Rugozitatea fructelor este un fenomen, care poate fi găsit sub mai multe denumiri: „fructe cu plasă” sau „ruginirea fructelor”. In literatura de specialitate, rugozitatea fructelor de măr și păr, poate fi găsită sub denumirea de „russeting ” (ruginirea fructelor). În fermele pomicole, acest fenomen se regăște sub denumirea de fructe cu plasă. De foarte multe ori, rugozitatea fructelor este confundată cu rapănul. De la început trebuie specificat că fenomenul de russeting este unul fiziologic, iar rapănul este provocat de un patogen (Venturia inaequalis).
Rugozitatea fructelor ( fructe cu plasă, ruginirea fructelor, russeting) – descriere fenomen, consecinţe
Rugozitatea fructelor poate să se manifeste diferit, în funcţie de motivul apariţiei fenomenului și bineînţeles, în funcţie de momentul în care respectiva cauză s-a manifestat în raport cu perioada de vegetaţie a pomilor fructiferi.
Fructele sunt afectate superficial de rugozitate, la nivelul epidermei. Rugozitatea se poate manifesta local, sub formă de pete, însă sunt cazuri în care întreaga suprafaţă a fructului poate fi afectată. În cele mai multe cazuri însă, rugozitatea se poate manifesta sub forma unui păienjeniș (plasă) de culoare maronie, care poate cuprinde parţial sau chiar total fructul. Zonele afectate prind diferite nuanţe ruginii (de aici și denumirea de „ruginirea fructelor). Sunt cazuri în care culoarea zonei afectate poate să tindă spre gri, mai ales la fructele de culoare roșie.
Nu doar culoarea fructelor are de suferit în cazul apariţiei ruginirii fructelor. Zona afectată va deveni aspră (ușor abrazivă la pipăire). În dreptul zonei afectate de rugozitate, coaja devine ușor rigidă.
După recoltat, fructele afectate de rugozitate, vor pierde mult mai rapid umiditatea din pulpă, devenind zbarcite și cu aspect necomercial. Din cauza aspectului aspru, maroniu, fructele afectate de rugozitate nu au aspect comercial și pot fi descalificate într-o categorie de calitate inferioară. Toate acestea pot duce la pierderi economice foarte mari.
Procesul apariţiei de rugozitate pe fructe
Ce ţesuturi sunt implicate în procesul de apariţie a ruginirii fructelor
Coaja fructului este alcătuită din mai multe staturi de ţesut, cu roluri diferite. La exterior avem epiderma, care oferă protecție împotriva tuturor factorilor exteriori. Sub epidermă avem ţesutul cortical, care este implicat în transportul substanțelor nutritive și în susținerea structurii plantei. În cazul fructelor, tesutul cortical poate fi implicat în procesele de înmagazinare a substanțelor nutritive și de rezistență la stres.
Imediat sub tesutul cortical se găsește peridermul (ţesutul suberifer), care este responsabil pentru producerea suberului (celulele de plută).
Împreună, epiderma, tesutul cortical și suberul reprezintă straturile principale ale coajei fructului sau ale frunzei. Epiderma oferă protecție împotriva agenților externi, iar tesuturile interioare, cum ar fi tesutul cortical și suberul, sunt implicate în susținerea și răspunsurile fiziologice ale plantelor la diferite condiții de mediu.
Rugozitatea fructelor (ruginirea fructelor) – descrierea procesului de apariţie a fenomenului
Inițierea procesului începe de obicei în timpul perioadei de creștere a fructului. Primele 30- 40 de zile de la căderea petalelor sunt semnificativ de importante în iniţierea întregului proces. Factorii care contribuie la inițierea rugozitaţii fructelor pot fi varia foarte mult. Despre acești factori vom discuta puţin mai jos.
Sub influența unor condiții declanșatoare cum ar fi variațiile de umiditate, temperatură sau aplicarea unor substanțe chimice (cum ar fi pesticidele), epiderma poate dezvolta microfisuri sau fisuri fine în această fază inițială. Fisurile sau leziunile care apar în epidermă pot afecta și straturile interioare ale coajei, inclusiv ţesutul cortical. Într-un răspuns la aceste leziuni, planta poate activa procese fiziologice care afectează întregul complex al coajei fructului.
Așa cum am explicat mai sus, sub epidermă și ţesutul cortical avem ţesuturile suberifere (peridermul). Acestea răspund imediat la stresul indus și încep să secrete suber (celule de plută). Când epiderma fructului suferă leziuni, celulele de pluta din interiorul coajei sunt activate pentru a sigila sau a închide acele leziuni. Acest răspuns fiziologic este o modalitate de a proteja fructul împotriva infecțiilor sau altor agenți patogeni care ar putea pătrunde prin acele leziuni.
Celulele de pluta produc substanțe precum suberina, suber și lignina, care sunt responsabile pentru formarea unui strat protector numit corticel.
Corticelul este vizibil sub formă de rugozitate sau pete maronii pe suprafața coajei fructului și reprezintă zona în care leziunile sau fisurile au fost sigilate.
Interacțiunile complexe dintre aceste tipuri de țesuturi și celule, împreună cu factorii de mediu și genetici, conduc la formarea și dezvoltarea rugozitaţii fructelor. Procesul este rezultatul unei serii de reacții biochimice și fiziologice care au loc în diferite straturi ale cojii fructului. Din acest motiv, apariţia ruginii fructelor se poate manifesta atât de diferit, în cadrul aceluiași soi.
Întregul proces este foarte complex, în acest moment în multe centre de universitare, se fac cercetări pentru înțelegerea mai profundă a mecanismelor din spatele rugozității fructelor.
Rugozitatea fructelor (russeting – ruginirea fructelor) – perioada în care fructele sunt susceptibile la apariția fenomenului
Fructele în stadii incipiente de dezvoltare pot fi mai sensibile la substanțele chimice, inclusiv la pesticidele utilizate în etapele anterioare înfloritului. Interacțiunea acestor substanțe cu fructele în formare ar putea afecta dezvoltarea coajei și ar putea contribui la apariția sau la accentuarea fenomenului de russeting (rugozitatea fructelor).
Primele 30 – 40 de zile de după căderea petalelor sunt foarte importante în declanșarea rugozităţii. Perioada în care fructele cresc puternic, sunt de asemenea foarte sensibile. În primele stadii de dezvoltare a fructului, coaja este subțire și sensibilă la factorii externi. În această etapă, coaja fructului nu este complet dezvoltată și nu oferă protecție suficientă împotriva leziunilor, stresurilor sau modificărilor cauzate de diferiți factori. Orice influență negativă în această perioadă poate afecta în mod direct integritatea și calitatea coajei fructului în formare.
Stresul declanșat în perioadele incipiente de creștere a fructelor poate avea un impact semnificativ asupra aspectului și calității coajei fructului. Simptomele apărute în urma stresului din stadiile incipiente de creștere a fructului, pot fi vizibile în acele etape timpurii. De cele mai multe ori însă, simptomele de ruginire a fructelor apar mult mai târziu, în stadiile avansate de creștere și maturizare a fructelor.
Prin urmare, ruginirea fructelor mature poate fi rezultatul acumulării de stres din mai multe etape ale ciclului de viață al fructului. Primele 30-40 de zile de la căderea petalelor având o importanţă semnificativă. În același timp însă, în perioada de maturare a fructului, dacă intervin perioade de stres, se poate declanșa apariţia de rugozitate.
Monitorizarea atentă a fructelor și aplicarea unor practici agricole corecte pot ajuta la minimizarea riscului de apariție a acestui fenomen. Asta mai ales acolo unde avem soiuri sensibile la apariţia fenomenului de rugozitatea fructelor (ruginirea fructelor).
Rugozitatea fructelor – cauzele apariţiei fenomenului
Genetica
Sunt situaţii în care rugozitatea fructelor poate fi o caracteristică de soi. Spre exemplu la soiul de măr Golden russet, apariţia rugozităţii este ceva normal, amintită în descrierea soiului. În cazul părului, printre soiurile afectate frecvent de rugozitatea fructelor, putem să amintim Conference și Abatele Fetel.
În cazul celorlalte soiuri există diferite scări de susceptibilitate la apariţia rugozitaţii. Cele mai susceptibile sunt soiurile a căror fructe au culoare deschisă. Soiurile de măr din grupa de soiuri Golden sunt printre cele mai afectate de rugozitatea fructelor.
Aplicarea de pesticide
Aplicarea pesticidelor sau expunerea la alte substanțe chimice (îngrășăminte foliare, etc.) în primele etape de creștere a fructului poate fi problematică, deoarece în această perioadă, fructul este mai susceptibil la influențele externe și la modificări structurale. Aceasta poate duce la leziuni sau la afectarea dezvoltării coajei, contribuind astfel la apariția ulterioară a afectate de rugozitate.
Anumite pesticide pot declanșa reacții fiziologice în plante, care pot duce la formarea de suber în coaja fructelor. Acest proces poate fi un răspuns de apărare al plantei împotriva substanțelor chimice considerate periculoase sau ca răspuns la leziunile minore create de aplicarea pesticidelelor.
Substanţe active cu factor mare de risc sa provoace apariția de russeting
Riscul este mare, dacă aplicarea acestora nu se face cu respectarea strictă a recomandărilor producătorului.
Sulfat de cupru: Este un fungicid utilizat pentru controlul bolilor fungice în agricultură. În concentrații mari sau în condiții inadecvate de aplicare, sulfatul de cupru poate cauza uscarea și deteriorarea epidermei fructului, determinând apariția de zone aspre și uscate pe suprafața coajei.
Sulful: Utilizat ca fungicid și acaricid, sulful poate, în anumite condiții, cauza uscarea și deteriorarea epidermei fructului, făcându-l susceptibil la formarea de zone aspre și rugoase.
Captan: Este o substanţă activă pentru controlul unor boli, ca rapănul. În anumite condiții, captanul poate avea însă un efect de uscare sau iritare a cojii fructelor, favorizând formarea zonelor de russeting.
Produse pe bază de cupru: Utilizarea excesivă sau aplicarea în condiții neoptime a produselor pe bază de cupru poate cauza uscarea sau iritarea coajei fructelor. Dacă este aplicat în fazele sensibile de dezvoltare a fructelor, poate compromite structura coajei, contribuind la formarea de rugozități sau modificări ale acesteia.
Alți fungicide sau insecticide: Este important să menționăm că impactul fiecărei substanțe active poate varia în funcție de mai mulți factori, inclusiv doză, momentul aplicării, condiții meteorologice și specificul culturii sau soiului de fructe
În general, atunci când nu este respectată doza și recomandarea producătorului cu privire la aplicarea pesticidelor, indiferent de substanţa activă, riscurile de apariţie a zonelor cu rugozitate pe fruct sunt mari. Asta mai ales dacă soiurile de măr sunt foarte sensibile la apariţia ruginirii fructelor.
Greșeli frecvente în aplicarea pesticidelor, care pot contribui la apariția rugozității pe fructe
Utilizarea concentrațiilor prea mari: Aplicarea unei concentrații prea mari de pesticid poate provoca iritarea sau deteriorarea coajei fructelor, ducând la formarea de zone rugoase sau aspre.
Aplicarea în condiții inadecvate: Utilizarea pesticidelor în condiții de temperatură sau umiditate neadecvate poate duce la uscarea sau la alte modificări ale coajei fructelor, contribuind la apariția rugozității.
Folosirea formulărilor incompatibile: Anumite combinări de pesticide ingrășăminte foliare, etc., pot fi incompatibile și pot provoca reacții adverse asupra coajei fructelor, determinând aspectul de rugozitate.
Aplicarea excesivă sau repetată: Aplicarea repetată sau excesivă a pesticidelor în timpul ciclului de creștere a fructelor poate afecta negativ coaja acestora, ducând la apariția problemelor de textură sau aspect a coajei.
Utilizarea în perioade sensibile de creștere a fructului: Aplicarea pesticidelor în perioadele critice de dezvoltare a fructului, când coaja este mai sensibilă la factorii externi, poate contribui la apariția rugozității sau al altor imperfecțiuni.
Este important să se urmeze cu strictețe instrucțiunile producătorului referitoare la aplicarea pesticidelor. Se va monitoriza condițiile de aplicare luandu-se în considerare specificul fiecărui soi de fructe.
Condițiile climatice
Condițiile climatice joacă un rol important în apariția și severitatea fenomenului de rugozitate la fructe. Russetingul poate fi influențat de mai mulți factori climatici. Tepmeratura și umiditatea pot acţiona împreună sau separat, cu impact semnificativ în privinţa apariţiei rugozităţi fructelor (ruginirea fructelor). Temperatura și umiditatea pot influenţa ritmul de creștere al fructelor. Acești doi factori pot produce fluctuaţii asupra ritmului de creștere a fructelor. Aceste fluctuaţii pot creea microfisuri la nivelul epidermei.
Umiditatea
Nivelurile ridicate de umiditate, în special în perioadele critice ale creșterii fructelor, pot contribui la apariția russetingului. O umiditate persistentă poate cauza leziuni ale epidermei fructelor, făcându-le mai susceptibile la dezvoltarea rugozității. Umiditatea poate fi datorată atât precipitaţiilor, cât și prezenţei de rouă pe fructe.
Acolo unde tăierile nu sunt foarte bine efectuate, iar creșterile vegetative sunt mari, apa rezultată din precipitaţii sau rouă poate persista o perioadă mai lungă pe fruct. Zona mai puţin expusă la soare, care păstrează pe coajă o perioadă mai lungă de timp umiditatea este cea mai expusă la rugozitatea fructelor.
Ploile de lungă durată și creșterea intensă a fructelor poate însemna o coajă mai firavă și un strat de ceară prea subţire pe fruct. Rugozitatea fructelor în astfel de condiţii poate să apară foarte ușor.
Ciclicitatea umidității
Alternanța între perioade de umiditate ridicată și uscată poate contribui, de asemenea, la apariția fenomenului de russeting. Oscilațiile bruște între aceste condiții pot afecta coaja fructelor, provocând apariția petelor sau a zonelor aspre și rugoase.
Seceta are o influenţă directă asupra ritmului de creștere al fructelor. Un ritm scăzut de creștere, urmat apoi de o creștere normală sau chiar rapidă, datorată condiţiilor prielnice, care survin după secetă, poate cauza apariţia de rugozitate la nivelul fructelor.
Temperatura
Temperaturile extreme sau fluctuațiile bruște de temperatură pot afecta structura și integritatea coajei fructelor, crescând riscul de apariție a rugozității.
În perioada de primăvară, în ţara noastră fluctuaţiile de temperatură de la o zi la alta sau dintre noapte și zi sunt tot mai mari, datorită schimbărilor climatice. Aceste fluctuaţii, mai ales că apar calendaristic exact în acele 30-40 de zile critice după căderea petalelor, pot duce la apariţia de rugozitate, mai ales în cazul soiurilor sensibile.
Un impact ridicat îl poate avea temperatura scăzută sau chiar îngheţul din perioada de după căderea petalelor. Dacă temperatura scăzută este asociată șî cu precipitaţii sau umiditate ridicată, riscurile cu privire la apariţia de rugozitate este foarte ridicat.
Între temperatură, umiditate și eficacitatea pesticidelor, respectiv apariţia de fitotoxicitate, inclusiv apariţia de rugozitate la nivelul fructelor există o corelaţie foarte puternică.
Curenții de aer și condițiile meteorologice locale
Regiunile cu condiții meteorologice specifice, precum vânturile puternice sau condițiile de umiditate constantă din anumite zone, pot influența susceptibilitatea fructelor la rugozitate.
În general, combinația și interacțiunea acestor factori climatici pot crea un mediu propice pentru apariția și dezvoltarea fenomenului de rugozitate la fructe. Este important pentru producători să monitorizeze și să gestioneze acești factori pentru a minimiza riscul de apariție a rugozității și pentru a menține o calitate cât mai bună a fructelor.
Patogenii
Unul din patogenii care poate avea impact ridicat asupra fenomenului de rugozitate al fructelor este Podosphaera leucotricha. Acesta este responsabil de apariția făinării la măr. Făinarea se poate extinde de la frunze și ramurile tinere și la nivelul fructului, unde poate produce un răspuns fiziologic al fructului. Rezultatul poate fi ruginirea fructelor în zona afectată de miceliul ciupercii.
Despre făinarea mărului, puteți afla mai multe informații in acest articol:
Practici care pot reduce riscul apariţiei de ruginirea fructelor
- Cultivarea de soiuri mai puţin susceptibile la rugozitatea fructelor. Din păcate pe piaţă sunt soiuri foarte valoroase, căutate de clienţi, însă care sunt foarte susceptibile la apariţia de rugozitate;
- Efectuarea de tăieri echilibrate, care să permită o foarte bună circulație a aerului în coroană;
- Stropirile cu pesticide, îngrășăminte foliare, să fie efectuate cu respectarea dozei și al recomandărilor privind condiţiilor climatice, etc.;
- Stropirile cu îngrășaminte foliare să fie efectuate separat de cele cu pesticide, mai ales dacă nu sunt efectuate teste de compatibilitate între produsele aplicate. Uneori, chiar dacă soluţia (pesticid +ingrășământ) pare să fie în regulă există posibilitatea, ca cele două să lucreze în sinergie și să acţioneze prea puternic asupra fructelor firave. Această recomandare este foarte mai ales acolo unde avem soiuri sensibile la apariţia de rugozitate.
- În cazul soiurilor sensibile le apariţia de russeting, recomand ca atunci când sunt efectuate stropiri, soluţia să nu conţină un cocktail de substanţe active (fungicid+insecticid+acaricid+etc), din motivul explicat la punctul anterior.
- Stropirile foliare produse pe bază de calciu ar putea fi de ajutor în protejarea împotriva rugozităţii, având în vedere rolul important al calciului în protejarea peretelui celular.
- Un element care se pare că ar fi de ajutor în controlul rugozităţii este borul. Prin urmare, stropirile foliare cu bor ar putea fi de ajutor, mai ales în cazul soiurilor sensibile.
- Stropirile cu regulatori de creștere pe bază de giberelină, citokinină pot ajuta în controlul fenomenului.
În cazul în care ați avut în livadă probleme cu rugozitatea fructelor, va invit să lăsați mai jos un comentariu. Cum vi se pare articolul, conține suficiente informații cu privire la subiectul tratat?
In cazul in care sunteţi in căutarea unei scheme de tratament la mar, va recomand articolul de mai jos:
Recolte profitabile !
De ce fructele afectate de rugozitate sunt mai dulci?
Buna intrebare! Cantitatea de zahar comparativ cu fructele neafectate de rugozitate ramane aceasi, diferenta este ca din cauza fenomenului fructul pierde mult mai usor apa prin zona afectata. Prin urmare, in intreaga zona afectata de rugozitate, concentratia de zahar creste, iar gustul de dulce devine mai puetrnica.
Da,am avut probleme acum doi ani(majoritatea merelor),, deasemenea am avut și anul trecut dar mai putin,iar anul acesta cam 1%