Ceutorhynchus napi este unul din dăunătorii cu care fermirii au început să aibă de-a face odată cu lărgirea suprafețelor cultivate cu rapiță. Anterior acestei culturi, acesta putea fi găsit în culturile de conopidă, varză, brocoli. Plante care fac parte din familia cruciferelor (Brassicaceae), familie din care face parte și rapița.

Dacă în primii ani în care fermierii au început să cultive rapiță, Ceutorhynchus era prea puțin cunoscut, atacul lui fiind sub pragul economic de dăunare. Astazi să nu faci tratament împotriva acestui dăunător poate fi sinonim în anumite condiții cu pierderea rentabilității culturii.

Descrierea dăunătorului

Ceutorhynchus napi este cel mai important dăunător din specia Ceutorhynchus, care face pagube în cultura de rapiță. Adulții sunt de culoare gri, având lungimea corpului între 3 și 4 mm. Elitrele prezintă striuri longitudinale, între care se găsesc 3 rânduri de perișori fini și scurți de culoare albă. Picioarele sunt de culoare neagră, iar rostrul are o lungime de 1-3 mm. Ouăle sunt de culoare alb spre gri, de formă ovală cu lungimea de până la 0.8 mm. Larvele sunt alb gălbui, lipsite de picioare, având capul chitinizat și de culoare maronie. Pupa are lungimea de 3-2 – 3.7 mm.

Unde iernează și când își face apariția

Ceutorhynchus iernează sub formă de adulți, în stratul superficial al solului, în jurul plantei în care s-a împupat. Prin urmare zonele infestate cu acest dăunător sunt terenurile cultivate în anii precedenți cu rapiță.

La temperatura aerului de peste 9˚C primii adulți de Ceutorhynchus încep să își facă apariția. Acest lucru se întâmplă destul de devreme, în luna februarie sau martie în ferestrele iernii cum se spune în mod popular. Zborul intens însă are loc atunci când temperatura aerului depășește 12˚C. La început, adulții se hrănesc , provocand mici rosături pe frunze, pețiol si chiar pe tulpina florifera.  Însă fără să provoace pagube semnificative. De obicei fermierul nici nu sesizează atacul.

Depunerea ouălor

Femelele gata împerecheate, vor depune ouă în orificiile produse cu ajutorul rostrului. Rostrul este acel organ bucal al insectei, care seamană cu o trompă rigidă (vezi foto cu adultii de Ceutorhynchus). Ouăle vor fi depuse în interiorul tulpiniței. Femela poate depună până la 60 ouă, defalcate în întreaga tulpină. Nici după depunerea oualor fermierul nu va sesiza nimic rău la cultura de rapiță.

Incubația ouălor durează aproximativ 1-3 săptămâni, iar stadiul de larvă  în jur de 3-5 săptămâni. Cele două stadii de dezvoltare, de ou și larvar sunt în strânsă legătură cu temperatura. Suma gradelor termice utile necesare pentru dezvoltarea insectei în stadiile de ou – larvă este de aproximativ 160˚C, zero biologic fiind 10˚C.  După cele 4 – 5 săptămâni, larvele gata dezvoltate părăsesc tulpinile de rapiță și migrează în pământ. Acolo se împupează, iar după aproximativ o lună noul adult este gata format. Noii adulți rămân în hibernare la nivelul solului până în perioada de primăvară, când dăunătorul își reia ciclul biologic.

Mod de dăunare Ceutorhynchus

Adulții chiar dacă se hrănesc cu frunze de rapiță, sau provoacă rosături la nivelul tulpiniței, nu produc pagube care să pună în pericol cultura de rapiță. Pagubele importante ale acestui daunător sunt datorate larvelor. Acestea migrează în interiorul tulpinilor, consumând măduva tulpinii. În funcție și de locul în care oul a fost depus, precum și de densitatea de ouă din  plantă, larvele pot să intre chiar și în ramificații. Acest gen de dăunare este unul dintre cele mai păgubitoare.

Efecte directe ale atacului

Simptomele atacului larvelor de Ceutorhynchus napi sunt destul de ușor de observat. Atacul se manifestă mai puternic în primăverile calde și bogate în precipitații. Dupa ce larvele încep sa intre în acțiune, rapița răspunde prin modificări histologice. Părțile de deasupra înțepăturii se răsucesc în spirală. Ramificațiile acestea încep să se aplece, ca și cum s-ar ofilii. Plantele își încetinesc dezvoltarea. Florile de pe ramificații încep să cadă. Silicvele care rămân sunt fie goale, fie conțin un număr redus de boabe.

Plantele încep să reacționeze, în dorinta lor de a fructifica puternic. Așa că mugurii dorminzi aflați în partea de sub înțepătură, încep să se dezvolte și să apară lăstari noi. Planta devine foarte stufoasă, cu ramificații, silicve respectiv boabe de diferite vârste. Prin urmare și ce mai rămâne de recoltat va fi destul de dificil de făcut. Această ultimă etapă apare cu predilecție în urma atacurilor foarte puternice.

Consumând măduva tulpinei, plantele devin goale pe dinăuntru. Rapița va avea capacitate mult redusă în ceea ce privește transportul nutrienților spre ramificații. Consecința ar fi scăderea numărului de silicve și boabe de pe plante. O alta consecintă este  scăderea masei hectolitrice. Plantele își reduc perioada de vegetație, cu consecințe negative asupra producției.

O altă consecință negativă ar fi faptul că în interiorul plantelor se produc modificări prielnice instalării de boli. Fermierul va observa în urma combinei, tulpini în interiorul cărora în locul măduvei albe, se găsesc țesuturi îmbrăcate în miceliu gri spre negru. Acesta este un semn că ciupercile saprofte s-au hrănit din belșug.

Rămânând fără măduvă și cu tulpina slăbită, plantele pot să se frângă în urma vijeliilor. Nu de puține ori, am observat lanuri de rapiță căzute. La o simplă verificare a tulpinilor, se pot observa că acestea sunt goale pe dinăuntru. Acestea prezentând urme de excremente și perforații la nivelul tulpinii. Mulți dau vina pentru această cădere fie pe genetica hibridului de rapiță, fie pe atacul de Sclerotinia. Mai ales că în această perioadă deja larvele de Ceutorhynchus au părăsit plantele și sunt la nivelul solului.

Preferințe privind atacul

Mulţi fermieri considera în mod gresit că dacă au o densitatea mai ridicată a culturii, aceasta va compensa pierderile produse de Ceuntorhyncus. De reținut ar fi faptul că densitatea plantelor, nu va avea nici un impact asupra atacului si nivelul pierderilor la hectar. Adulții preferă însă tulpinile mai puternic dezvoltate. Așa că mare atenție la rapiță care a intrat foarte puternic în iarnă. Mare atentie la rapița care în primăvara pleacă foarte puternic.  Aceste culturi vor fi preferate, așa că și fermierul acolo va trebuii să fie mai atent.

Adulții de Ceutorhynchus pot consuma ouă depuse de femele, atunci când acestea nu sunt prea bine fixate în interiorul tulpinilor sau au fost eliberați prea devreme.

Modalități de combatere

1. Biologică

Cei mai mulți dăunători ai rapiței au dăunători naturali. Ȋn Europa sunt cunoscute peste 100 de specii care se hranesc cu ouă, larve sau chiar adulți de Ceuntorhynchus.  Majoritatea atacă ouăle și larvele, foarte puțini sunt cei care parazitează adulții.  Entomofauna utilă împotriva ouălor și larvelor de Ceutorhynchus face parte din familiile  Braconidae, Chalcoidea, Pteromalidae. Foarte importantă este familia Ichneumonidae, din care face parte speciile din genul Tersilochus, cei mai importanți paraziți ai ouălor și larvelor de Ceutorhynchus. Entomofauna utilă însă este tot mai putin răspândită, având în vedere că stropirile intense cu insecticid a  avut un impact devastator asupra acestor populații.

2. Chimică

Ȋn combaterea chimică trebuie plecat de la premiza că se combat doar adulții de Ceutorhynchus.  Nu există insecticid omologat care să combată ouăle și larvele aflate în tulpinile de rapiță. 

Stabilirea momentului propice aplicarii insecticidului

Pragul economic de dăunare este de 2 adulţi/plantă. Tratamentul se va face doar la avertizare. Ȋn culturile de rapiță se vor fixa capcane de culoare galbenă, ce vor atrage adulții. Apariţia în capcane a 1 – 2 adulți nu constituie o problemă, doar trebuie crescută vigilența. Dăunătorul nu își depune ouăle imediat ce apare. Prima dată apar masculii, doar după ce temperatura a mai crescut își fac apariţia și femelele.

Stropirile pentru gărgăriţa tulpinilor de rapiţă se fac la aproximativ 10-14 zile după apariţa primilor adulţi. Explicaţia ar fi că prima dată îşi fac apariţia masculii de Ceutorhychus napi. După aproximativ 10-14 zile survine al doilea val, cel al femelelor.  Apoi are loc împerecherea şi urmează faza periculoasă, de depunere a ouălor în tulpini. Stropirile se fac după ora 10, când temperatura este peste 9-10 grade, iar adulții sunt ieșiți la zbor. Dacă stropirile se fac în perioade de frig, atunci s-ar putea ca substanța activa a insecticidului să nu ajungă pe adultul ascuns sau care poate este așezat pe o altă cultură vecină.

Atacul de Ceutorhynchus are loc sau nu „în valuri” ?

Odată cu apariţia femelelor de Ceutorhynchus napi, mai apar şi alte specii de Ceutorhynchus. Toţii fermierii au auzit de Ceutorhynchus napi, însă spre exemplu puţini au auzit de Ceutorhynchus pollidactylus. Această a doua specie de gărgăriţă, atacă în mod similar cu Ceutorhynchus napi tulpinile de rapiţă. Doar că acesta, începe să îşi facă apariţia la temperaturi puţin mai ridicate. De cele mai multe ori apariţia Ceutorhynchus pollidactylus are loc în perioada când apar și se fecundează femelele de Ceutorhynchus napi.

Dacă priviţi prima fotografie veţi observa doi adulţi de Ceutorhynchus napi  în perioada de fecundare şi un adult de Ceutorhynchus pollidactylus. Acesta din urmă, seamănă izbitor cu Ceutorhynchus napi, însă prezintă şi diferenţe. Spre exemplu Ceutorhynchus pollidactylus are anterele şi picioarele de culoare roşiatică.

De fapt aceste două valuri de gărgăriţa tulpinilor este reprezentată în primul val de apariţia masculilor de  Ceutorhynchus napi. Al doilea val este alcătuit în general de femelele de Ceutorhynchus nap, dar și alte specii de gărgăriţă, cum ar fi Ceutorhynchus pollidactylus.

Una sau doua stropiri?

În România primăverile sunt foarte capricioase. De multe ori, din cauza terenurilor saturate cu apă, se poate intra foarte greu cu utilajele la stropit. Aşa că există riscul ca la apariţia femelelor, condiţiile meteo să nu permită efectuarea tratamentelor. O altă situaţie, destul de frecventă ar fi acea în care  temperaturile pot să crescă brusc. Creşterea temperaturii să fie de o asemenea anvergură încât apariţia masculilor şi femelelor să se facă aproape simultan.

În această situaţie, fermierul dacă aşteaptă încă două săptămâni, se poate să stropească dincole de perioada în care, ouăle au fost depuse. În funcţie de suprafeţele cu rapiţă, baza energetică din fermă, condiţiile meteo, fermierul trebuie să decidă, dacă stropește rapiţa o singură dată, sau intră de două ori cu mașina de stropit în câmp.

Ce tip de insecticid să folosesc

Neapărat insecticidul să fie de contact, exclus sistemic. Ȋn perioada în care zboară Ceutorhynchus, plantele au activitate metabolică scăzută, așa că frunzele preiau o cantitate mică de insecticid.  Adulţii consumă oricum, o cantitatea foarte mica din plantă.

Insecticide omologate pentru combaterea gărgăriţei tulpinilor de rapiţă sunt următoarele:

1. Mospilan 20 SG – sistemic
2. Inazuma® – contact +sistemic
3. Decis Expert 100 EC – contact
4. FASTER DELTA – contact
5. Lamdex Extra – contact
6. FASTAC® ACTIV – contact
7. Karate Zeon – contact

Sper ca articolul să vă fie de folos!

Recolte profitabile pentru toată lumea!