Fuzarioza spicelor de grau este una dintre cele mai păgubitoare şi periculoase boli ale cerealelor păioase. Pe lângă pierderile mari de producţie, boabele fuzariate conţin deoxinivalenol, o micotoxină extrem de periculoasă pentru viaţa animalelor, dar şi a omului. Această toxină, o mai putem regăsi și sub denumirea de vomitoxină. Metabolizarea vomitoxinei se face la nivelul tubului digestiv, iar simptomele sunt specifice tulburărilor gastrice.
Printre simptomele tipice putem enumera: vărsaturile, diareea, hemoragie, avort, pierderea în greutate. Păsarile vor face ouă cu o greutate mai mică şi cu coaja mai subţire. La animalele aflate în lactaţie se vor semnala scăderi în cantitatea de lapte produsă. In cazul oamenilor, consumul de produse care conţin micotoxine poate provoca: greaţă, febră, dureri de cap şi vărsături.
Fuzarioza spicelor de grâu este una dintre cele mai păgubitoare boli cu care se confruntă fermierii din întreaga lume. Atât în lucrările de ameliorare a grâului, cât şi în cele ce urmăresc protecţia plantelor, fuzarioza spicelor este unul dintre obiectivele atent monitorizate.
Aflatoxina și fuzarioza spicelor de grâu
Printre fermieri, circulă mitul că plantele bolnave de fuzarioză pot fi sursă de aflatoxină. Această toxină, însă nu este produsă de ciupercile, care provoacă fuzarioza la cereale. Asta, indiferent că vorbim de fuzarioza spicelor, sau fuzariumul de pe știuletele de porumb. Aflatoxina este o micotoxină produsă de Aspergillus flavus.
Fuzarioza spicelor – când există cel mai ridicat risc de infecţie
Riscul cel mai ridicat de infecţie este perioada ieșirii staminelor încărcate cu polen, din spiculeţe. Grâul este o plantă autogamă, care se polenizează cu polen propriu. Totuși, polenizarea nu are loc, în perioada în care staminele, sunt închise în spiculeţ. Spiculeţele se deschid pentru o perioadă foarte scurtă, iar anterele sunt „aruncate” afară. Odată ajunse afară, acestea încep să emită polen. Această perioadă se numește anteză.
Probabil acest mecanism a fost construit, în cursul a mii de ani de evoluţie, pentru ca în interiorul unei populaţii, să poată intra gene de la populaţii străine Aceaste gene străine, pot aduce în cadrul populaţiei receptoare o oarecare variabilitate, benefică în construirea de mecanisme noi de apărare, adaptare la factori pedoclimatici. Deși grâul este o plantă autogamă, totusi acesta se poate incrucisa in procente foarte mici si alogam (polen strain).
Atunci când spiculeţele se deschid, pentru ca staminele să iasă afară, dacă sunt condiţii prielnice de temperatură și umiditate, infecţia cu fuzarioză poate să aibă loc. Polenul constituie un mediu în care ciuperca poate germina foarte ușor. De acolo, hifele ciupercii pot pătrunde ușor în interiorul spiculeţului. Infecţia cu fuzarioză a spicelor, poate avea și anterior și după ce are loc anteza. Totusi riscul cel mai ridicat este în perioada înfloririi spicelor.
Infecţia cu fuzarioză poate avea loc şi în perioada de umplere a bobului ?
Infecţia cu fuzarioză poate avea loc pe toată perioada de umplere a bobului. Totuși, infecţia din perioada înfloririi spicelor de grâu este cea mai distructivă, cantitativ și calitativ. Cu cât boala se instalează mai târziu cu atât pierderile cantitative vor fi mai mici, sau chiar insesizabile. În anii foarte dificili, cu ploi ambundente, s-au făcut analize toxicologice la producţia de grâu. Analizele au relevat niveluri ridicate de deoxinivalenol, semn clar că patogenul a fost prezent pe suprafaţa bobului, chiar dacă nu existau simptome tipice. Din acest motiv, seminţele trebuie tratate cu fungicid, chiar dacă vizual, par libere de patogeni
Care sunt factorii care favorizează infecţia cu fuzarioza spicelor de grâu
Temperatura şi umiditatea
Unul din factorii foarte importanţi ar fi umiditatea ridicată. Pericolul cel mai mare ar fi atunci când avem umiditate ridicată în perioada în care anterele părăsesc spiculetele.
Un al doilea factor ar fi temperatura. Fuzarioaza spicelor de grau actionează cel mai puternic la temperaturi cuprinse între 21 şi 28°C. Atunci când temperatura depăşeşte 29°C patogenul se inactivează. La temperaturi mai mici de 20°C, fuzarioza poate să progreseze, însă cu patogenitate scăzută.
Legat de cei doi factori putem concluziona că infecţia cu fuzarioază a spicelor are loc puternic în anii în care la apariţia spicelor avem umiditate şi temperatură ridicată. Dacă timp de cel puţin 48 ore în perioada inspicatului-antezei avem umiditate continuă la nivelul spicului, iar temperatura se situează în intervalul 21-29°C, avem condiţiile propice instalării înfecţiei.
Soiul
Este un factor deosebit de important. Am vizitat de curând un câmp de cercetare cu sute de hibrizi şi linii aflate încă sub atenta observaţie a amelioratorilor. Respectivul câmp nu a fost tratat cu fungicid. În interiorul câmpului, am găsit linii bolnave cu fuzarioza, în proporţie de 100%. Exact lângă respectivele linii erau amplasaţi martorii de rezistenţă la fuzarioză, iar aceștia erau în totalitate sănătoşi. Prin urmare soiul este unul din factorii importanţi la care fermierul trebuie să fie foarte atent.
Cu siguranţă sunt fermieri care se întreabă din ce motiv pe piaţă există soiuri sensibile, la fuzarioza spicelor de grau. Cei care produc şi comercializează soiurile de grâu ştiu că fermierii fac stropiri împotriva fuzariozei. Prin urmare, aceştia îşi canalizează eforturile spre cele două deziderate de bază: capacitatea productivă și calitativă a soiului. Alte aspecte, cum sunt rezistenţa la boli sunt lăsate să fie reglate prin tehnologia din fermă.
Timpurietatea soiurilor de grâu
În general soiurile tardive sunt mai predispuse la atacul puternic de fuzarioza spicelor de grau. Asta pentru că înspicatul acestor soiuri are loc mai târziu, comparativ cu soiurile timpurii. Aceste soiuri, pot intra astfel in intervalul termic, favorabil infectiilor. De asemenea având în vedere că perioada de umplere a bobolui este mai lungă, plaja în care spicele se pot infesta şi în care infecţia să se propage pe tot spicul creşte şi ea.
Tehnologia aplicată în fermă
Foarte importanta este rezerva de spori existentă pe respectiva parcelă. În fermele în care se practică monocultura sau asolamentul de tip grâu-porumb-grâu există predispoziţie la atacuri puternice ale fuzariozei.
Fermele în care se practică lucrări ale solului fără întoarcerea brazdei sunt de asemenea cu riscuri mai mari în ceea ce priveşte infecţia cu fuzarioza spicelor . Asta pentru că resturile vegetale pline cu spori, rămân neîngropate. Resturile nu se vor descompune iar în anii următori de pe ele sporii vor migra pe noua cultură.
Irigarea culturilor agricole este un factor care poate susceptibiliza cultura vis a vis de această boală. Asta pentru că oferă umiditatea atât de necesară infecţiei cu fuzarioză şi extinderii bolii pe tot spicul.
Simptome şi mod de acţiune a fuzariozei spicelor de grau
Infecţia are loc de regulă la spiculeţele dinspre mijlocul spicului, de acolo se poate propaga pe tot spicul. Dacă fuzarioza avansează puternic, în primele faze ale formării bobolui, atunci spiculeţele rămân seci, fără boabe. Spicele se usucă prematur. La o simpla privire a lanului de grâu, aceste spice vor fi uşor de identificat, fiind singurele spice de culoare alb-cenusiu, într-un lan verde.
Sunt situaţii în care are loc infecţia la nivelul câtorva spiculeţe, însă apoi condiţiile meteo sau poate aplicarea unui fungicid nu mai permit extinderea bolii. Sau cine ştie, poate cultivarul este foarte tolerant şi boala avansează mai greu pe respectivul soi. În aceaste situaţii vom putea observa pe un spic, atât spiculete sănătoase, cât şi spiculete fuzariate.
În cazul în care atacul a avut loc mai târziu, după ce boabele s-au format şi au început să acumuleze nutrienţi situaţia este un pic diferită. Atunci spicele formează boabe, însă acestea vor fi uşoare cu aspect vizibil şiştăvit. Pe spiculete, mai ales la baza paleelor, se va forma un puf de culoare albicios – roşiatic. Boabele atacate vor avea un MMB scăzut, cu aspect albicios sau chiar roşiatic. Culoarea rosiatica este un simptom al aparitiei fructificaţiile. Germinaţia acestor seminţe, va fi puternic afectată.
Agentul patogen
Boala este provocată de către Gibberella zeae, forma conidiană Fuzarium graminearum. Aceast patogen este comun atât cerealelor păioase, dar şi porumbului. Patogenul iernează pe resturi vegetale de porumb sau paie sub formă de macroconidii. Primăvara, când temperatura începe să crescă şi există suficientă umezeală, începe stadiul sexual al ciuperci. Pe respectivele resturi vegetale se formează periteci de culoare neagră, care la încheierea ciclului, vor începe să elibereze ascospori.
Ascosporii sau chiar conidiile sunt preluaţi de vânt sau stropii de apă şi duşi pe distanţe foarte mari. Ajunşi pe spicele de grâu, dacă survin condiţii foarte bune, vor produce infecţia noii gazde.
Aplicarea de fungicid
Cea mai eficientă măsură împotriva fuzoriozei spicelor de grâu o constituie managementul integrat al culturii. Aici trebuie să intre un bun asolament, cultivarea de soiuri rezistente, tratarea seminţelor, stropiri eficiente.
La aplicarea fungicidelor trebuie ţinut seama că fuzarioza este o boală care formează rezistenţă destul de rapid. Un produs eficient ar fi unul care să conţină cel puţin două substanţe active, care să acţioneze in moduri diferite asupra patogenului.
Perioada de aplicare
Perioada de aplicare a fungicidului este vitală. Eficienţa cea mai ridicată a fungicidului are loc atunci când aplicarea se face la începutul antezei. După ce lanul de grâu a înspicat, în aproximativ 2-4 zile în funcţie de soi şi condiţiile meteo are loc anteza . În acest interval, aplicarea fungicidului are eficienţa maximă, contra fuzariozei spicelor.
Eficienţă ridicată a fungicidului, avem și în cazul în care aplicarea are loc în primele zile după anteză. Totuși, dacă în perioada antezei avem condiţii prielnice infecţiei cu fuzarioză, se pare că dacă stropirea cu fungicid are loc înaintea antezei, eficacitatea stropirii este mai ridicată.
Fungicide cu eficienţă foarte bună asupra fuzariozei spicelor de grau
Dacă v-a plăcut articolul si il considerati util, atunci like şi share !
Recolte profitabile pentru toată lumea!