Regulatorii de creștere (retardanţii) au inceput sa fie utilizati tot mai des atat in fermele horticole, cat si in cultura mare. Rolul acestor substante este foarte divers. Sunt regulatori de crestere, utilizati pentru stimularea cresterilor vegetative sau pentru stimularea fructificarii. O alta gama de produse sunt utilizate pentru inhibarea cresterii vegetative.
Regulatorii de creștere – ce sunt?
Regulatorii de creștere sunt substanţe care acţionează asupra sistemului hormonal al plantelor de cultură. În funcţie de tipul de substanţă și implicit în funcţie de hormonul vizat de stropire, rolul acestor substanţe poate fi destul de divers.
Pe piaţă avem produse care stimulează creșterea/ fructificarea și sunt numite generic biostimulatori. O altă gamă de produse din contră, înhibă creșterea/fructificarea și sunt denumite retardanţi. Toate aceste produse, care au rolul de a manipula sinteza naturala a fitohormonilor, pot fi grupaţi în marea grupă a regulatorilor de creștere.
Produse care pot fi incluse în marea grupă a regulatorilor de creștere sunt multe și diverse în aplicabilitate. Aici putem include regulatorii de creștere folosiţi în cultura de rapiţă.
O altă gamă de produse sunt cele folosite pentru normarea producţiei de fructe. Tot în pomicultură găsim regulatori de creștere, care controlează creșterea ramurilor anuale la pomii fructiferi.
Principalii fitohormoni (hormoni vegetali) și rolul lor
Acidul abscisic – este hormonul responsabil de intrarea seminţelor în repausul vegetativ;
Giberelinele – creșterea concentraţiei în acest hormon este responsabil de ieșirea seminţelor din repausul vegetativ. Giberelinele sunt responsabile de înmulţirea și creșterea celulelor, având rol în diviziunea celulară;
Citokininele – sunt foarte importante, avand rol fiziologic în stimularea diviziunii celulare. Întreaga creștere a plantelor se bazează pe acest hormon.
Auxinele – probabil cel mai cunoscut hormon cu prezenţă puternică în toate meristemele de creștere. Întreg procesul de creștere și fructificare se bazează pe activitatea acestuia;
Etilena – acest hormon este prezent în concentraţie mai ridicată în perioada coacerii fructelor, stimuland procesul de maturare. Din pacate acest hormon este folosit și pentru maturarea fortata a legumelor.
Regulatori de creștere (retardanţi) utilizaţi la cultura rapiţei de toamnă
Fungicide cu rol secundar de regulatori de creștere – (tebuconazol, metconazol)
Foarte multe fungicide din familia chimică a triazolilor, pe lângă efectul fungic, secundar acţionează și ca regulatori de creștere. Aceste substante conturbă sinteza normală a giberelinelor, înhibând astfel diviziunea celulară și implicit creșterea plantelor. În România probabil cea mai cunoscută triazină cu rol fungic, utilizată și pentru rolul ei secundar de regulator de creștere este tebuconazolul urmată îndeaproape de metconazol.
Efectul asupra metabolismului plantelor este rapid, insa de scurta durata. Triazinele induc cresterea conținutul de clorofilă si toleranta la stresul abiotic (seceta, temperaturi scazute sau prea ridicate), prin imbunatatirea activitatii enzimelor antioxidante.
Pe langa aceste beneficii, rapita este protejata de atacul produs de Phoma lingam, patogen care poate afecta radacina dar si coletul, mai ales in toamnele calduroase si cu precipitatii. In plus, comparativ cu alte produse, tebuconazolul a devenit o subtanta activa destul de accesibila la pret.
Unul din dezavantajele utilizării triazinelor constă in faptul că au restrictii in ceea ce priveste temperatura. Pentru un efect maxim, fără risc de fitotoxicitate, acestea sunt recomandate să fie aplicate la temperaturi mai mari de 12 °C.
Regulatorii de creștere – (mepiquat clorură și clormequat clorură)
Aici putem include produse pe bază de mepiquat clorură și clormequat clorură. Aceste două substanţe active au prezenţa cea mai ridicată ca substanţe active în regulatorii de creștere utilizaţi la cultura de rapiţă. Modul lor de acţiune este asemănător. Efectul acestora asupra metabolismului rapiţei este lent, insa de lunga durata. Unul din avantajele acestor produse este acela ca nu isi vor intrerupe activitatea la temperaturi mai mici de 10°C, fenomen destul de frecvent in perioadele de toamna din Romania.
Aceste substanţe înhibă sintezei giberelinelor. Creșterea plantelor este pentru o scurtă perioadă de timp încetinită.Plantele de rapita vor acumula în continuare nutrienţi. Toată seva elaborată și energia va fi canalizată spre acumularea de substanta uscata in radacina, colet si aparatul foliar deja prezent.
Produsele comerciale, care contin atat o triazina (tebuconazol, metconazol), dar si o substanta activa clasica cu rol de regulator de crestere (mepiquat clorură, clormequat clorură), se vor completa foarte bine, ca si efect asupra culturii de rapita (fungicid + regulator de crestere). In plus, efectul de regulator de crestere se va obtine din modalitati diferite de actiune si bineintele cu o mult mai mare independenta vis a vis de conditiile climatice. Dezavantajul este ca pretul in general este unul mai ridicat.
Regulatorii de creștere – aplicarea în perioada de toamnă
Rapiţă de toamnă își dezvoltă sistemul radicular și zona rozetei, încă din perioada de toamnă. Dintr-o tulpină viguroasă și un colet cu diametrul mare, se va forma o tijă florală viguroasă, capabilă să ramifice puternic și să susţină o producţie foarte bună.
Aplicarea regulatorilor de crestere, stimuleaza acumularea de substanta uscata si la cresterea in diametru al radacinilor in detrimentul aparitiei de noi frunze. O alta consecinta este formarea unei rozete mult mai viguroase. In plus, radacinile vor creste in adancime, iar zona coletului nu se va alungi, iar rozeta va ramane la nivelul solului. O tulpina care creste in inaltime in perioada de toamna este foarte susceptibila la inghet. In schimb, cu cat radacina si zona coletului contine o cantitate mai ridicata de substanta uscata, cu atat este mai pregatita pentru ierna.
In functie de data semanatului, hibrid, perioada de aplicare a regulatorului de crestere, foarte multe teste au aratat ca aplicarea regulatorilor de crestere este corelata pozitiv cu cresterea procentului de substanta uscata in radacini, colet si frunze. Un procent ridicat de substanta uscata acumulat in radacina si colet, inseamna mai putina apa in aceste organe si deci o rezistenta la inghet mai ridicata. Pe langa aceste beneficii, regulatorul de crestere mentine o crestere echilibrata in perioada de toamna, eliminand riscul aparitiei tijei florale inca din toamna si consumul inutil de azot.
In perioada de toamna, pentru un efect maxim, recomandarea este ca regulatorul de crestere sa fie aplicat in perioada 4-6 frunze adevarate!
Regula de trei – minim nu maxim
O rapita de toamna corect dezvoltata in toamna are un potential productiv (numar de ramificatii, silicve, boabe), mult mai mare, comparativ cu o rapita, a caror muguri din care se vor forma ramificatiile, se vor forma primavara. Practic, inca din perioada de toamna, numarul de ramificatii, frunze este prestabilit, insa mugurii din care se vor forma acestia, raman intr-o stare latenta. La venirea primaverii, in functie de conditiile pedoclimatice si gradul de fertilizare, mugurii pornesc in vegetatie. Regula de trei (8:8:8), 8 frunze, 8 mm în colet și o radăcină de 8 cm lungime este foarte bună, dacă o respectăm considerănd că în respectiva zonă ar trebui să fie stadiul minim de creștere, nu maxim.
In perioada 8-12 frunze, se formeaza rozeta si acum se formeaza mugurii ramificatiilor rapitei. Cu cat rapita este mai puternic dezvoltata in toamna, cu atat, numarul de ramificatii prestabilit este mai ridicat. In plus, lungimea radacinii la depasii 15-20 cm, ceea ce inseamna o susceptibilitate redusa la seceta.
Important este ca tija florala sa nu isi faca aparitia. De asemenea, coletul trebuie sa ramana la nivelul solului. Toate acestea sunt necesare pentru ca rapita sa reziste perioadei cu inghet. Pentru asta, cresterea trebuie temperata cu ajutorul regulatorilor de crestere, astfel incat planta, sa fie fortata sa acumuleze, cat mai multa substanta uscata in organele deja formate, nu sa utilizeze intreaga energie, in formarea de noi frunze.
Fermierii cu experienta in cultivarea rapitei, au vazut ca in ultima perioada, datorita primaverilor capricioase, daca rapita nu a iesit din iarna cu radacina, coletul si rozeta foarte bine formate, productia a avut foarte mult de suferit. Rapita insuficient dezvoltata in toamna, formeaza o tulpina florala lipsita de vigurozitate, cu un diametru redus, incapabila sa sustina un numar ridicat de ramificatii si silicve.
Sunt si situatii in care, chiar daca rapita nu a ajuns la un stadiu de dezvoltare foarte bun inca din toamna, conditiile din primavara sa permita ca rapita sa recupereze, iar productia sa fie una chiar foarte ridicata. Nu de putine ori, rapita semanata la final de septembrie, chiar la inceput de octombrie, sa recupereze atat de bine, incat productia obtinuta, sa fie de peste 4-4.5 t/ha. Situatiile acestea, din cauza schimbarilor climatice, au devenit insa exceptionale.
Rapiţă prea dezvoltată în toamnă
În schimb o rapiţă de toamnă prea puternic dezvoltată poate fi susceptibilă îngheţului. Vedem adesea culturi de rapiţă distruse, unde plantele au rădăcinile putrezite.
Acest fenomen îl întâlnim adesea, acolo unde plantele se dezvoltă prea puternic în perioada de toamnă. Consecinţa este că rădăcina sau doar zona coletului putrezesc. În multe cazuri din zona încă neafectată de putrezire mugurii dorminzi aruncă noi tulpini. În astfel de situaţii în loc de o tulpină, vom avea mult mai multe. Fermierii cred că rapiţa a ramificat de la nivelul solului, însă acele creșteri nu sunt ramificaţii, ci tulpini de salvare. Fenomenul este unul negativ fiind corelat negativ cu potenţialul de producţie.
In plus, daca rapita este prea dezvoltata in toamna, aceasta consuma o cantitatea foarte ridicata de azot. Foliajul prea dezvoltat va umbri prea puternic zona coletului, cu consecinte negative asupra numarului de ramificatii. In plus, tija floarala poate sa porneasca, iar la primul inghet, aceasta sa fie distrusa.
Acolo unde rapiţa este prea dezvoltată, iar regulatorul de creștere a lipsit sau nu a fost aplicat în momentul optim, zona coletului se alungește. Imaginea va fi ca unei rapiţe cu tulpina asemănătoare cu a verzei. Acest fenomen este corelat cu sensibilitatea la îngheţ. Nu doar tehnologia ci și hibridul are o influenţă directă în apariţia acestui fenomen nedorit.
Regulatorii de creștere – aplicarea în perioada de primăvară
Regulatorii de creștere în perioada de primăvară sunt aplicaţi din două motive, stimularea fenomenului de ramificare și scăderea în talie a rapiţei de toamnă.
Stimularea fenomenului de ramificare
Probabil cu toţii am auzit de fenomenul de dominanţă apicală la cursurile de fiziologie vegetală. Practic butonul floral principal și tulpina sub influenţa unor hormini auxinici, înhibă dezvoltarea mugurilor laterali. Energia și nutrienţii vor circula cu preponderenţă pe verticală.
Hormonii auxinici sunt sintetizaţi în mugurii din butonul floral principal. Dacă am rupe spre exemplu butonul floral principal, vom observa imediat cum rapiţa va crește puternic pe orizontală, formând niște ramificaţii foarte puternice. Asta pentru că din punct de vedere fiziologic toate creșterile orizontale nu mai sunt sub acţiunea a ceea ce transmite butonul floral principal.
Nu este nevoie însă să purcedem la eliminarea mugurilor principali. Prin aplicarea regulatorilor de creștere în perioada de primăvară, dominanţa apicală este redusă, iar mugurii dorminzi laterali de pe tulpina încep să primească energie. Plecarea lor aproximativ în aceași perioadă, va echilibra creșterea și dezvoltarea ramificaţiilor.
Nutrienţii vor fi distribuiţi uniform în întreaga plantă, producţia în ansamblul ei fiind stimulată. În plus creșterea și umplerea uniformă a silicvelor înseamnă și o coacere uniformă a lor. Recoltarea rapiţei se va face mult mai ușor, fără regretul că o anumită cantitate de silicve în momentul recoltări au rămas verzi și au fost aruncate de combină afară.
Menţinerea rapiţei la o talie scăzută
Foarte mulţi fermieri doresc astfel de culturi, în care rapiţa de toamnă este crescută într-un mod luxuriant. Într-un fel este de înţeles, având în vedere că în astfel de culturi și potenţialul de producţie este foarte mare.
Doar că:
Talie înaltă poate să însemne susceptibilitate la cădere. Acolo unde lanurile de rapiţă sunt înalte cu mult material, care trebuie să treacă prin combină, viteza de înaintare a combinei va fi mai mică, uzura mai ridicată, consumul de carburant mai mare.
În situaţia în care se aplică la timp un regulator de crește, ramificaţiile cresc uniform. Această uniformitate o vom vedea și la recoltat în maturarea uniformă a silicvelor. În perioada recoltatului, nu de puţine ori, din cauza hibridului sau al factorilor de mediu, ramificaţiile de la bază sunt încă verzi. Asta în condiţiile în care silicvele de pe ramificaţiile dinspre vârf sunt deja casante din cauza supracoacerii.
În aceste condiţii ori fermierul intră la recoltat, iar o parte din ramificaţii vor fi aruncare afară de combină fiind prea verzi, ori așteaptă ca tot lanul să ajungă la maturitate. Oricare dintre variante înseamnă bani pierduţi.
Acum câţiva ani spre exemplu într-un astfel de lan, deși am recomandat recoltarea (se anunţa furtuni), fermierul nu a ascultat și a așteptat ca tot lanul să ajungă la maturitate. Spre seară a venit o furtună și toată producţia, care depășea 4 t/ha a fost scuturată. Au mai rămas doar ramificaţiile verzi de la bază neafectate !
Regulatorii de creștere – momentul aplicării în primăvară
Fiecare produs comercial în parte are recomandările specifice, pentru care a fost omologat. În general regulatorii de creștere pot fi aplicaţi în perioada: start alungire tijă florală – buton floral galben (exclus plante înflorite).
Eficienţă însă veţi avea dacă regulatorii de creștere-i veti aplica în perioada de la începutul alungirii tijei florale, până când tulpina este alungită, însă butonul floral încă este ascuns de frunze. În această perioadă, tulpina este plină de energie și nutrienţi, iar o stropire cu regulator de creștere va provoca ieșirea imediată a mugurilor dorminzi la vegetaţie. Pe lângă certitudinea unui lan cu talie mai scăzută, veţi avea din start o creștere uniformă a ramificaţiilor. Dacă se aplică prea târziu riscul este ca eficacitatea stropirii să aibă de suferit.
Regulatori de creștere (retardanţi) omologaţi pentru
cultura de rapiţă
| Produs comercial | Substanţă activă | Momentul aplicării | Patogeni ţintă (unde produsul are și acţiune antifungică) |
|
Caramba® Turbo |
30 g/l Metconazole + 210 g/l Mepiquat clorură | Toamna
Primăvara |
Putregaiul negru (Phoma lingam)
Putregaiul cenușiu (Botrytis cinerea) Alternarioza (Alternaria brassicae) Făinarea (Erysiphe communis) |
|
Architect® |
100 g/l piraclostrobin, 25 g/l prohexadion calciu, 150 g/l mepiquat clorura |
Toamna Primăvara |
Putregaiul negru (Phoma lingam)
Alternarioza (Alternaria brassicae) Mana cruciferelor (Hyaloperonospora parasitica)
|
| 250 g/l difeconazol + 125 g/l paclobutrazol |
Toamna Primăvara |
Putregaiul negru (Phoma lingam)
|
|
| Stabilan 750 SL | 750 g/l clormequat clorură | Toamna | – |
| INVISTER 300 SL | 300 g/l mepiquat clorură | Primăvara | – |
|
|
250g/l tebuconazol | Toamna
Primăvara |
Putregaiul negru (Phoma lingam)
Alternarioza (Alternaria brassicae) Făinarea (Erysiphe communis)
|
| Orius 25 EW* | 250g/l tebuconazol | Toamna
Primăvara |
Putregaiul negru (Phoma lingam)
Putregaiul cenușiu (Botrytis cinerea) Alternarioza (Alternaria brassicae) Făinarea (Erysiphe communis) |
| Ambrossio 500 SC* | 500 g/l | Putregaiul negru (Phoma lingam)
Alternarioza (Alternaria brassicae)
|
* efect secundar de creștere a rezistenţei la iernare
- Respectaţi cu stricteţe toate recomandările producătorului !
