Formula chimica uree

Etapele parcurse de uree pana la absorbtia facuta de plante

Dacă se aplică în mod corespunzător ureea şi îngrăşamintele care conţin uree, sunt o sursă foarte bună de azot pentru plante. După aplicare, ureea suferă mai multe transformări de ordin chimic, având ca rezultat obţinerea de ioni de amoniu (NH4). Plantele sunt capabile să preia aceşti ioni de amoniu. Însă cel mai bine plantele preiau azotul sub formă de nitraţi (NO3) obţinuţi prin nitrificarea amoniului (NH4).

Ca o concluzie s-ar putea spune că după aplicarea de uree, plantele vor avea simultan trei surse a azot. Ureea, pe care o pot prelua în mod direct din sol. Azotul amoniacal, rezultat în urma amonificării ureei şi azotul nitric obţinut prin nitrificarea amoniului. Din acest motiv plantele răspund atât de bine în urma aplicării de uree.

Atunci când ureea este dizolvată, în urma procesului de hidroliză rezultă amoniac (NH3), care este un gaz toxic şi o sursă de azot. O primă consecinţă a obţinerii de amoniac în procesul de rupere chimică a ureei ar putea fi degajarea amoniacului în aer. Se pot pierde astfel, dacă ureea nu este aplicată corespunzător, procentual şi 20-30% de azot din ureea aplicată.

De asemenea foarte important ar fi că spaţiul din proximitatea particulei de uree, în urma obţinerii de amoniac devine o zonă toxică pentru plante. Acesta este motivul pentru care ureea nu se aplică lângă seminţe odată cu semănatul. Consecinţele asupra germinaţiei sau a răsăririi pot fi dramatice. Dacă odăugăm şi o eventuală reacţie de biuret, atunci avalanşa negativă asupra densităţii se măreşte.

Ce se întâmplă cu îngrăşământul ce conţine uree odată ajuns pe sol?

Descompunerea ureei

Odată aplicată, ureea începe să treacă prin mai multe procese chimice şi biochimice. Cunoaşterea acestor reacţii este vitală.  Eficienţa aplicării îngrăşămintelor cu uree, pierdererile provocate prin levigare sau volatilizare depind de aceste reacţii.

Hidroliza ureei

Are loc în două trei zile de la aplicare indiferent de tipul de sol. Durata de timp poate să crească în funcţie de umiditatea solului. Hidroliza ureei se referă la scindarea legăturii chimice a ureei în contactul cu apa. Această reacție este catalizată de către urează, o enzimă secretată de către microorganismele din sol. Enzima este prezentă pe toate tipurile de sol. Ureaza este prezentă mai ales  pe terenurile unde a mai fost admistrată uree, gunoi de grajd, dejecțiile de la porci și păsări. Solurile care conțin resturi vegetale în descompunere cu siguranță prezintă concentrații ridicate de urează.

Ureaza hidrolizează ureea în amoniac și carbamat (NH2COOH). Carbamatul în mod spontan în prezenţa apei se degradează mai departe în carbonat de amoniu ((NH4)2CO3). Prin reacţia cu hidrogenul (H), carbonatul de amoniu duce la formarea de amoniu (NH4), dioxid de carbon (CO2)şi apă (H20).

CO(NH2)2 (uree) + H2O →  NH3 + NH2COOH

NH2COOH  + H2O → (NH4)2CO3

 (NH4)2CO3 + 2H+   →  2NH+4 + CO2 + H20

NH3 (amoniac) +  H2O  ⇔ NH4+ (amoniu)+ OH

Dacă reacția în care se formează amoniac se desfășoară la suprafața solului, atunci rezultă pierderi mari de azot prin volatilizare. Pierderile sunt mai mari dacă la suprafața solului se găsește materie organică în diferite grade de descompunere. Prin volatilizare se pot pierde cantitati de 20-30% din azotul aflat în uree. Totuşi, dacă condiţiile pedoclimatice şi de tehnologie sunt bune, amoniacul nu se pierde ci reacţionează cu apa, rezultând amoniul (NH+4).

Nitrificarea

Odată ureea ajunsă la stadiul de amoniu (NH4+), sub incidența bacteriilor de tipul nitrosomonas și nitrobacter încep în sol procesele de formare a nitriților și nitraților.

2NH4+ + 3O2 → 2NO2 + 4H2 + 2H2O

Această primă reacție, de desfacere a amoniului are loc sub acțiunea bacteriilor de tipul Nitrosomonas, iar in urma acestei reacții amoniul (NH4) se desface în legături mai simple, sub formă de nitriți (NO2). Nitriţii se pot pierde prin volatilizare.

2NO2 + O2 → 2NO3

A doua reactie de oxidare are loc de data aceasta cu ajutorul bacteriilor de tipul Nitrobacter, iar  in urma acestei reacții rezultă nitrați (NO3). Această formă de azot este cea care este preluată de plante.

Dacă ar fi să mergem mai departe cu reacÈ›iile ce au loc în sol, am observa că nitraÈ›ii (NO3), care nu sunt preluaÈ›i de plante își continuă ciclul în sol. ÃŽnsă de această dată nu mai vorbim de nitrificare, adică procesul prin care azotul aflat sub formă amoniacală se reduce la azot sub formă nitrică ci vorbim de procesul de denitrificare, adică procesul prin care azotul aflat sub formă nitrică este redus cu ajutorul bacteriilor până sub formă de azot simplu (N – gaz), care se va volatiliza în atmosferă, încheind astfel ciclul azotului. Pe lângă volatilizare, nitraÅ£ii pot leviga foarte uÅŸor. Un alt procent din cantitatea de nitraÅ£i eliberaÅ£i vor intra în constituÅ£ia materiei organice a solului.

ÃŽn loc de concluzie

În articol toate reacţiile le-am scris în mod separat, cursiv, în modul lor logic în care decurg. Totuşi este de reţinut de aceste reactii sunt în general cuplate. Ciclul azotului în sol decurge indiferent că noi administrăm sau nu îngrăşăminte.

Ţin să aflu de la dumneavoastră dacă folosiţi uree în fertilizarea culturilor. De asemenea la ce culturi, cum anume o folosiţi şi foarte important cu ce rezultate.

Recolte profitabile pentru toată lume

16 thoughts on “Etapele parcurse de uree pana la absorbtia facuta de plante”

  1. Sandu Marius Daniel

    buna ziua! pentru descompunerea resturilor vegetale de dupa recoltat este mai bine sa aplic UREE sau AZOTAT DE AMONIU ?

    1. Cel mai bine ar fi ca dupa recoltat sa se administreze peste resturile vegetale gunoi lichid de la fermele de animale. Imediat apoi resturile vegetale sa fie ingropate. Solul si microorganismele din sol ar fi beneficiat de aport de azot, iar resturile vegetale s-ar fi descompus foarte rapid.
      Ca sa raspund la intrebarea dumneavoastra aplicarea de azotat de amoniu ar fi o solutia mult mai buna. Ureea lucreaza foarte rapid si exista riscuri prea mari ca o parte din azotul ureic sa se piarda. In schimb azotatul de amoniu lucreaza treptat si aduce aport de azot o perioada mai lunga de timp. Resturile vegetale contin multa celuloza, asa ca perioada de timp in care se face descompunerea lor este mai lunga.
      Daca in schimb foloseati ingrasamant verde, atunci as prefera ureea in schimbul azotatului de amoniu. Plantele verzi ingropate contin mai putina celuloza si de asemenea contin apa. Descompunerea acestor plante ingropate se face mult mai rapid, mai ales daca dupa ce sunt ingropate survin si ceva ploi.

  2. Buna ziua,
    Daca dizolvam ureea in bazine si o folosim prin injectare in sol,se volatilizeaza azotul in mometul Hidrolizei ?

    1. Reactia uree + apa este endoterma, din acest motiv, primul lucru pe care il veti simtii ar fi faptul ca intreaga solutie devine foarte rece, iar procesul de dizolvare a ureei in apa devine foarte greoi. Din punct de vedere chimic, intreaga reactie are loc sub cataliza unei enzime numita ureeaza. De fapt, ureeaza ajuta la hidroliza ureei. Avand in vedere ca in bazine avem doar apa si uree, pericolul volatilizarii azotului, sub forma de aminiac nu exista. Intregul proces de hidroliza, incepe odata ce solutia de uree ajunge in sol si implicit sub actiunea ureazei.

  3. Buna ziua ! Se poate folosi uree dizolvată in bazine și distribuirea amestecului prin sistemul de picurare la pomi fructiferi (nuc ) ?
    Și care ar fi cantitatea de uree la 100l de apa ?
    Mulțumesc !

  4. Tut Sebastian

    Felicitări pentru articolul de față ! Profesional si foarte util ! Oricine are noțiuni minime de chimie il poate înțelege. Toate bune!

  5. Buna ziua! In cat timp de la fertilizarea cu Uree aceasta devine disponibila plantelor ? Multumesc!!

    1. Ureea devine disponibila plantelor imediat dupa aplicare, cu conditia ca aceasta in contact cu apa sa intre in solutia solului. Asta se poate observa rapid, atunci cand imediat dupa aplicarea ureei survin ploi sau solul deja este umed. In cateva zile, plantele isi schimba culoarea si ritmul de crestere.

  6. Catalin Cornaci

    Folosesc uree LB 0.3% de la Haifa in livada, in toate fazele.
    In vegetatie 5kg/ ha , la sfarsitul vegetatie, in nov, si in repaos folosesc 10 kg/ ha
    Aplic min 25 kg foliar / ha si min 10 kg/ ha prin fertirigare, intr-un an
    Cum ti se pare?
    Multumesc!

  7. daca am aplicat uree la grau si rapita inainte cu o zi sa vina sapada de la inceputul lunii aprilie, exista riscul de levigare a acesteia? am avunt undeva la 20 30litri pe mp zic eu apoi la 1 2 saptamani inca vreo 15 litri din precipitatii, va multumesc

    1. Buna ziua,
      Depinde foarte mult de cantitatea de apa libera existenta deja in sol. Pe un sol uscat sau doar jilav, 20-30 l/mp pătrat, apa nu se scurge mai mult de 20-30 cm adâncime. Pe un sol, care deja mustea a apa, atunci șansele ca o parte din uree sa se fi dus in profunzimea solului este mai ridicata. Depinde de asemenea de perioada de timp in care zăpada s-a topit si bineînțeles de tipul de sol si cantitatea de materie organica din sol.
      In mod normal, pentru rapiță, chiar daca ureea s-a dus undeva la 20-30 cm, chiar mai jos nu este nici o problema, din cauza sistemului radicular pivotant specific acestei specii. La grâu, probabil o parte din ureea s-a dus din zona in care avem cea mai mare parte din sistemul radicular, însă chiar si aceasta specie prezinta rădăcini care explorează adâncimi mai mari de 10-20 cm.
      Prin urmare, la acest nivel de precipitații, chiar daca o parte din uree a levigat, azotul nu a levigat la o adâncime la care plantele rapița sau grâul sa nu-l poată prelua.

      1. multumesc de raspuns, la noi in zona inainte de aceasta zapada am avut 5 litri de apa in ultima luna deci solul pe vreo 10 15 cm era destul de uscat, mai ales in cultura graului, ideea este ca de ieri pana azi a mai dat 20 de litri, de la momentul aplicarii cam dupa cat timp se vede efectul ureei asupra culturii de grau tinand cont ca de vreo 2 saptamani este foarte frig si ziua si noapte si soare prea putin?

          1. din neamt, momentan din cauza ploilor nu pot ajunge la cultura, o sa va trimit o poza cand am posibilitatea sa ajung, ideea este ca cultura nu a beneficiat de complexe in toamna, doar de 2 transe de uree, 150kg prima data , repectiv 170 a 2 a oara la inceputul lunii aprilie inainte de zapezi, se vedea lipsa complexului prin culoarea lui mai galbuie, sunt curios daca se mai inegreste dupa ceasta doza de uree

  8. Hanu Florentin

    Buna ziua,
    Care este opinia dumneavoastra privind utilizarea ureei la pomii fructiferi, atat ca ingrasamant cat si de combatere al daunatorilor ?
    Multumesc.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top