Sorgul – tehnologia de cultivare, avantaje, toxinele din sorg

Încălzirea globală modifica în mod profund modalitatea clasica de-a face agricultura. Schimbările au loc acum, sub ochii si sudoarea noastră! În fata unor schimbări atât de puternice si imprevizibile, pericolul cel mai mare este teama de a accepta, ca totul s-a schimbat!

Atunci când omul se teme, de cele mai multe ori, va alege drumul cel mai sigur. Nevoia profunda de siguranță, de a caută confortul pe care și-l amintește, poate sta in calea progresului si al supraviețuirii. Poate sta in calea găsiri unor soluții noi, viabile, inovative chiar.

În zona de est, sud si sud-est, sunt ani consecutivi în care, fermierilor nu li se mai rentează, să iasă cu combina în câmp.  Anul acesta in foarte multe regiuni, rezerva de umiditate din sol este departe de nivelul satisfăcător si din păcate, suprafețe imense, încă sunt lovite de seceta.

Sorgul –  particularități biologice care-i conferă avantaj în faţa secetei

Sorgul prezintă rădăcini puternice cu un număr de perișori absorbanți de două ori mai mare decât cei de pe rădăcinile porumbului. Sistemul radicular al sorgului este mult mai puternic dezvoltat, comparativ cu sistemul radicular al porumbului. Mai mult, rădăcinile sorgului au capacitatea să ajungă la adâncimi mai mari de 2 m.

Prin urmare volumul de sol de unde sorgul își poate prelua apa și nutrienţii este incomparabil mai mare, comparativ cu majoritatea plantelor de cultură, pe care în acest moment, fermierii din România le cultivă.

Consumul specific de apă al sorgului pentru fiecare unitate de substanţă uscată obţinută este mai mic cu cel puţin 20% în comparaţie cu consumul specific al porumbului pentru aceași unitate de substanţă uscată obţinută.

Frunzele și tulpina de sorg au cuticula groasă, fiind în același timp, acoperite cu un strat ceros. Aceste caracteristici sunt benefice în perioadele de secetă și arșiţă, când sorgul va beneficia de o evapotranspiraţia mult redusă, comparativ cu porumbul.

O altă adaptare a sorgului la secetele prelungite este capacitatea acestuia de  a intra într-un repaus vegetativ, din care va ieși doar atunci când survin condiţii favorabile. Dacă în perioada în care ar trebui să apară paniculul, seceta este foarte puternică, sorgul poate amâna această fenofază, până când survin condiţii favorabile. În cazul în care, condiţiile favorabile survin într-un timp rezonabil, pe lângă producţie bună perioada de  maturare a sorgului, nu va fi împinsă prea târziu în toamnă.

O altă adaptare a sorgului este aceea că prezintă fotosinteza tip C4 (specifică speciilor care trăiesc în medii uscate), această adaptare fiind încă un motiv pentru care sorgul nu doar că rezistă, dar  produce chiar și în condiții de secetă.

Datorită cumulului de însușiri, care-i conferă sorgului toleranță crescută la secetă, această cultură mai este cunoscută și sub denumirea de „planta cămilă”.

Sorgul – capacitatea de producție a sorgului este sau nu limitată

Sorgul pentru boabe

Unul din miturile legate de sorg este cel legat de capacitatea de producție al acestuia. Mulți fermieri, considera ca sorgul este limitat în ceea ce privește producția. Chiar și în cărţile vechi de fitotehnie, sorgul este amintit ca și plantă de cultură cu potenţial relativ scăzut de producţie (5-7 t/ha în condiţii normale și sub 10 t/ha în condiţii de irigat). Ca și în cazul altor plante de cultură și sorgul a beneficiat de pe urma progresului în genetică și ameliorarea plantelor. În acest moment, potenţialul de producţie al sorgului pentru boabe depășeste pragul de 10t/ha în condiţii normale de tehnologie.

Aceași problemă cu potenţialul de producţie a avut-o și rapiţa de toamnă. Acum nu de puţin timp, în cazul rapiţei de toamnă se cultivau soiuri. Producţia obţinută era la jumătate din ceea ce se obţine în acest moment, prin cultivarea hibrizilor. Reticenţa fermierilor vis a vis de această cultură era destul de ridicată. Au apărut apoi hibrizii de rapiţa, piaţa s-a deschis, iar în acest moment această cultură este una de bază în asolamentul multor fermieri.

Cel mai degrabă și în cazul sorgului, reticenţa se va reduce progresiv, odată cu introducerea treptată în asolament a acestei culturi. Cu siguranţă, sorgul va deveni o cultură de bază, mai ales în zonele aride ale României.

Sorgul pentru siloz și fân

În cazul sorgului pentru siloz, pe piaţă există mai multe varietăți, cu potențial de producție și calitativ similar cu al hibrizilor de porumb. Plusul pe care-l poate aduce sorgul este legat de siguranța producției și calității furajului, chiar și în condiții de secetă sau ariditate naturală. Mai multe despre varietățile de sorg pretabile pentru siloz si fan, găsiți in articolul de mai jos:

Sorgul BMR, brachytic și pretențios la fotoperiodism – caracterizare, avantaje si dezavantaje

Sorgul conţine toxine periculoase pentru animale ?

Probabil, mai ales crescătorii de animale, își aduc aminte de știrea prezentată în toată presa, despre un caz întâmplat în Italia, în care un fermier a pierdut mai multe vaci, după ce acestea au consumat sorg, de pe o solă puternic afectată de secetă.

Sorgul în primele stadii de vegetație sau atunci când trece printr-un stres puternic secretă o glicozidă numită durina.

DURINA = glucoză + acid cianhidric (HCN) + aldehida parahidrobenzoică

Acidul cianhidric, îl veți mai putea găsi și sub denumirea de acid prusic.

Durina în sine este inofensivă. În condiții de stres însă, sorgul eliberează niște enzime, care hidrolizează durina, eliberând astfel acidul cianhidric. Acest proces în care acidul cianhidric este eliberat, poate avea loc și în stomacul rumegătoarelor, sub acțiunea enzimelor din rumen. Din acest motiv, rumegătoarele sunt mult mai afectate de toxinele produse de sorg, comparativ cu monogastricele.

În cantități mici, acidul cianhidric stimulează digestia și respiraţia. Eliberat însă în cantitaţi ridicate, într-o perioadă scurtă de timp, poate duce foarte rapid la moartea animalelor. Asta pentru că în organismul animal se acumulează o doză letală de acid cianhidric. Practic vorbim de efectul de doză.

Primele simptome ale otrăvirii cu acid cianhidric sunt: voma, starea de neliniște, respiraţie accelerată, dispnee. Apoi animalele încep să aibă convulsii, respirație rară și emisii involuntară de urină și fecale. Ultimul stadiu este cel în care animalul se axfisiază, intră în comă și moare. Două simptome foarte importante sunt culoarea roșie aprinsă a sângelui și mirosul de migdale amare al conţinutului stomacal.

Sorgul – Cum evităm eventualele probleme de toxicitate

De la început trebuie specificat că producția de sorg boabe nu este afectată de această toxină. Sorgul însilozat și cel transformat în fân este 100% sigur pentru consum !

Probleme cu această toxină pot să apară doar în cazul în care sorgul este pășunat sau oferit animalelor în stare crudă.

Chiar și așa, întreagă problematică trebuie nuanțată. Sorgul poate fi pășunat sau oferit ca hrană în stare crudă fără nici o problemă, dacă sunt respectate un set de reguli, pe care le găsiți puțin mai jos.

Situații in care sorgul poate elibera doze periculoase de toxine

• În primele 6o de zile de la răsărire, sorgul (boabe, siloz, fân) poate conţine cantităţi ridicate de acid cianhidric. Prin urmare, consumul acestuia în stare proapătă (pășunat sau nutreţ verde) pot pune animalele în pericol.

Chiar și în situaţia de mai sus, dacă după cosire, sorgul este lăsat în bătaia soarelui 2-3 zile, toxina este distrusă, iar sorgul poate fi folosit în alimentaţia animalelor.

• Sorgul care regenerează după cosire, consumul animalelor, distrugerea provocată de grindină sau dăunători, poate conține cantități ridicate de acid cianhidric.

După efectuarea coasei,  sorgul care a regenerează, conține cantități ridicate de toxină. Prin urmare, acesta nu se va pășuna sau nu se va administra animalelor în stare crudă.  Cantitatea de toxină scade treptat, iar la aproximativ 30 de zile, sorgul devine sigur pentru animale, iar fermierul poate intra la o nouă coasă.

Prin urmare, atunci când sorgul este utilizat pentru cosit, prima coasă trebuie efectuată după 60 zile de la răsărit, iar următoarele coase, la 30 zile de la ultima coasă. Chiar și după această perioadă, în funcție de hibrid, trebuie văzut dacă pentru a fi utilizat în stare crudă, sorgul trebuie lăsat sau nu 2-3 zile în bătaie soarelui, după efectuarea cositului. Făcut siloz sau fân sorgul va fi liber de ori ce nivel toxic de acid cianhidric.

• Sorgul stresat de secetă, arșiță sau alte cauze pedoclimatice poate elibera cantități letale de acid cianhidric.

Aici, în această situație, s-a găsit fermierul din Italia, căruia i-au murit mai multe vaci după consumul de sorg. Așa cum am menționat puțin mai sus, sorgul care trece printr-un stres, poate elibera cantități letale de acid cianhidric. În anul 2022 seceta a fost atât de puternică, încât chiar și cultura de sorg a fermierului a fost calamitata. Fermierul a vrut să fructifice măcar plantele verzi rămase pe câmp și a dus pe respectiva solă, mai multe vaci la păscut. În mai puțin de o oră, animalele au murit.

Lecția pe care respectivul fermier a plătit-o cu viața animalelor din ogradă, iar noi gratis este aceea că niciodată un sorg stresat de secetă, arșiță sau ori ce cauză nu se pășunează și nu se oferă animalelor, spre consum în stare crudă.

Sorgul – data semănatului, densitate, distanța dintre rânduri, „mințirea semințelor”

„Mințirea semințelor” este aceea situație in care semințele primesc suficienta umiditate, pentru ca germinația sa aibă loc, însă insuficienta pentru ca noua plăntuță sa se formeze, iar răsărirea sa aibă loc. Semințele vor fi găsite de fermier, putrezite in sol.

Sorgul – data semănatului

Sorgul se va semăna atunci când temperatura solului, dimineața la ora 7-8 va avea peste 12°C, iar tendința este de creștere. Sorgul este o plantă foarte pretențioasă la temperatură. O altă caracteristică a acestei specii este cea legată de energia germinativă, care în general este destul de scăzută. Ori ce factor restrictiv apărut in perioada de la semănat pana la răsărit, poate duce la pierderea germinației sau moartea plăntuței.

În jur de 10-30% (de multe ori procentul fiind chiar mai mare) din semințe ajung să nu producă plăntuțe, din cauza condițiilor pedoclimatice și tehnologice restrictive. Acest procent poate fi menținut la un nivel scăzut, dacă semănatul are loc în cele mai bune condiții. De foarte multe ori, fermierii folosesc o cantitate mai mare de semințe la semănat, astfel încât la final, să obțină densitatea dorită.

Sorgul – pregătirea patului germinativ

Patul germinativ trebuie să fie pregătit din timp, astfel încât la adâncimea de semănat (3-5 cm), sa rămână suficientă umiditate, necesară germinației și răsăriri firavelor plăntuțe. Dacă în perioada dintre pregătirea patului germinativ și semănat au răsărit buruieni, acest lucru nu poate decât să ne bucure. Acest prim val de buruieni pot fi distruse printr-o erbicidare cu erbicid total, care poate fi aplicat în primele zile după semănat (exclus pe plante răsărite). Tot atunci putem efectua si erbicidarea preemergenţă. Erbicidul total se poate aplica, mai ales dacă au răsărit buruieni perene, sau buruienile anuale au ajuns într-un stadiu de dezvoltare în care erbicidul cu aplicare în preemergenţă nu le mai poate controla.

Distanța dintre rânduri

Sorgul poate fi semănat cu semănătoarea pentru porumb. Se vor folosi însă discurile pentru sorg și sfeclă, cu diametrul orificiilor de 2-2.5 mm. Semănatul la o distanta de 0.7 – 0.75 m între rânduri are ca punct forte faptul că sorgul poate fi prășit mecanic.

Sorgul poate fi semănat și cu semănătoarea pentru sfeclă (45 cm) sau cu semănătoarea pentru păioase, unde dacă se închid 3 secții de semănat, vom obţine o distanță între rânduri de 50 cm. În această situație nu vom avea posibilitatea prașilei mecanice, însă vom avea un spațiu de nutriție mult mai bine repartizat pentru fiecare plantă.

Pe ce tip de sol se pretează cultivarea sorgului

Sorgul se pretează să fie cultivat pe toate tipurile de sol. Comparativ cu majoritatea plantelor de cultură, sorgul poate fi cultivat cu succes și pe terenurile acide sau pe solurile sărăturate.

În general sorgul este cultivat în acest moment pe solurile cu fertilitate scăzută. Însă sorgul poate pune foarte bine în valoare și terenurile cu fertilitate medie sau ridicată. Asta mai ales dacă zona este predispusă la valuri de secetă sau caniculă, condiții în care alte plante de cultură sunt puternic afectate.

Sorgul – combaterea buruienilor – soluții

Erbicidarea in preemergenţă

O problemă ridicată de foarte mulți fermieri este cea legată de combaterea buruienilor, mai ales a celor cu frunză îngustă.

În privința buruienilor cu frunza îngustă, îngrijorarea fermierilor este fondată doar pe jumătate. În preemergenţă, pentru a combate buruienile anuale cu frunza îngustă și lată, avem omologat un singur produs pe bază de S metolaclor ( Dual Gold 960 EC). Acesta se aplică în preemergenţă, acolo unde semințele de sorg au fost tratate cu antidotul (safer) Concep III. O eficacitate foarte bună a tipului acesta de erbicid se obţine atunci când solul pe care este aplicat este umed sau in următoarele zile survin ploi, care sa-l activeze puternic

Erbicidarea in postemergenţă

Pentru combaterea buruienilor cu frunză lată (anuale și perene), tehnologia este relativ simplă, putând să se folosească erbicide pe bază de substanțe active destul de uzuale: 2.4D sau dicamba. În postemergenţă, omologat pentru combaterea buruienilor cu frunză lată (anuale și perene), spre exemplu avem erbicidul Casper^® și Harmony 50 SG (doar pentru dicotile anuale).

În cazul în care erbicidarea din preemergenţă nu a reușit sau dacă terenul este puternic infestat cu buruieni perene, atunci în postemergenţă pentru frunza îngustă nu mai avem alte soluții, decât prașila mecanică. Din acest motiv, vă recomand ca mai ales sorgul convențional pentru boabe, să fie semănat în sole în care, să nu avem infestare puternică cu buruieni cu frunza îngustă (mai ales Sorghum halepense).

Sorgul cu toleranță la imazamox

Din fericire, pe piața din Romania a apărut primul hibrid de sorg boabe, care se pretează pentru erbicidarea cu imazamox. Hibridul de sorg boabe Sentinel, se pretează erbicidării cu produse pe bază de imazamox, omologate pentru tehnologia CL sau IT la floarea soarelui.

La floarea soarelui cu toleranță la imazamox (CL sau IT), de obicei în preemergenţă se aplică S-metolaclor, iar în postemergenţă 0.8-1.2 l/ha imazamox. În cazul hibridului de sorg boabe Sentinel, putem să efectuăm practic aceeași tehnologie ca pentru floarea soarelui CL sau IT (S-metolaclor in preemergenţă + imazamox in postemergenţă).  Prin urmare, odată cu creșterea suprafețelor cu sorg, gama de produse de protecția plantelor, hibrizi si tehnologii se va lărgi.

Fenofaze  critice pentru sorg

Perioada:  semănat – răsărire

Ca și în cazul rapiței de toamnă, în cazul sorgului o provocare este aceea de a face cultura să răsară!

• În fiecare an zeci de hectare cu sorg, ca și în cazul rapiței, sunt neînsămânțate din cauza fenomenului de „mințire a semințelor”. Practic, adâncimea de semănat fiind mică, semințele de sorg fiind mărunte, cu MMB mic, se poate ca în urma semănatului, umiditatea solului să se reducă la un nivel, care să permită germinarea, dar nu și răsărirea plăntuțelor. O a doua situație destul de frecventă, care duce la apariția fenomenului de „mințire a semințelor” este aceea în care semănatul este efectuat în sol uscat. După semănat poate surveni o ploaie scurtă, capabilă să provoace germinarea semințelor, însă insuficientă pentru menținerea embrionului sau a plăntuței în viață;
• O a doua situație destul de frecventă, pentru care sorgul nu răsare sau avem pierderi mari de densitate este aceea în care, semănatul are loc în sol rece, cu temperatura sub 12°C. Se mai poate întâmpla ca semănatul să fie efectuat in condiții foarte bune, însă apoi să survină o perioadă cu temperaturi scăzute. Astfel de situații pot duce la pierderea culturii, încă dinainte de răsărire. Din acest motiv, semănatul se va efectua la o temperatură a solului mai mare de 12°C, cu tendință de creștere a temperaturii!
• Băltirile, apa liberă din sol și temperatura scăzută sunt un alt motiv pentru care răsărirea sorgului poate fi pusă în pericol în primăverile capricioase;

Perioada: răsărit – 6 frunze

În această perioadă, sorgul are un ritm scăzut de creștere. Creșterea sorgului începe să accelereze după ce temperatura medie începe să treacă de 15°C. La o temperatură mai mică de 15°C, sorgul stagnează, iar dacă survin temperaturi sub 0°C, întreaga cultură de sorg poate fi distrusă. Temperatura optimă de creștere a sorgului este de 20 – 30 °C.  Prin urmare, nu are nici o logică să vă grăbiți cu semănatul. Sorgul este o plantă termofilă, care reacționează puternic la temperatură, pozitiv sau negativ. În perioada 4-6 frunze, sorgul va începe să înfrățească. Numărul și calitatea fraților vor depinde de condițiile pedoclimatice, tehnologia aplicată și bineînțeles de genetică (hibrid).

Acum este momentul optim pentru aplicarea erbicidelor pe bază de imazamox, acolo unde hibridul de sorg este omologat pentru această tehnologie!

Perioada: 6 -7 frunze

Începând cu această fenofaza, sorgul intră într-un ritm de creștere exploziv. Perioada este foarte importantă, pentru că acum sunt dezvoltate primordiile paniculului. Condițiile foarte bune din această perioadă își vor pune amprenta pozitiv asupra producției.  Prașila mecanică, aplicarea de azot, irigarea sau precipitațiile din această perioadă, vor amplifica ritmul de creștere, fiind corelate pozitiv cu producția. În această fenofaza, sorgul deja are frații apăruți, iar calitatea acestora depinde mult de condițiile de cultură din această perioadă.

Perioadă: apariția paniculului – înflorire

Această perioadă, ca în cazul tuturor plantelor de cultură este deosebit de importantă. Ori ce stres apărut în timpul apariției paniculului și înflorire, poate avea repercusiuni semnificative asupra producției. Precipitațiile sau irigarea în această perioadă vor stimula dezvoltarea boabelor pe panicul, deci o producție mai mare.

Daca seceta este foarte puternica, comparativ cu alte plante de cultura, apariția paniculului poate întârzia o perioada lunga de timp, fiind o adaptare a acestei specii la condițiile de ariditate.

Sorgul – unde putem să vindem producția obținută

Din păcate această temere este destul de fondată. Având in vedere suprafețele mici cu sorg, marii traderii, cei care au posibilitatea, să preia comenzile direct din fermă, au fost prea puțin interesați de acest produs. Prin urmare, fermierii au fost nevoiți in multe situații, să își caute singuri clienți, pentru marfa din depozit.

Schimbările climatice au ajuns, să afecteze suprafețe tot mai întinse. In anul 2022, seceta nu a cuprins doar Romania, ci întreg spațiul european. Sorgul a fost declarat cultură strategică, iar interesul pentru această specie a crescut enorm.  În prezent suntem în situația în care industrii diverse sunt foarte interesate de această cultură.

Furaje și nutrețuri combinate (FNC)

Această industrie, în viitorul apropiat, va prelua cantități foarte mari de sorg boabe. Cel mai probabil, această industrie va fi principala piață pentru sorgul boabe. Sorgul este nu doar bogat în amidon, ci și foarte bogat în proteine. Calitatea proteinelor din sorg este mai bună, sorgul având în compoziția sa, un procent ridicat de aminoacizi esențiali, ca triprofanul spre exemplu. În cazul porumbului, pe lângă procentul redus de proteine, o problemă o constituie calitatea proteinelor, porumbul fiind sărac în aminoacizi esențiali.

În prezent în România s-au deschis și continuă să se deschidă fabrici de nutrețuri combinate. Fluxul de lucru în ori ce fabrică, trebuie să fie predictibil. O rețetă de furaj combinat nu o schimbi în fiecare zi. Din acest motiv este esențial ca aceste fabrici să aibă materie primă în cantități, care să asigure o bună desfășurare a întregului flux de preparare a nutrețurilor o perioadă lungă de timp.

Până de curând, având în vedere că sorgul pentru boabe a fost puțin prezent în asolamentul fermierilor, producătorii de nutrețuri au evitat includerea acestuia în rețetele lor de nutreț. În prezent situația s-a schimbat, iar sorgul este deja tot mai prezentă în această industrie.

De obicei producătorii de semințe de sorg, sunt cei care pun în legătură pe fermieri cu producătorii de FNC-uri. Piața însă cât de curând se va regla singură, iar tranzacțiile cu sorg și contractele între fermieri și diverse industrii vor intra în cursul lor normal. Deocamdată cererea și oferta se tatonează, necunoscându-se foarte bine.

Industria de alcool

Porumbul este una din cerealele utilizate pe scară largă la producerea de alcool. Amidonul este materia primă din care rezultă alcoolul. Fiind foarte productiv, iar boabele foarte bogate în amidon, până în acest moment porumbul a fost una din cerealele intens utilizate în obținerea de alcool. În general, depinde bineînțeles de la hibrid la hibrid, în compoziția chimică a boabelor de porumb, amidonul este prezent într-o proporție de 60%.

Din păcate în anii secetoși, boabele de porumb nu mai sunt bine umplute cu amidon. Acesta este motivul pentru care apar boabe șiștăvite, boabe cu masa hectolitrică mică. În aceste condiții, randamentul de alcool poate să se reducă dramatic, pentru aceeași cantitate de alcool, fiind nevoie de o cantitate de porumb mai ridicată. Tot procesul generează costuri în plus, care vor pune presiune ridicată pe costul produsului finit realizat.

Plusul pe care îl aduce sorgul pentru boabe este legat de procentul mult mai mare de amidon din bob, comparativ cu al porumbului. Bineînțeles că acest procent este influențat factorul genetic (hibridul) și de condițiile pedoclimatice și tehnologice. Pe piaţă sunt hibrizi de sorg, care în condiții pedoclimatice normale, în compoziția chimică a boabelor, amidonul poate fi regăsit chiar și în procente de 70-75%. Pentru industria de alcool asta înseamnă un randament de alcool mult mai ridicat, comparativ cu randamentul obținut din porumb.

Un alt plus al sorgului este cel legat de toleranța la secetă, care se poate regăsi nu doar printr-o producție mai ridicată, comparativ cu porumbul, ci și prin compoziția chimică, mult mai favorabilă industriei de alcool.

Morărit și panificație

Sorgul este utilizat în vestul Europei pentru prepararea mai multor produse de nișă. Interes deosebit o au mai ales cei care utilizează sorgul cu bob alb, ca materie primă pentru prepararea produselor de panificație fără gluten.

Zootehnie

În zootehnie, sorgul pentru boabe, fân sau siloz poate să aducă siguranță în privința cantității de hrană pentru animale. In anii foarte secetoșii, mii de hectare cu porumb sunt afectate de sterilitate, plantele neproducând știuleți. Pe alte mii de hectare, producția este atât de mică încât, nu sunt acoperite nici măcar costurilor cu amplasarea culturii. Crescătorii de animale sunt nevoiți să cumpere hrană pentru animale la prețuri foarte mari. Acesta este unul din motivele pentru care foarte mulți fermieri fost nevoiți, să renunțe la zootehnie.

Mai multe despre sorgul pentru siloz, veți găsi in acest articol:

Sorgul BMR, brachytic și pretențios la fotoperiodism – caracterizare, avantaje si dezavantaje

Sorgul pentru boabe poate fi aceea parte din asolament, care să aducă plusul de siguranță alimentară, într-o fermă zootehnică. Fiecare tonă de furaj produs de fermier și nu cumpărat la prețuri foarte mari, poate să mențină ferma pe linia de plutire, chiar și în anii foarte grei.

Sorgul pentru siloz este din punct de vedere al producției la același nivel cu al majorității hibrizilor de porumb. Calitatea însă balansează foarte mult în favoarea  sorgului. Calitativ, sorgul poate veni cu un nivel ridicat de proteine și o mult mai bună calitate al aminoacizilor. În plus, în anii secetoși, sorgul își păstrează nivelul ridicat de calitate, comparativ cu porumbul, care în anii secetoși pierde foarte mult în privința mai multor indici de calitate ( proteină, amidon, fibre, etc.).

În plus, pe piaţă sunt varietăți de sorg pentru siloz cu un conţinut de zaharuri ce poate depăși 20%. Silozul este o hrană, care stimulează lactația. Un siloz obținut din astfel de hibrizi bogați în zaharuri, va stimula lactația animalelor.

Fermele cu animale pentru carne vor beneficia de asemenea de un randament de creștere mult mai ridicat, atunci când animalele sunt hrănite cu un astfel de furaj.

Pentru cei interesați de nutreț pentru coasă, varietățile de sorg existente pe piaţă pot asigura 2-4 coase (în funcție de condițiile pedoclimatice și tehnologice). Aceste varietăți sunt cunoscute pentru valoarea furajeră ridicată. Dacă ne raportăm din nou la procentul de  proteine din masa vegetativă recoltată, acești hibrizi pot asigura nivele de proteină ce pot depăși 15-20%.

Sper ca articolul să aducă mult mai multă lumină vis a vis de această cultură. Pentru ori ce nelămurire vă aștept cu un comentariu!

Recolte profitabile !