Dacă este aplicată în mod corespunzător, ureea reprezintă o sursă foarte bună de azot pentru plante. După aplicare, ureea suferă mai multe transformări chimice, având ca rezultat obținerea de ioni de amoniu (NH₄⁺). Plantele sunt capabile să preia acești ioni de amoniu, însă cel mai bine absorb azotul sub formă de nitrați (NO₃⁻), obținuți prin nitrificarea amoniului (NH₄⁺).
Ca o concluzie, se poate spune că, după aplicarea ureei, plantele beneficiază simultan de trei surse de azot:
- Ureea, pe care o pot prelua direct din sol;
- Azotul amoniacal, rezultat în urma amonificării ureei;
- Azotul nitric, obținut prin nitrificarea amoniului.
Din acest motiv, plantele răspund foarte bine la aplicarea ureei.
Hidroliza ureei în sol conduce la formarea amoniacului (NH3), un gaz toxic care servește ca sursă de azot pentru plante. Acest proces are câteva consecințe importante:
- Pierderi de azot: Dacă ureea nu este aplicată corespunzător, până la 20-30% din azotul conținut poate fi pierdut prin evaporarea amoniacului în atmosferă.
- Toxicitate locală: În imediata apropiere a particulelor de uree, concentrația ridicată de amoniac creează o zonă toxică pentru plante. Din acest motiv, acest timp de ingrasamant nu trebuie sa aiba contact direct cu semințele în momentul semănatului, pentru ca riscam sa produce, efecte dramatice asupra germinației semințelor și a răsăririi plantelor.
- Reacția de biuret: În anumite condiții, poate avea loc și o reacție de biuret, care amplifică efectele negative asupra densității culturilor.
Aceste fenomene subliniază importanța aplicării corecte și atente a ureei ca îngrășământ, pentru a maximiza beneficiile și a minimiza potențialele daune asupra culturilor.
Ce se întâmplă cu îngrăşământul odată ajuns pe sol?
Odată aplicată, ureea începe să treacă prin mai multe procese chimice şi biochimice. Cunoaşterea acestor reacţii este vitală. Eficienţa aplicării îngrăşămintelor cu uree, pierdererile provocate prin levigare sau volatilizare depind de aceste reacţii.
Hidroliza ureei
Are loc în două până la trei zile de la aplicare, indiferent de tipul de sol. Durata procesului poate fi influențată de umiditatea solului. Hidroliza reprezintă descompunerea legăturilor chimice ale ureei în prezența apei. Acest proces este catalizat de urează, o enzimă secretată de microorganismele din sol, prezentă pe toate tipurile de sol. Concentrația de urează este mai mare în solurile unde au fost aplicate anterior uree, gunoi de grajd sau dejecții de la porci și păsări, precum și în solurile care conțin resturi vegetale în descompunere.
Ureaza catalizează hidroliza ureei, rezultând amoniac (NH₃) și carbamat (NH₂COOH). Carbamatul se degradează spontan în prezența apei, formând carbonat de amoniu (NH4)2CO3. Acesta, la rândul său, reacționează cu ionii de hidrogen (H⁺), generând amoniu (NH₄⁺), dioxid de carbon (CO₂) și apă (H₂O).
Reacțiile chimice
- CO(NH2)2 (uree) + H2O → NH3 + NH2COOH
- NH2COOH + H2O → (NH4)2CO3
- (NH4)2CO3 + 2H+ → 2NH+4 + CO2 + H20
- NH3 (amoniac) + H2O ⇔ NH4+ (amoniu)+ OH–
Pierderi prin volatilizare
Dacă reacția de formare a amoniacului are loc la suprafața solului, se pot înregistra pierderi semnificative de azot prin volatilizare. Aceste pierderi pot fi de 20-30% din azotul conținut în uree, mai ales dacă solul conține materie organică în diferite stadii de descompunere.
Cu toate acestea, în condiții favorabile (umiditate optimă, aplicare corectă), amoniacul nu se pierde prin volatilizare, ci reacționează cu apa din sol, formând amoniu (NH₄⁺), care este utilizabil de către plante.
Nitrificarea – transformarea amoniului în nitriți și nitrați
Odată ce ureea este transformată în amoniu (NH₄⁺), bacteriile din sol, precum Nitrosomonas și Nitrobacter, inițiază procesele de nitrificare, care duc la formarea nitriților (NO₂⁻) și a nitraților (NO₃⁻).
Formarea nitriților
Sub acțiunea bacteriilor de tip Nitrosomonas, amoniul (NH₄⁺) este oxidat, rezultând nitriți (NO₂⁻):
2NH4+ + 3O2 → 2NO2– + 4H2 + 2H2O
În acest proces, amoniul este descompus în compuși mai simpli. Totuși, nitriții se pot pierde prin volatilizare, mai ales în condiții nefavorabile (lipsa apei sau expunere prelungită la aer).
Formarea nitraților
Ulterior, bacteriile de tip Nitrobacter oxidează nitriții (NO₂⁻) în nitrați (NO₃⁻):
Nitrații reprezintă forma de azot preferată de plante, fiind absorbiți rapid prin rădăcini și utilizabili în procesul de creștere și dezvoltare.
Denitrificarea și pierderile de nitrați
Nitrații (NO₃⁻) care nu sunt absorbiți de plante își continuă ciclul în sol. În acest stadiu, două procese majore pot avea loc:
Denitrificarea
Bacteriile denitrificatoare reduc nitrații (NO₃⁻) la azot gazos (N₂), care se eliberează în atmosferă. Acest proces încheie ciclul azotului:
2NO3−→N2+O22NO₃⁻ → N₂ + O₂
Denitrificarea are loc în condiții anaerobe (lipsa oxigenului), de exemplu, în soluri saturate cu apă sau acolo unde solurile sunt tasate, compactate. Acest proces poate duce la pierderi semnificative de azot din sol, reducând eficiența îngrășămintelor azotate și potențial contribuind la emisiile de gaze cu efect de seră
Levigația
În solurile bine drenate, nitrații sunt foarte mobili și se pot pierde prin levigare, ajungând în straturile inferioare ale solului sau în apa freatică, unde contribuie la poluarea apelor.
Integrarea în materia organică
O parte din nitrații rămași este reținută de microorganismele din sol și devine parte a materiei organice, contribuind la fertilitatea pe termen lung.
Despre cum putem eficientiza utilizarea ingrasamintelor pe baza de azot ureic, in articolul de mai jos veti gasi mai multe detalii.
Ureea – factorii care intervin în eficientizarea acestui tip de ingrasamant
Cum influențează ureea pH-ul solului?
Ureea are o reacție inițială neutră, dar după aplicare, influențează pH-ul solului în două etape:
- Creșterea temporară a pH-ului:
După aplicare, ureea este descompusă de enzima urează într-un proces numit hidroliză, rezultând amoniac (NH₃) și dioxid de carbon (CO₂). Amoniacul (NH₃) se dizolvă în apă, formând amoniu (NH₄⁺) și hidroxid (OH⁻), ceea ce duce la o creștere temporară a pH-ului solului datorită alcalinității ionului OH⁻. - Scăderea ulterioară a pH-ului:
Amoniul (NH₄⁺) rezultat este transformat de bacteriile din sol în nitrați (NO₃⁻) printr-un proces numit nitrificare. Acest proces eliberează ioni de hidrogen (H⁺), ceea ce acidifică solul și duce la scăderea pH-ului pe termen lung.
Prin urmare, aplicarea ureei crește inițial pH-ul solului, dar, pe termen lung, acidifică solul din cauza nitrificării. În general, pentru fiecare 100 kg N/ha aplicate sub formă de uree, pH-ul solului poate scădea cu aproximativ 0.1 până la 0.5 unități, în funcție de capacitatea de tamponare a solului.
- Solurile cu o capacitate mare de tamponare (bogate în argilă sau materie organică) vor resimți o scădere mai redusă a pH-ului.
- Solurile nisipoase sau cele sărace în materie organică vor fi mai sensibile la schimbări ale pH-ului.
În articol toate reacţiile le-am scris în mod separat, cursiv, în modul lor logic în care decurg. Totuşi este de reţinut de aceste reactii sunt în general cuplate. Ciclul azotului în sol decurge indiferent că noi administrăm sau nu îngrăşăminte. Ţin să aflu de la dumneavoastră dacă utilizati acest tip de ingrasamant pentru fertilizarea culturilor. De asemenea la ce culturi, cum anume o folosiţi şi foarte important cu ce rezultate.
Recolte profitabile pentru toată lume
buna ziua! pentru descompunerea resturilor vegetale de dupa recoltat este mai bine sa aplic UREE sau AZOTAT DE AMONIU ?
Cel mai bine ar fi ca dupa recoltat sa se administreze peste resturile vegetale gunoi lichid de la fermele de animale. Imediat apoi resturile vegetale sa fie ingropate. Solul si microorganismele din sol ar fi beneficiat de aport de azot, iar resturile vegetale s-ar fi descompus foarte rapid.
Ca sa raspund la intrebarea dumneavoastra aplicarea de azotat de amoniu ar fi o solutia mult mai buna. Ureea lucreaza foarte rapid si exista riscuri prea mari ca o parte din azotul ureic sa se piarda. In schimb azotatul de amoniu lucreaza treptat si aduce aport de azot o perioada mai lunga de timp. Resturile vegetale contin multa celuloza, asa ca perioada de timp in care se face descompunerea lor este mai lunga.
Daca in schimb foloseati ingrasamant verde, atunci as prefera ureea in schimbul azotatului de amoniu. Plantele verzi ingropate contin mai putina celuloza si de asemenea contin apa. Descompunerea acestor plante ingropate se face mult mai rapid, mai ales daca dupa ce sunt ingropate survin si ceva ploi.
Buna ziua,
Daca dizolvam ureea in bazine si o folosim prin injectare in sol,se volatilizeaza azotul in mometul Hidrolizei ?
Reactia uree + apa este endoterma, din acest motiv, primul lucru pe care il veti simtii ar fi faptul ca intreaga solutie devine foarte rece, iar procesul de dizolvare a ureei in apa devine foarte greoi. Din punct de vedere chimic, intreaga reactie are loc sub cataliza unei enzime numita ureeaza. De fapt, ureeaza ajuta la hidroliza ureei. Avand in vedere ca in bazine avem doar apa si uree, pericolul volatilizarii azotului, sub forma de aminiac nu exista. Intregul proces de hidroliza, incepe odata ce solutia de uree ajunge in sol si implicit sub actiunea ureazei.
Buna ziua ! Se poate folosi uree dizolvată in bazine și distribuirea amestecului prin sistemul de picurare la pomi fructiferi (nuc ) ?
Și care ar fi cantitatea de uree la 100l de apa ?
Mulțumesc !
Felicitări pentru articolul de față ! Profesional si foarte util ! Oricine are noțiuni minime de chimie il poate înțelege. Toate bune!
Va multumesc si eu pentru feedback!
Buna ziua! In cat timp de la fertilizarea cu Uree aceasta devine disponibila plantelor ? Multumesc!!
Ureea devine disponibila plantelor imediat dupa aplicare, cu conditia ca aceasta in contact cu apa sa intre in solutia solului. Asta se poate observa rapid, atunci cand imediat dupa aplicarea ureei survin ploi sau solul deja este umed. In cateva zile, plantele isi schimba culoarea si ritmul de crestere.
Folosesc uree LB 0.3% de la Haifa in livada, in toate fazele.
In vegetatie 5kg/ ha , la sfarsitul vegetatie, in nov, si in repaos folosesc 10 kg/ ha
Aplic min 25 kg foliar / ha si min 10 kg/ ha prin fertirigare, intr-un an
Cum ti se pare?
Multumesc!
daca am aplicat uree la grau si rapita inainte cu o zi sa vina sapada de la inceputul lunii aprilie, exista riscul de levigare a acesteia? am avunt undeva la 20 30litri pe mp zic eu apoi la 1 2 saptamani inca vreo 15 litri din precipitatii, va multumesc
Buna ziua,
Depinde foarte mult de cantitatea de apa libera existenta deja in sol. Pe un sol uscat sau doar jilav, 20-30 l/mp pătrat, apa nu se scurge mai mult de 20-30 cm adâncime. Pe un sol, care deja mustea a apa, atunci șansele ca o parte din uree sa se fi dus in profunzimea solului este mai ridicata. Depinde de asemenea de perioada de timp in care zăpada s-a topit si bineînțeles de tipul de sol si cantitatea de materie organica din sol.
In mod normal, pentru rapiță, chiar daca ureea s-a dus undeva la 20-30 cm, chiar mai jos nu este nici o problema, din cauza sistemului radicular pivotant specific acestei specii. La grâu, probabil o parte din ureea s-a dus din zona in care avem cea mai mare parte din sistemul radicular, însă chiar si aceasta specie prezinta rădăcini care explorează adâncimi mai mari de 10-20 cm.
Prin urmare, la acest nivel de precipitații, chiar daca o parte din uree a levigat, azotul nu a levigat la o adâncime la care plantele rapița sau grâul sa nu-l poată prelua.
multumesc de raspuns, la noi in zona inainte de aceasta zapada am avut 5 litri de apa in ultima luna deci solul pe vreo 10 15 cm era destul de uscat, mai ales in cultura graului, ideea este ca de ieri pana azi a mai dat 20 de litri, de la momentul aplicarii cam dupa cat timp se vede efectul ureei asupra culturii de grau tinand cont ca de vreo 2 saptamani este foarte frig si ziua si noapte si soare prea putin?
In mod normal ar trebui in aceasta perioada sa vedeți efectul îngrășământului. Trimite-ti poze cu cultura dumneavoastră, daca doriți pe adresa agromentor.ro@gmail.com . Din ce zona sunteţi?
din neamt, momentan din cauza ploilor nu pot ajunge la cultura, o sa va trimit o poza cand am posibilitatea sa ajung, ideea este ca cultura nu a beneficiat de complexe in toamna, doar de 2 transe de uree, 150kg prima data , repectiv 170 a 2 a oara la inceputul lunii aprilie inainte de zapezi, se vedea lipsa complexului prin culoarea lui mai galbuie, sunt curios daca se mai inegreste dupa ceasta doza de uree
Buna ziua,
Care este opinia dumneavoastra privind utilizarea ureei la pomii fructiferi, atat ca ingrasamant cat si de combatere al daunatorilor ?
Multumesc.