Viespea lăstarilor de măr și par este un dăunător foarte puţin cunoscut, despre care se cunosc destul de puţine înformaţii. Acest lucru poate și din cauza faptului că, atacul produs de această viespe nu are loc în mod regulat, într-un areal foarte larg. Poate și din cauză că pagubele produse de viespea lăstarilor deocamdată din punct de vedere economic nu sunt foarte importante. Janus compressus este un dăunător destul de nou apărut în livezile noastre.
Viepsea lăstarilor – ciclul biologic, simptome
Atunci cand varful lastarului se inconvoaie si se brunifica, acest simptom se aseamana cu cel produs de focul bacterian
Adulţii de Janus compressus apar în luna aprilie, în preajma perioadei de înflorit a mărului și părului. Odată cu startul înfloritului are loc și începutul creșterilor vegetative. Viespea lăstarilor produce mai multe înţepături, de regulă circulare la baza lăstarilor. În aceste înţepături, vor fi depuse ouăle. Perioada în care ouăle se transformă în larve poate varia între 2-3 săptămâni, temperatura jucând un rol important.
După 14-20 zile, de la depunere ouălor, apar larvele, care vor începe să mănânce, sfredelind practic, pe dinăuntrul lăstarilor. Larvele se vor deplasa din locul înţepăturii în jos. Odată cu această perioadă, apar și primele simptome vizibile ochiului. Lăstarii vor începe să se ofilească, din locul înţepăturii în sus. Practic, vârfurile lăstarilor înţepaţi de viespea lăstarilor, vor începe să se ofilească. Ca urmare a ofilirii, lăstarii își pierd turgescenţa, iar vârful acestora se va încovoia, înnegrii și usca. Acest simptom, seamana foarte bine cu cel provocat de focul bacterian (Erwinia amylovora), din acest motiv se intră rapid în panică. Totuși, dacă se vor verifica lăstarii, se vor putea observa pe aceștia mai multe puncte închise la culoare, acestea reprezentând locul în care viespea lăstarilor a înţepat.
Legat de locul în care a avut loc înţepătura, trebuie luat în calcul că lăstarii cresc. Dacă înţepătura produsă de viespea lăstarilor a avut loc la baza lăstarilor, atunci când apar simtomele, lăstarul crescând, înţepătura va apărea mult mai sus.
Larvele odată ajunse la maturitate, (luna iunie – iulie) vor cădea la nivelul solului, unde se vor împupa, într-un cocon de mătase, ascuns în sol. Primăvara ciclul biologic se va relua, acest dăunător având o singură generaţie într-un an.
Larva de viespea lăstarilor
Inţepaturi produse de viepsea lăstarilor. Se poate observa un șir circular de puncte închise la culoare, puţin mai jos de locul în care avem curbarea lăstarului.
Ce specii de pomi fructiferi atacă viespea lăstarilor
Viespea lăstarilor atacă cu predilecţie părul, însă mai poate produce atacuri la măr, gutui și aronia.
Combaterea dăunătorului
Cea mai simplă, ieftină și ecologică cale de a combate acest dăunător, ar fi ca lastarii afectaţi, să fie eliminaţi. Pomii fructiferi vor genera alţi lăstari, având în vedere și perioada calendaristică în care apar simptomele.
Viespea lăstarilor – combaterea chimică
Insecticidele sistemice aplicate prefloral și la căderea petalelor, distrug ouăle depuse de adulţi în lăstari.
Produse:
- Mospilan 20 SG
- Mavrik 2 F
În caz în care, am ratat acest tratament, iar simptomele și-au făcut apariţia, atunci putem face un tratament cu un insecticid sistemic. Acesta trebuie neapărat să aibă capacitatea de a distruge larvele din lăstari. Pot fi folosite unul din produsele de mai sus, sau dacă în livadă, sub pomii fructiferi nu mai avem buruieni înflorite, putem sa folosim următorul produs:
- Voliam Targo
Acest insecticid este printre puţinele produse cu acţiune sistemică, nou apărute pe piaţă cu actiune ovi-larvicidă. Voliam Targo omoară albinele, dacă în momentul stropirii avem albine în livadă. Din acest motiv nu poate fi folosit în livezile înflorite sau dacă sub pomii fructiferi avem covor de buruieni înflorite.
Toate aceste tratamente, trebuie făcute într-un plan bine gândit. Din acest motiv, vă recomand să citiţi articolul de mai jos, privind stropirile la măr, iar în funcţie de nevoile livezii dumneavoastră, să vă structuraţi cea mai bună soluţie pentru dumneavoastră. Livezile noastre pot fi atacate de zeci de dăunători. Nu putem face pentru fiecare dintre aceștia câte o stropire! Am mânca pesticide pe pâine!
Stropirile le facem, în funcţie de fenofazele pomilor fructiferi. În fiecare fenofază, o serie de dăunători poate să își facă apariţia. În funcţie de dăunători din livadă, tipul de livadă (intensivă, clasică, livadă de familie), factorii restrictivi din anii trecuţi, alegem ceea ce este esenţial situaţiei în care ne aflăm.
https://www.agromentor.ro/schema-de-tratament-de-la-a-la-z-pentru-livezile-de-mar/
Recolte profitabile pentru toată lumea!
Alte articole
Viespea rapitei ( Athalia rosae)- mod de manifestare, soluţii, tratamente
Stropirile la cireș – plan complet de tratament
Piatra vanata în perioada de repaus vegetativ, doză, atenţionări, importanţa
Rugina galbenă (Puccinia striiformis) – simptome și modalități de combatere
Stropirile la prun – plan complet de tratament
Superarticole !
Felicitari si multumiri !
În tratatul de entomologie nu scrie că Janus Compressus că ar ataca mărul și gutuiul. Dumneavoastră de unde ați născocit aceasta idee știut fiind faptul că ataca doar lăstarii de păr.
Nu stiu cine sunteti si ce anume ati realizat, incat indrazniti sa afirmati, ca am nascocit lucruri, vis a vis de acest daunator. Nu stiu ce tratat ati citit dumneavoastra, insa cunosc acest daunator, din practica. Partea teoretica despre Janus compressus, mi-am pus-o la punct, citind articole stiintifice din literatura de specialitate internationala, care face referire de asemenea, la atacul acestui daunator asupra parului, dar si a marului. Aici in Romania, daca deschideti un buletin de avertizare a celor de la Protectia Plantelor, veti observa ca atunci cand se face referire la Janus compressus, se specifica atat marul cat si parul, ca specii atacate. Uite aici un exemplu: http://sacalaseni.ro/wp-content/uploads/2018/04/Buletin-de-avertizare.pdf In Romania, informatiile de multe ori sunt incomplete, sau nu sunt actualizate, pentru ca din pacate cercetarea universitara, dar si cea agricola de stat este prost finantata.
Dupa intepaturile de pe lastar eu dupa documentarile pe care le.am facut stiu ca in poza respectiva este atac de psylla
Atacul de Psylla apare mai devreme si simptomele atacului sunt cu totul altele. In urma intepaturii de psylla, lastarii si mai ales primele frunze care apar si sunt intepate, raman mici nedezvoltate.