 g/l	2	Făinare	(preventiv, curativ, eradicativ)
Prosper® 300 CS	300 g/l spiroxamină	2	Făinare	Sistemic (preventiv, curativ, eradicativ)
ATTENZO STAR® 50 SC	500 g/l metrafenonă	3	făinare	Translaminar (preventiv)
VIVANDO®	500 g/l metrafenonă	3	făinare	Translaminar (preventiv)
Videryo F	ciazofamid 40 g/l + 400 g/l folpet	6	Mană	Translaminar Contact
VALIS F®	valifenalat 60 g/kg + folpet 480 g/kg	3	Mană	Translaminar Contact
Twingo	cimoxanil 4% + folpet 33.4%	2	Mană	Translaminar Contact
Emendo F	60g/kg valifenalat + 480g/kg folpet	3	Mană	Translaminar Contact
Zetanil®	Cimoxanil 330 g/Kg + zoxamid 330 g/Kg	5	mană	Sistemic + contact
Melody® Compact 49 WG	iprovalicarb 84 g/kg+ +Cu sub formă de oxiclorură de cupru 406 g/kg	3	Mană	Translaminar, contact (preventiv, curativ)
Cupertine Super	Cimoxanil 3% +cupru 22.5% (sulfat de cupru)	3	Mană	Translaminar, contact (preventiv, curativ)
Flint®Max 75 WG	Trifloxistrobin 250 g/kg + tebuconazol 500 g/kg	3	Făinare, putregai negru	Translaminar Sistemic (preventiv)
LINKIT® (SPIROX D®)	400 g/l spiroxamină + 50 g/l difeconazol	3 – vin	Făinare, putregai negru, boala petelor roșii (rujeola)	Sistemic
Topas®100 EC	100 g/l penconazol	3	Făinare, putregai negru	Sistemic (preventiv, curativ)
Universalis®593 SC	93.5 g/l azoxistrobin  + 500 g/l folpet	3	Făinare, putregaiul cenușiu, putregaiul negru mană,	translaminar + contact (preventiv, curativ)
Pergado F	5 % (50 g/kg) mandipropamid + 40% (400 g/kg) folpet	4	Mană	Translaminar Contact
Serenade® ASO	f14.1 g/l Bacillus subtilis tulpina QST 713	4	Putregaiu cenușiu	Omologat BIO
Folpan 80 WDG	Folpet 80%	5	mană	Contact (preventiv)

* Respectaţi cu stricteţe toate recomandările producătorilor de pesticide

Intrarea strugurilor în pârgă

Cel mai mare dușman al strugurilor în această perioadă este putregaiul cenușiu. Odată ce boabele au început să „prindă lumină”, se va efectua o stropire cu un produs, care controlează putregaiul cenușiu. Eliminarea frunzelor din jurul strugurilor are rolul de a creea o zona aerisită, în care curenţii de aer să circule și să elimine ușor umiditatea. Fără frunze, strugurii sunt însă mai expuși radiaţiei solare, grindinei, precipitaţiilor puternice, dar și la atacul produs de viespe.

Foarte mare atenţie la recomandările producătorilor de pesticide cu privire la timpul de pauză și al posibilul efect negativ, pe care îl pot avea pesticidele asupra procesului de vinificaţie.

În această perioadă stropirile cu sulf și captan sunt prohibite, pentru că pot influenţa negativ procesul de vinificaţie.

Acolo unde sunt probleme cu molia viţei de vie, un insecticid aplicat în această perioadă poate să nu ajute în controlul celei de-a treia generaţii.

Fungicide recomandate în fenofaza – intrarea strugurilor în pârgă

Împotriva manei și a făinării, vă recomand produsele din fenofaza anterioară. În funcţie de nevoile din podgoria dumneavoastră, stropirile anterioare și bineînteles recomandările de pe eticheta produselor, veţi alege ceea ce vi se potrivește.

Produs comercial	Substanta activa	Număr de tratamente/sezon	Boală ţintă	Mod de acţiune
Universalis®593 SC	93.5 g/l azoxistrobin  + 500 g/l folpet	3	Făinare, putregaiul cenușiu, putregaiul negru mană,	translaminar + contact (preventiv, curativ)
Teldor® 500 SC	fenhexamid 500 g/l	2	Putregaiul cenușiu	Contact (preventiv)
JAVISE® WG	500g/kg Ciprodinil		Putregaiul cenușiu	Sistemic (preventiv, curativ)
AVALON® SC	Pirimentanil 400g/l	1	Putregaiul cenușiu	Sistemic (preventiv, curativ
BOTREFIN®	375 g/kg ciprodinil + 250 g/kg fludioxonil		Putregaiul cenușiu	Sistemic +contact (preventiv, curativ)
Cantus®	50 % Boscalid		Putregaiul cenușiu (secundar și făinare)	Translaminar
Serenade® ASO	f14.1 g/l Bacillus subtilis tulpina QST 713	4	Putregaiu cenușiu	Omologat BIO

Viespii vs albinele – dăunători sau folositori?

Viespii au aparat bucal specializat pentru masticat. Aceste insecte au capacitatea de a  sparge boabele. Acum in perioada de toamna, când strugurii sunt dulci, iar fructele pline cu zaharuri, viespii pot avea un rol negativ. Aceștia sparg boabele, iar pe rana produsă, imediat se pot instala putregaiuri. Sucul dulce din boabele sparte, se va scurge pe boabele sănătoase, pe care de asemenea, se pot instala putregaiuri.

Albinele in schimb au aparat bucal specializat pentru supt si lins. Acestea nu au capacitatea de a rupe epiderma fructelor sau al boabelor de struguri. Pot profita însă de urmele lăsate de putregaiuri sau de atacul produs de viespi, pentru a ajunge la sucul dulce. Rolul albinelor este unul pozitiv. Lucrătoarele vor elimina sucul boabelor vătămate de diverși factori (dăunători, patogeni, grindină, etc.) si astfel vor împiedica răspândirea putregaiului pe întreg ciorchinele.

Înainte de recoltat

În funcţie de momentul recoltării, timpul de pauză al pesticidelor și bineînţeles condiţiile climatice, împotriva putregaiului cenușiu se mai poate efectua în această fenofază incă o stropire cu fungicid. Va trebui să verificaţi cu atenţie toate recomandările producătorului cu privire la timpul de pauză, sau dacă produsul aplicat poate afecta negativ fermentaţia sau alţi indici importanţi în procesul de vinificaţie.