Ceutorhynchus napi este unul din dăunătorii cu care fermierii au început să aibă de-a face odată cu lărgirea suprafețelor cultivate cu rapiță. Anterior acestei culturi, acesta putea fi găsit în culturile de conopidă, varză, broccoli. Plante care fac parte din familia cruciferelor (Brassicaceae), familie din care face parte și rapița.
Dacă în primii ani în care fermierii au început să cultive rapiță, Ceutorhynchus era prea puțin cunoscut, atacul lui fiind sub pragul economic de dăunare, astăzi să nu faci tratament împotriva acestui dăunător poate fi sinonim în anumite condiții cu pierderea rentabilității culturii.
Specii de Ceutorhynchus care creează probleme culturilor de rapiță in Romania
In Romania sunt 3 specii de Ceutorhynchus, care poate sa pună mari probleme rapiței. Cea mai cunoscuta specie este Ceutorhynchus napi – gărgărița tulpinilor de răpită. O a doua specie, cel puțin la fel de periculoasa ca si Ceutorhynchus napi este Ceutorhynchus pollidactylus (sin. Ceutorhynchus quadridens) – gărgăriță tulpinilor de varza. Aceasta a doua specie este foarte des confundata cu Ceutorhynchus napi. In foarte multe zone, densitatea gărgăriței tulpinilor de varza este mai ridicata ca densitatea gărgăriței tulpinilor de rapiță.
Modul de atac al acestor doua specii de gărgărița este asemănător. Perioada de atac este relativ aceeași, cu mențiunea ca Ceutorhynchus pollidactylus prefera totuși temperatura puțin mai ridicata, iar perioada de atac al acestei specii este puțin mai lunga. Gărgărița tulpinilor de rapița este mai agresiva, in schimb gărgărița tulpinilor de varza profita de aceasta agresivitatea si își depune ponta pe urmele lăsate de gărgărița tulpinilor de rapița.
O a treia specie de gărgăriță prezenta in culturile de rapiță este Ceutorhynchus assimilis – gărgărița silicvelor de rapița. Aceasta specie apare odată cu alungirea tulpinilor de răpiță, odată cu apariția primelor ramificații. Atacul îl produce pe silicvele tinere. Pana in acest moment, cel puțin personal nu am văzut pagube peste pragul economic de dăunare, provocate de aceasta specie. Probabil nu s-a intamplat asta pana acum, din cauza tratamentelor cu insecticid efectuate in perioada anterioara infloritului.
Ceutorhynchus napi – Descrierea dăunătorului
Ceutorhynchus napi este cel mai important dăunător din specia Ceutorhynchus, care face pagube în cultura de rapiță. Adulții sunt de culoare gri, având lungimea corpului între 3 și 4 mm. Elitrele prezintă striuri longitudinale, între care se găsesc 3 rânduri de perișori fini și scurți de culoare albă. Picioarele sunt de culoare neagră, iar rostrul are o lungime de 1-3 mm. Ouăle sunt de culoare alb spre gri, de formă ovală cu lungimea de până la 0.8 mm. Larvele sunt alb gălbui, lipsite de picioare, având capul chitinizat și de culoare maronie. Pupa are lungimea de 3-2 – 3.7 mm.
Unde iernează și când își face apariția
Ceutorhynchus iernează sub formă de adulți, în stratul superficial al solului, în jurul plantei în care s-a împupat. Prin urmare zonele infestate cu acest dăunător sunt terenurile cultivate în anii precedenți cu rapiță.
La temperatura aerului de peste 9˚C primii adulți de Ceutorhynchus încep să își facă apariția. Acest lucru se întâmplă destul de devreme, în luna februarie sau martie în ferestrele iernii cum se spune în mod popular. Zborul intens însă are loc atunci când temperatura aerului depășește 12˚C. La început, adulții se hrănesc, provocând mici rosături pe frunze, pețiol si chiar pe tulpina florifera. Însă fără să provoace pagube semnificative. De obicei fermierul nici nu sesizează atacul.
Depunerea ouălor
Femelele gata împerecheate, vor depune ouă în orificiile produse cu ajutorul rostrului in tulpina rapiței. Din punct de vedere fenologic, rapița este in perioada de alungire a tulpinii, in perioada in care femela își depune ouăle. Rostrul este acel organ bucal al insectei, care seamănă cu o trompă rigidă (vezi foto cu adulții de Ceutorhynchus). Ouăle vor fi depuse în interiorul tulpinii. Femela poate depună până la 60 ouă, defalcate în întreaga tulpină. Nici după depunerea ouălor fermierul nu va sesiza nimic rău la cultura de rapiță.
Incubația ouălor durează aproximativ 1-3 săptămâni, iar stadiul de larvă în jur de 3-5 săptămâni. Cele două stadii de dezvoltare, de ou și larvar sunt în strânsă legătură cu temperatura. Suma gradelor termice utile necesare pentru dezvoltarea insectei în stadiile de ou – larvă este de aproximativ 160˚C, zero biologic fiind 10˚C. După cele 4 – 5 săptămâni, larvele gata dezvoltate părăsesc tulpinile de rapiță și migrează în pământ. Acolo are lor apariția pupelor, iar după aproximativ o lună noul adult este gata format. Noii adulți rămân în hibernare la nivelul solului până în perioada de primăvară, când dăunătorul își reia ciclul biologic.
Mod de dăunare Ceutorhynchus
Adulții se hrănesc foarte puțin. In general aceștia provoacă mici rosături la nivelul tulpinii, consumând din epiderma si foarte puțin din parenchimul tulpinii. Acesta este încă un motiv pentru care insecticidele care acționează prin contact si ingestie sunt mult mai eficiente comparativ cu cele cu acțiune sistemica. Atacul produs de adulți nu pun in pericol cultura de răpiță. In cazul in care adulții sunt deranjați, aceștia își strâng picioarele pe lângă corp si cad la pământ, unde sunt foarte greu de reperat. Din acest motiv, identificarea prezentei adulților se face cel mai eficient cu ajutorul capcanelor.
Pagubele importante ale gărgăriței tulpinilor de răpiță sunt datorate larvelor. Femelele depun zeci de ouă in zona de la baza pețiolului si in tulpina. Larvele sunt minatoare, consumând interiorul tulpinii si al ramificațiilor. Pe urmele lăsate de larve se vor instala patogeni. Intr-un final, întreaga zona din interiorul tulpinii va fi distrusa in totalitate.
Simptome ale atacului produs de gărgărița tulpinilor de răpiță
Simptomele atacului larvelor de Ceutorhynchus napi sunt destul de ușor de observat. Atacul se manifestă mai puternic în primăverile calde și bogate în precipitații. După ce larvele încep sa intre în acțiune, rapița răspunde prin modificări histologice. Părțile de deasupra înțepăturii se răsucesc în spirală. Ramificațiile acestea încep să se aplece, ca și cum s-ar ofilii. Plantele își încetinesc dezvoltarea. Florile de pe ramificații încep să cadă. Silicvele care rămân sunt fie goale, fie conțin un număr redus de boabe.
Plantele încep să reacționeze, în dorința lor de a fructifica puternic. Așa că mugurii dorminzi aflați în partea de sub înțepătură, încep să se dezvolte și să apară lăstari noi. Planta devine foarte stufoasă, cu ramificații, silicve respectiv boabe de diferite vârste. Prin urmare și ce mai rămâne de recoltat va fi destul de dificil de făcut. Această ultimă etapă apare cu predilecție în urma atacurilor foarte puternice.
Consumând măduva tulpinii, plantele devin goale pe dinăuntru. Rapița va avea capacitate mult redusă în ceea ce privește transportul nutrienților spre producție. Vom avea o scădere importanta de silicve si de boabe/silicva. Plantele își reduc perioada de vegetație, cu consecințe negative asupra masei hectolitrice.
O altă consecință negativă ar fi faptul că în interiorul plantelor se produc modificări prielnice instalării de boli. Fermierul va observa în urma combinei, tulpini în interiorul cărora în locul măduvei albe, se găsesc țesuturi îmbrăcate în miceliu gri spre negru. Acesta este un semn că ciupercile saprofite s-au hrănit din belșug.
Rămânând fără măduvă și cu tulpina slăbită, plantele pot să se frângă în urma vijeliilor. Nu de puține ori, am observat lanuri de rapiță căzute. La o simplă verificare a tulpinilor, se pot observa că acestea sunt goale pe dinăuntru. Acestea prezentând urme de excremente și perforații la nivelul tulpinii. Mulți dau vina pentru această cădere fie pe genetica hibridului de rapiță, fie pe atacul de Sclerotinia. Mai ales că în această perioadă deja larvele de Ceutorhynchus au părăsit plantele și sunt la nivelul solului.
Preferințe privind atacul
Multi fermieri considera în mod greșit că dacă au o densitatea mai ridicată a culturii, aceasta va compensa pierderile produse de Ceutorhynchus. De reținut ar fi faptul că densitatea plantelor, nu va avea nici un impact asupra atacului si nivelul pierderilor la hectar. Adulții preferă însă tulpinile mai puternic dezvoltate, cu diametrul ridicat. Așa că mare atenție la rapiță care a intrat foarte puternic în iarnă. Mare atenţie la rapița care în primăvara pleacă foarte puternic. Aceste culturi vor fi preferate, prin urmare in acestea va trebui să instalăm neapărat capcane.
Adulții de Ceutorhynchus pot consuma ouă depuse de femele, atunci când acestea nu sunt prea bine fixate în interiorul tulpinilor sau au fost eliberați prea devreme.
Stabilirea momentului propice aplicării insecticidului
Dăunătorul nu își depune ouăle imediat ce apare. Apariția femelelor, fecundarea si startul depunerii pontei, de obicei are loc la aproximativ 10-15 zile de la apariția primului val de masculi, Stropirile pentru gărgărița tulpinilor de răpiță va recomand sa le efectuați la aproximativ 7- 10 zile, după apariția primilor adulți. Explicația ar fi că prima dată își fac apariția masculii de Ceutorhynchus napi. După aproximativ 10-14 zile survine al doilea val, cel al femelelor mai ales daca avem densitate ridicata de C. pollidactylus. Apoi are loc împerecherea și depunere a ouălor în tulpini. sau la baza pețiolului frunzelor.
Pentru o eficacitate cat mai buna, stropirile sunt efectuate după ora 10, când temperatura este peste 12 – 15 °C, iar adulții sunt ieșiți la zbor.
Atacul de Ceutorhynchus are loc sau nu „în valuri” ?
Dacă priviți prima fotografie veți observa doi adulți de Ceutorhynchus napi în perioada de fecundare şi un adult de Ceutorhynchus pollidactylus. Acesta din urmă, seamănă izbitor cu Ceutorhynchus napi, însă prezintă și diferențe. Spre exemplu Ceutorhynchus pollidactylus are anterele și picioarele de culoare roșiatică.
Una sau doua stropiri?
Dăunătorul este foarte păgubitor, iar condițiile meteo foarte capricioase in perioada in care Ceutorhynchus își are zborul de înmulțire. În România primăverile sunt foarte capricioase. De multe ori, din cauza terenurilor saturate cu apă, se poate intra foarte greu cu utilajul la stropit in câmp. Prin urmare de multe ori se intra cu utilajul atunci când terenul permite, sau încă permite, nu când am citit ca ar fi bine sa efectuam stropirea. Daca se așteaptă prea mult pot surveni ploi, care vor împiedica intrarea cu utilajul de stropit, însă care nu vor fi un impediment pentru ciclul biologic al dăunătorului. Din acest motiv, recomandările trebuie sa le privim prin prisma realității din ferma si bineînțeles cunoscând biologia dăunătorului.
Prima stropire recomand sa o efectuați la aproximativ 7-10 zile din ziua in care in capcana am prins mai mult de 10 adulți. Putem aștepta mai mult sau mai puțin in funcție de fenologia rapiței. Cu cat rapița este mai dezvoltata, cu tija florala mai bine pornita, cu atât reducem mai mult perioada de timp in care trebuie intervenit cu insecticid. In cazul in care valul de gărgăriță devine masiv, iar vremea începe sa se răcească, va recomand sa nu așteptați si sa intrați rapid cu insecticid. Asta pentru ca exista riscul apariției de ploi si incapacității utilajelor de a intra in câmp.
După tratament, schimbam capcanele si monitorizam cultura in continuare, pentru identificarea adulților care apar mai târziu, asta având in vedere ca apariția adulților de gărgăriță se poate eșalona pe o perioada destul de lunga de timp. In cazul in care in capcane apare un nou val de adulți, vom interveni din nou cu insecticid, la o perioada de minim 7 -10 zile de la primul tratament.
Modalități de combatere
1. Biologică
Cei mai mulți dăunători ai rapiței au dăunători naturali. Ȋn Europa sunt cunoscute peste 100 de specii care se hrănesc cu ouă, larve sau chiar adulți de Ceutorhynchus. Majoritatea atacă ouăle și larvele, foarte puțini sunt cei care parazitează adulții. Entomofauna utilă împotriva ouălor și larvelor de Ceutorhynchus face parte din familiile Braconidae, Chalcoidea, Pteromalidae. Foarte importantă este familia Ichneumonidae, din care face parte speciile din genul Tersilochus, cei mai importanți paraziți ai ouălor și larvelor de Ceutorhynchus. Entomofauna utilă însă este tot mai puțin răspândită, având în vedere că stropirile intense cu insecticid a avut un impact devastator asupra acestor populații.
2. Chimică
Stropirile cu insecticid vor viza adulții de Ceutorhynchus. Nu există insecticid omologat care să combată ouăle și larvele aflate în tulpinile de rapiță. Stropirile împotriva adulților vor trebui sa fie efectuate înainte ca femelele să își depună ouăle.
Ce tip de insecticid să folosesc
Neapărat insecticidul să fie de contact, exclus sistemic. În perioada în care zboară Ceutorhynchus, plantele au activitate metabolică scăzută, așa că frunzele preiau o cantitate mică de insecticid. Adulții consumă oricum, o cantitatea foarte mica din plantă. Majoritatea studiilor cu privire la acești doi dăunători indica faptul ca insecticidele care acționează prin contact si ingestie sunt cele mai eficiente. Nu va recomand produsele sistemice, având in vedere ca sistemia poate fi afectata negativ de temperatura scăzută, specifica acestei perioade. Totusi in cazul in care conditiile meteo permit, atunci o combinatie contact-sistemic, poate avea o eficacitate mai ridicata si o perioada de protectie mult mai lunga.
Insecticide omologate pentru controlul gărgăriței tulpinilor de rapiță
Insecticide omologate pentru combaterea gărgăriței tulpinilor de rapiță sunt următoarele:
- NEXIDE® 60 CS – contact
- Decis Expert 100 EC – contact
- FASTER DELTA – contact
- Lamdex Extra – contact
- Karate Zeon – contact
- Mospilan 20 SG
Sper ca articolul să vă fie de folos!
Recolte profitabile pentru toată lumea!
Felicitari pentru continut si structura articolului!