Mana viţei de vie – vinul bun pleacă dintr-o vie sănătoasă

Mana viţei de vie alături de făinare sunt fără doar și poate cele mai cunoscute boli ale viţei de vie cu impactul cel mai ridicat în ceea ce privește calitatea și cantitatea de struguri. Având în vedere că mana este un patogen, care se poate manifesta agresiv aproape pe toată perioada de vegetaţie a viţei de vie, impactul acestei boli asupra podgoriilor este deosebit de semnificativă.

Din păcate în mod direct cât și indirect, mana viţei de vie poate duce la deprecierea vinului. De fapt, tot ceea ce se întâmplă în podgorie, poate avea repercursiuni asupra procesului de vinificaţie. Chiar și pesticidele aplicate, trebuie atent alese și aplicate, astfel încât acestea să nu interfereze negativ în procesul de obţinere a vinului.

Mana viţei de vie – simptome

Patogenul poate să afecteze la viţa de vie, lăstari, frunze, ciorchini, muguri. Pe frunze, simptomele pot să varieze în funcţie de perioada în care a avut loc infecţia.

Simptome pe frunze și lăstari

La început pe partea superioară a frunzelor apar pete galbene cu un aspect uleios. Acestea prezintă un halou de culoare maronie, mai puţin vizibil. Petele sunt cauzate de dezvoltarea hifelor ciupercii in interiorul frunzei.. Pe partea inferioară a frunzelor, apare un puf de culoare alb-cenușiu. Prezenta pufului in partea inferioara a frunzei, indica faptul ca patogenul este gata sa emita fructificatii.

Odată ajunse la maturitate, sau după ce sporularea a avut loc, petele se usucă iar culoarea lor devine maronie. În jurul zonei care s-a necrozat, pe partea superioară a frunzei, zona rămâne ușor gălbuie, iar pe partea inferioară se dezvoltă în continuare acel puf albicios caracteristic, semn că boala încă avansează.

Spre finalul verii, din cauza petelor care se dezvoltă internerval, frunzele pot să capete un aspect ușor marmorat. Aspectul marmorat al frunzelor poate să se manifeste mai rapid, acolo unde avem soiuri sensibile de viţă de vie, iar patogenul are o prezenţă puternică. În cazul unui atac puternic, poate să apară chiar și defolierea viţei de vie. Simptomele de mana viţei de vie pe lăstari, se manifestă sub formă de pete maronii, pe care își va face prezenţa puful albicios.

Simptome care apar pe boabe

Ciorchinii pot fi afectaţi în mod direct din perioada înfloritului, până când boabele au ajuns la dimensiunea unui bob de mazăre.  Pe boabe apar pete maronii, iar în condiţii de umiditate și căldură pe întreg ciorchinele, apare celebrul puf albicios. Boabele nu mai cresc, prind o culoare maronie spre violet, se întăresc (stafidesc) și încep să se asemene cu niște mici bobiţe de piper. Puful albicios va fi o prezenţă constantă. Chiar dacă apoi au crescut, iar mana viţei de vie nu-i mai poate afecta în mod direct, boabele pot fi afectate în mod indirect, prin faptul că foliajul sau lăstarii pot fi afectaţi de boală, iar nutrienţii nu mai ajung într-un mod satisfăcător în bob. Vor fi pierderi atât cantitattive cât și calitative de producţie.

Mana viţei de vie – ciclul biologic

Înţelegerea ciclului de viaţă a patogenul este esenţială pentru a putea efectua un bun control al acestuia. Mana viţei de vie iernează sub formă de oospori pe frunzele căzute în podgorie. Primăvara, după ce temperatura depășește 10°C, oosporii sunt eliberaţi, dând startul unui nou ciclul de evoluţie al manei. Oosporii formează un tub germinativ, care va forma în capăt sporangiul, în interiorul căruia se vor forma zoosporii.

Zoosporii în condiţii de umiditate  și căldură germinează și formează un tub, prin intermediul căruia pătrunde în interiorul plantei gazdă, folosid ca poartă de intrare stomatele. Zoosporii au nevoie de apă liberă, pentru a ajunge în zona stomatelor. Odată pătruns in ţesutul mezofil, începe să formeze intercelular o reţea tubulară de hife, folosind haustorii pentru parazitarea celulelor. Petele galbene care apar pe frunză sunt un simptom că în respectiva zona, ciuperca și-a creat deja reţeaua de hife.

Ciclul biologic continuă prin formarea unei reţele dense de conidioforii, pe care se formează conidiile. Fructificaţiile sunt pregătite astfel pentru a crea infecţii secundare, continuând astfel ciclul asexuat de reproducere a manei viţei de vie. Spre toamnă, când apare aspectul marmorat al foliajului, are loc reproducerea sexuată, formându-se oosporii.

Metode de control

Tăierile în uscat și verde

Îngroparea sub arătură a frunzelor este o metodă de a controla apariţia infecţiilor primare. Eficacitatea acestei măsuri însă este destul de limitată, având în vedere că fructificaţiile ciupercii pot rezista mai mulţi ani în sol.

Tăierile efectuate în perioada de repaus vegetativ, dar și lucrările în verde, efectuate în perioada de vară (copilit, plivit, cârnit, îndepărtarea frunzelor din proximitatea strugurilor) vor fi efectuate astfel încât întreaga viţă de vie, să poată fi scăldată de razele soarelui. Umiditatea, de care mana viţei de vie are atât de multă nevoie, va fi rapid îndepărtată. În plus, fungicidele aplicate vor ajunge pe întreg aparatul vegetativ, eliminând astfel posibilele zone în care patogenul să rămână protejat. În mod sinergic, prin întreg setul de măsuri, mana viţei de vie poate fi ţinută sub control.

Controlul buruienilor, pentru a limita umiditatea din imediata vecinătate a frunzelor, fertilizarea echilibrată cu azot pentru a controla o creștere prea luxuriantă, sunt alte două măsuri agrotehnice care pot reduce riscurile de infecţie cu mană.

Metode chimice de control

Apariţia de rase fiziologice rezistente la fungicide

Pe întreaga perioadă de vegetaţie, mana poate fi o problemă constantă, viţa de vie putând fi ţinta unui număr ridicat de infecţii secundare. În aceași perioadă de timp, pe o viţă de vie putem avea infecţii cu mană în diferite etape biologice. Numărul de tratamente cu fungicide este foarte ridicat. Riscul apariţiei de noi rase fiziologice rezistente la pesticide, și de propagare a acestei rase este foarte ridicat.

Cum manageriem acest risc

1. Efectuarea de tratamente preventive, astfel încât să reducem riscul ca în podgorie lucrurile să scape de sub control;
2. Fiecare substanţă activă sau grupă de fungicide pot acţiona împotriva patogenului prin modalităţi diferite de control. Cunoașterea modului de lucru al fungicidului și alternarea substanţelor active, astfel încât să combatem patogenul prin modalităţi diferite control este esenţial în managementul apariţiei rezistenţei;
3. Respectarea numărului maxim de tratamente pe care putem să-l efectuăm într-un an, folosind aceași substanţă activă;
4. Folirea de amestecuri astfel încât în soluţia obţinută să avem substanţe active care acţionează complementar, prin modalităţi diferite de control al patogenului;

Prezenţa de reziduri de pesticide în struguri și vin

Având în vedere numărul foarte mare de stropiri efectuate, riscul prezenţei de pesticide în struguri sau vin este real. Strugurii sunt fructele cu riscul cel mai ridicat în privinţa prezenţei de pesticide peste normele legale.

În cazul strugurilor destinaţi producerii de vin, prezenţa anumitor pesticide poate conturba procesul de vinificaţie și bineînţeles, calităţile organoleptice ale vinului. În cazul strugurilor de masă, aceștia pot fi interziși consumului. Pierderile economice din cauza rezidurilor de pesticide pot fi foarte ridicate. Până la urmă prioritară este sănătatea oamenilor!

Primul tratament

Primele infecţii cu mana viţei de vie pot avea loc atunci când temperatura depășește 10°C, lungimea lăstarului depășește 10 cm, iar ploile au depășit 10 l/m². Odată viţa de vie ajunsă în acest stadiu de vegetaţie, în condiţiile climatice specificate mai sus, există șanse foarte mari să aibă loc primele infecţii primare cu mană. Prin urmare un prim tratament care să controleze și acest patogen este binevenit.

La începutul perioadei de vegetatie, va predomina aplicarea de produse cu actiune preventiva. Până în perioada de înflorit, mai ales în condiţii prielnice patogenului (umiditate ridicată), pot fi aplicate deja două tratamente preventive. Se vor administra la început produse cu acţiune de contact și doar în situaţii grave cu ploi frecvente, se vor aplica fungicide sistemice.

Viţa de vie este foarte susceptibilă la mană în perioada premergătoare înfloritului, până când ciorchinele s-a compactat. În această perioadă, în funcţie de condiţiile climatice și perioada în care fungicidul asigură protecţie, se vor administra la 10-14 zile câte un tratament care să controleze mana viţei de vie.

Verificaţi întotdeauna toate recomandările producătorului, mai ales cele în legătura cu posibila legătură între fungicid și procesul de vinificaţie sau modificări de natură organoleptică ale strugurilor și implicit ale vinului.

Fungicide recomandate pentru

 controlul manei viţei de vie

Tabel 1

Produs comercial	Patogenul ţintă	Mod de acţiune
Cupertine Super	Mana viţei de vie (Plasmopara viticola) Antracnoza strugurilor Arsura comună a frunzelor	Contact sistemic	preventiv
Pergado F	Mana viţei de vie (Plasmopara viticola)	Contact sistemic	preventiv
Mikal® Flash	Mana viţei de vie (Plasmopara viticola)	Contact sistemic	preventiv
Profiler® 71,1 WG	Mana viţei de vie (Plasmopara viticola)	sistemic	Preventiv, curativ
Zetanil	Mana viţei de vie (Plasmopara viticola)	sistemic	Preventiv, curativ
SHAVIT F 72 WDG	Mana viţei de vie                   ( Plasmopara viticola) Făinarea viţei de vie (Uncinula necator) Putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea)	Sistemic contact	preventiv, curativ
Universalis 593SC	Mana viţei de vie (Plasmopara viticola) Făinarea viţei de vie (Uncinula necator) Putregaiul cenușiu                          (Botrytis cinerea – secundar	sistemic	preventiv, curativ

• Respectaţi cu stricteţe toate recomandările producătorului !