Eriosoma lanigerum

Păduchele lânos – plan complet de control


Păduchele lânos este  întâlnit de obicei în livezile neîngrijite. Dăunătorul este cunoscut și sub denumirea de păduchele de sânge. Asta pentru că dacă sunt striviţi, lichidul din interiorul lor este roșu, asemănător ca și culoare și consistenţă cu sângele. Păduchele lânos preferă mărul, dar îl putem găsi, cei drept mai rar, pe păr, gutui sau păducel.

Păduchele lânos – origine

Eriosoma lanigerum își are originea în America de Nord. De acolo a fost răspândit odată cu materialul săditor în toate zonele în care se cultivă mărul. Având în vedere că este un dăunător nou, acesta a avut puţini dușmani naturali (despre ei mai jos), prin urmare s-a răspândit puternic. Impactul acestuia a fost atât de puternic încât mai ales în perioada în care nu se utilizau pesticide, livezi întregi au fost defrișate și arse.

În România până la revoluţie datorită controlului strict, aria în care acesta era prezent era ţinută sub control. Utilizarea uleiurilor horticole în controlul acestuia a fost de asemenea o metodă foarte eficientă. În perioada respectivă se utilizau uleiuri horticole foarte toxice, uleiuri care odată cu intrarea în UE au fost interzise. După revoluţie acest control încet și sigur s-a pierdut. Păduchele lânos a cuprins întreaga ţară, sursa de infecţie fiind materialul săditor importat cu chiriași cu tot. Lipsa tratamentelor de ori ce fel este un factor care a amplificat problema. În majoritatea localitaţilor avem livezi părăsite sau pomi fructiferi neîngrijiţi, care pot constitui sursă de infecţie.

Biologia dăunătorului

Teoria sine praxis sicut rota sine axis”

Trebuie să fim foarte atenţi la ciclul de viaţă al dăunătorului, pentru a avea șanse, să-l combatem eficient. Mai ales acolo unde se cultivă ecologic, sistemul de combatere este de tipul cheie – broască. Dacă nu știm unde și cum să intervenim, s-ar putea ca soluţia aplicată, să nu fie eficientă. Din acest motiv, trebuie știut exact în care verigă, din ciclul de viaţă al dăunătorului, trebuie intervenit. Întreaga metodologie de combaterea biologică a dăunătorilor, se bazează pe cunoașterea temeinică a ciclului de viaţă al parazitului. Probabil numărul mic de ferme ecologice din România se datorează și lipsei consultanţei la „firul ierbii”, in privinţa tehnologiei aplicate. Practic de multe ori stăm bine cu teoria, dar ne omoară practica.

Ciclul complet de dezvoltare vs ciclu incomplet

Dăunătorul are un ciclu complet de dezvoltare doar în zonele în care este prezent ulmul american. În cadrul ciclului complet, dăunătorul se înmultește atât sexuat, cât și prin partenogeneză. Înmulţirea sexuată are loc doar acolo unde dăunătorul găsește gazda preferată, ulmul american.

La noi în ţară, ulmul american  nu există, iar păduchele lânos se înmulţește doar prin partenogeneză. Practic femelele dau naștere la pui vii, fără să fie nevoie de fecundare. Din acest motiv, în România vorbim de un ciclu incomplet de dezvoltare.

Ciclul biologic al dăunătorui în România

În România păduchele lânos are 8-12 generaţii, în funcţie de condiţiile climatice. Dăunătorul iernează sub formă de larvă,  pe ramurile sau tulpina afectată, dar și pe rădăcină (forme hipogee).

Când pomii fructiferi au intrat în vegetaţie, iar temperatura medie este peste 5-6°C, dăunătorul iese din hibernare. Dacă avem larve ascunse la nivelul rădăcinei, acestea urcă și ele la nivelul ramurilor. După o perioadă de cca 2 săptămâni de hrănire, larvele ajung in faza de adult si sunt capabile de înmulţire prin partenogeneză (naștere de pui vii fără să fie nevoie de fecundare).  În aproximativ două săptămâni, o femelă poate da naștere la peste 100 de larve.

Unde apar primele infecţii ?

Păduchele lânos nu are comportamentul afidelor obișnuite, care își formează coloniile în vârful creșterilor vegetative. Larvele de păduche lânos preferă zonele în care se pot adăposti. Dăunătorul preferă umbra și umiditatea. Acesta este motivul pentru care coloniile sunt observate la început în interiorul coroanei, în zone în care ramurile prezintă răni, crăpături. În cazul ramurilor sănătoase, coloniile încep să se formeze, la baza  peţiolului (codiţei) frunzei, sau în zona de inserţie a ramurilor. Colonia de dăunători va cuprinde apoi intreaga ramură, sau întregul pom fructifer, din interior spre exterior.

Motivul pentru care, primăvara colonia de păduchi lânoși nu este acoperită cu „lână”

Păduchele lânos iernează sub formă de larvă imatură. Aceste larve nu au încă glandele cerifere dezvoltate, capabile să producă secreţii ceroase. Din acest motiv, în prima parte a primăverii, am putea crede că în lipsa „lânii”, Eriosoma lanigerum nu este prezent. Chiar și după ce începe producţia de ceară, colonia fiind mică și ascunsă în interiorul coroanei, prezenţa acesteia scapă vederii. În perioada de vară însă, colonia de păduchi lânoși va fi suficient de mare și va cuprinde un număr suficient de larve mature, capabile să producă filamente ceroase. Acesta este motivul pentru  păduchele lânos iese în evidenţă în perioada de vară-toamnă.

Ce rol are „lâna” – excreţiile ceroase ale păduchilor lânoși

Afidele, așa cum bine știm cu toţii, secretă un lichid dulceag, cunoscut sub denumirea de rouă de miere. Pe acel lichid se pot dezvolta fungi, care pot pune în pericol colonia. Lichidul dulce poate constitui un semnal pentru diverși prădători (entomofauna utilă). În cazul păduchelui lânos, se pare că filamentele ceroase, feresc indivizii și întreaga colonie de îmbibarea cu rouă de miere. În plus sub filamentele ceroase, se creează un microclimat controlat, în care păduchele lânos este protejat de paraziţi sau de condiţiile neprielnice de mediu. Eficienţa filamentelor ceroase este atât de ridicată încât, pesticidele aplicate în perioada de vară, cu greu pot ajunge la nivelul dăunătorului. Din acest motiv, într-o colonie acoperită cu „lână”, eradicarea dăunătorului din livadă este aproape misiune imposibilă.

Păduchele lânos în perioada de vară-toamnă

Păduchele lânos
Păduchele lânos

În această perioadă, colonia de dăunători prosperă. Spre final de vară, pot să apară chiar și femele aripate. Acestea vor căuta gazda principală, ulmul american, însă negăsindu-l vor depune ouă pe alte specii, în general tot pe măr. Până în acest moment sunt foarte puţine dovezi, care să indice faptul că aceste ouă sunt responsabile de răspândirea dăunătorului. În zona temperată, dăunătorul se reproduce prin partenogeneză, iar răspândirea acestuia are loc cu ajutorului vântului, insectelor, păsărilor, instrumentelor de lucru. Dacă vecinul are probleme cu păduchele lânos, puteţi fi sigur că în scurt timp, dăunătorul va fi găsit și in livada dumneavoastră.

Păduchele lânos va cadea de pe ramuri la nivelul solului, iar dacă găsește un sol nisipos sau din contră un sol argilos, crăpat din cauza secetei, va cobora la nivelul rădăcinilor, unde poate creea colonii permanente. Acolo unde fermierul a erbicidat întreaga livadă, iar solul este expus radiaţiei solare, solul pierde mult mai rapid apa. Se pot forma crăpături, iar dacă avem atac de păduche lânos, vom înlesnii atacul la nivelul rădăcinilor.

La nivelul solului culoarea filamentelor ceroase va fi albă cu nuanţe ușor albăstrui. Atacul pe  rădăcină poate fi atât de puternic încât, dacă mărul este mai tânăr, poate fi foarte ușor smuls. La noi în ţară, foarte rar se poate ajunge în asemenea situaţii. În schimb, dacă nivelul coloniei este masiv, dăunătorul poate fi întâlnit la nivelul coletului sau pe rădăcinile formate spre suprafaţa solului.

Nu există o corelaţie directă între numărul coloniilor de pe ramuri și infecţia rădăcinilor. Păduchii lânoși pot cuprinde întreaga masă vegetativă, însă rădăcinile sau chiar coletul, să nu fie atinse.

Pagube produse

Larvele se hrănesc cu seva pomilor fructiferi. Acolo unde ramura sau rădăcina este atacată, se formează gale, care împiedică circulaţia normală a sevei. De vină pentru formarea acestor gale (nodozităţi) sunt compușii din saliva păduchelui lânos, care sunt toxici pentru plantă. Pe urmele, sensibilitatea creată de dăunător se pot instala patogeni periculoși cum ar fi bacteriile din genul Nectria, răspunzătoare pentru cancerul deschis al ramurilor. Atacul permanent va produce răni, care atâta timp cât colonia este prezentă, nu se vor vindeca. Aceste răni vor fi porţi de intrare pentru numeroși patogeni. Fără tratament, vitalitatea ramurilor și a întregului pom fructifer afectat se va reduce. Fructificarea va fi mai redusă, iar fructele produse vor fi de mici dimensiuni.

Păduchele lânos – metode de combatere

Taierile în livadă

Preventiv, recomandarea ar fi ca pomii fructiferi sa fie foarte bine toaletaţi, aerisiţi, astfel încât întreaga coroana, chiar și partea centrală, să fie scăldată de razele soarelui. Coroanele nearisite, umbroase, în care lumina soarelui ajunge prea puţin pe șarpante, iar umiditatea se menţine ridicată, sunt preferate de dăunător. Soarele este unul din inamicii acestui dăunător. Pomii fructiferi crescuţi la umbră, sunt mult mai susceptibili la atacul păduchilor lânoși.

În plus în cazul pomilor fructiferi în care coroana este bine creată, eventualele stropiri sunt mult mai bine distribuite în cadrul ei. Eficienţa stropirilor de ori ce fel (substanţe omologate BIO sau convenţionale), va fi una mai ridicată.

Paduchele lanos 1
Păduchele lânos – coloniile s-au format acolo unde s-au efectuat taieri, iar ranile au ramas neprotejate cu mastic sau cupru. Marul nu a fost toaletat corect, formandu-se un microclimat favorabil daunatorului. In situatia de fata, cel putin 70-80% din colonii pot fi indepartate prin taieri

Metode biologice

Utilizarea parazitoizilor

Parazitoizii sunt o grupă de insecte folositoare pentru agricultură. Practic parazitoizii sunt paraziţi ai paraziţiilor. „Dușmanul dușmanului meu, mie îmi este prieten”. În situaţia noastră, parazitoizii sunt folositori agriculturii pentru că parazitează insecte dăunătore. Va trebui să ne obișnuim cu utilizarea parazitoizilor. Agricultura BIO se bazează pe asta. Viespea Aphelinus mali este cel mai important parazitoid, utilizat in combaterea paduchelui lanos.

Viespea Aphelinus mali

După ce zonele pomicole din Europa si nu numai, au fost devastate de paduchii lânoși, cercetatorii au cautat in America de Nord, locul de baștină al acestui daunator, adversarii lui naturali. Unul din acesti adversari este o viespe numita Aphelinus mali. Aceasta își depune oul in interiorul paduchilor lanosi. Stadiile de dezvoltare ou-adult, au loc în interiorul larvelor de păduchi lânoși. Când viespea a ajuns adult, străpunge corpul gazdei, ieșind la lumină. Aphelinus mali are capacitatea de a ţine sub control populaţia de păduche lânos fiind unul din parazitoizii utilizaţi în combaterea biologică a păduchilor lânoși. Acest tip de interacţiune parazit-gazdă a surescitat imaginaţia multor creatori de filme și literatură SF. Iubitorii seriei de filme Alien, probabil știu la ce mă refer.

Entomofauna utilă

Insectele despre care știm că sunt mari consumatoare de afide, sunt dușmani și ai păduchilor lânoși. În această categorie putem să amintim speciile de buburuze, urechelniţa, diferite specii de viespe sau chiar muscă. Protejarea entomofaunei utile este esenţială în controlul biologic al afidelor și bineînţeles al păduchilor lânoși. Chimizarea excesivă poate eradica entomofauna utilă, din acest motiv politica privind pesticidele este tot mai strictă.

Combaterea păduchelui lânos – strategia din vară

În perioada de vară, având în vedere că acum coloniile sunt puternic dezvoltate, protejate de filamentele ceroase (lâna), eradicarea păduchilor lânoși este aproape imposibil de făcut. Acum ce putem face, ar fi să limităm răspândirea dăunătorului în cadrul pomilor fructiferi atacaţi și bineînţeles în cadrul livezii. În același timp, trebuie să avem grijă la cantitatea de pesticide aplicată și la timpul de pauză, pentru că producţia noastră de fructe este încă în livadă.

Atentie !

Observ postări în care sunt recomandate stropiri în concentraţii mărite, chiar dublate. Cine a avut probleme cu acest dăunător, cu siguranţă a observat că de păduchele lânos nu a scăpat, chiar dacă a mărit doza. Dăunătorul capătă rapid rezistenţă la insecticide. Dacă stropim neconform, un singur individ dacă rezistă la aplicarea respectivului produs, mai departe va produce indivizi la fel de rezistenţi. Genetica nu se dezminte. În loc să eradicăm păduchele lânos din livadă, ne vom  pricopsi cu indivizi mai rezistenţi. Din  acest motiv, combaterea păduchelui lânos trebuie să se facă prin practici integrate, în care să folosim metode diferite de control.

Înainte de aplicarea oricărei soluţii chimice, se vor elimina o parte din ramurile încărcate cu dăunători. În categoria ramurilor care pot fi eliminate fără problemă ar fi cele care ocupă spaţiul din interiorul coroanei, sau cele care oricum în perioada de repaus vegetativ, ar fi fost eliminate.  Locul în care s-a făcut tăierea se protejează cu mastic sau pastă de cupru. Coloniile îndepărtate vor fi arse!

După efectuarea lucrărilor amintite mai sus, se va face o stropire cu o soluţie de ulei horticol, în concentraţie de 0.1% – 0.2%, practic un adjuvant puţin mai puternic. Concentraţia poate să difere în funcţia de omologarea produsului. Atât pentru agricultura convenţională cât și cea BIO, avem o gamă cunoscută de uleiuri, care pot fi aplicate atât în perioada de repaus vegetativ, cât și în perioada de vegetaţie. Bineînţeles că vorbim de concentraţii diferite.

Dacă practicăm agricultura convenţională în această soluţie vom adăuga și un insecticid omologat pentru combaterea păduchelui lânos. Insecticidele sistemice, mai ales cele care au sistemie totală sunt o soluţie excelentă. Soluţia de ulei horticol trebuie să ajungă neapărat în zona în care dăunatorul creează colonii: ramuri, șarpante, tulpină. Foarte mulţi fermieri stropesc doar foliajul, iar în interiorul coroanei acolo unde dăunătorul este prezent, ajunge o cantitate prea mică de soluţie. La cca 10-14 zile de la prima aplicare a uleiului horticol + insecticid, se repetă tratamentul!

Atentie !

 În cazul în care efectuăm această aplicare spre sfârșitul verii, când perioada până la cules este foarte scurtă, se va renunţa la insecticid, pentru a înlătura pericolul acumulării de reziduuri de pesticide în fructe.  Mai ales că folosim și ulei horticol, sistemia pesticidelor este potenţată. În plus uleiul rămas pe fruct cu siguranţă va conţine și insecticid, iar dacă nu survin ploi, riscul prezenţei de reziduuri în producţie este ridicat. Prin urmare mare atenţie și la acest aspect!

Pompa de stropit trebuie să fie foarte bine reglată, să aibă o presiune ridicată, constantă, astfel încât soluţia de stropit să  îmbibe, chiar să treacă prin stratul ceros, protectiv.

Păduchele lânos – strategia din perioada de repaus vegetativ

Eriosoma
Eriosoma lanigerum – observam cum arata tulpina si putem sa ne facem o idee, despre cat de diversa si inaccesibila pentru ochiul nostru, poate fi zona de iernare a daunatorului.

Acum dăunătorul poate fi eradicat din livadă relativ ușor, fără riscul contaminării cu pesticide a producţiei, cu impact minim asupra entomofaunei utile.

Imediat după recoltarea fructelor se poate face o stropire cu soluţie cuprică, pentru a ajuta la o mai bună maturare a ramurilor. Insist cu recomandarea ca soluţia, să ajungă nu doar pe frunze ci și pe ramuri și tulpină.

După intrarea în perioada de repaus vegetativ, încă din toamnă se purcede la tăierile în uscat. În această perioadă încă reziduurile cerifere ale dăunătorului sunt vizibile. Prin urmare putem elimina mult mai ușor ramurile care au fost afectate de dăunător. Acolo unde avem ramuri afectate de răni, crapaturi, cu o pensulă rigidă se va curăţa zona, iar apoi va fi acoperită cu mastic sau soluţie cuprică. Trebuie neaparat facuta aceasta operatiune, pentru ca daunatorul acolo ierneaza si larvele ascunse in aceste locuri sunt cele care supravietuiesc iernii.

Se va îndepărta pământul din jurul coletului pentru a identifica potenţiale colonii formate la nivelul solului. Dacă avem,  acestea vor fi distruse, iar locul va fi sterilizat cu o soluţie cuprică. Imediat după finalizarea tăierilor, se va efectua o stropire folosind sulfat de cupru.

Dăunătorul va ierna la adăpostul zonelor în care mărul prezintă răni, crăpături, asperităţi. Prin urmare atunci când facem stropiri, va trebui să insistăm ca solutia sa ajunga in aceste zone.

În perioada februarie-martie, putem reveni cu încă o stropire cu sulfat de cupru (3%), mai ales că în această perioadă putem ţine sub control și sporii de rapăn. O soluţie mai scumpă, însă în același timp mult mai eficientă decat sulfatul de cupru, ar fi o stropire cu polisulfură de calciu. Pe lângă efectul foarte bun împotriva păduchilor lânoși, polisulfura de calciu va oferi o protecţie foarte bună împotriva infecţiilor primare cu rapăn și făinare.

Păduchele lânos – strategia din prima parte de vegetaţie

Ulei horticol
Stropirea cu ulei horticol in fenofaza „urechiuse de soarece”

Odată cu creșterea temperaturii, seva începe să circule prin ramurile pomilor fructiferi. Prin muguri sau frunzuliţe, produsele sistemice  vor avea posibilitatea să pătrundă în interiorul pomului fructifer. Nu doar vegetaţia este împinsă de creșterea temperaturii, spre reintrarea în activitate. Rând pe rând, insectele încep să iasă din hibernare, din zonele în care au iernat. Șansele ca o stropire cu insecticid sau ulei horticol să ajungă la nivelul lor  vor fi  foarte ridicate.

Odată cu intrarea în vegetaţie, păduchele lânos își reia și el ciclul biologic. Filamentele ceroase, așa cum am spus mai sus, apar mult mai târziu, când în colonie vom avea indivizi ajunși la maturitate. Acesta este motivul pentru care în aprilie și parţial mai, coloniile de păduche lânos încă nu sunt puternic vizibile.

Un prim pas în perioada dintre fenofazele  umflarea mugurilor – urechiușe de șoarece este indicată efectuarea  stropirii cu ulei horticol, în concentraţia recomandată perioadei de repaus vegetativ. Aplicarea unui insecticid sistemic care să protejeze noile creșteri din interior este bine venit. Se va insista pe zonele din interiorul coroanei, răni, crăpături, zona în care ramurile se îmbină de șarpante.

Despre aplicarea uleiului horticol în această perioada, în care veţi găsi o lista completă cu produse omologate nu doar pentru agricultura convenţională cât și pentru cea BIO, veţi găsi în acest articol:

https://www.agromentor.ro/stropirile-cu-ulei-horticol-in-perioada-de-repaus-vegetativ-beneficii-doze/

Stropiri cu insecticid

După ce înfloritul s-a terminat, iar fructele și-au făcut apariţia, mai ales dacă în anii anteriori aţi avut probleme cu păduchele lânos, situaţia părând fără ieșire, vă recomand 1-2 stropiri cu insecticid omologat pentru combaterea acestui dăunător. Având în vedere că vorbim de perioada mai-iunie, putem aplica fără probleme produse sistemice. Insecticidele cu sistemie totală, nu doar parţială, sunt cele care pot face diferenţa. Sistemia totală este importantă pentru că avem nevoie de o cantitate ridicată de produs nu la nivelul frunzelor sau al creșterilor anuale, ci în interiorul coroanei la nivelul ramurilor, tulpinii sau chiar al rădăcinilor.

Foarte mare atenţie, trebuie avut la doză. Dăunătorul are capacitate ridicată de a căpăta rezistenţă la insecticide, prin urmare dozajul trebuie respectat cu stricteţe. Stropirea trebuie să includă neapărat nu doar foliajul ci și zona din interiorul coroanei, pentru că de acolo pornește întregul atac. Aspectul acesta este deosebit de important, din acest motiv îl repet!

În acest moment omologat pentru controlul păduchelui lânos avem următoarele produse:

  1. Movento®100 SC;
  2. Mospilan 20 SG;

Păduchele lânos este un unul din dăunătorii greu de combătut, prin urmare planul împotriva acestuia trebuie să cuprindă mai multe măsuri. În perioada de vară trebuie să ne concentrăm pe ţinerea sub control al coloniilor. Apoi în perioada de repaus vegetativ și în prima parte de vegetaţie, prin măsuri conexe, va trebui să ne concentrăm pe eradicarea acestuia.

Chiar și după ce măsurile pe care le-am luat par să fi dat roade, dăunătorul dispărând din livadă, pomii fructiferi trebuie ţinuţi sub observaţie. Dacă observăm o colonie mică, să luăm imediat măsuri, înainte ca problema sa degenereze din nou. Începem cu distrugerea fizică a coloniei, prin îndepărtarea ramurii, dacă este posibil, sau prin perierea zonei, folosind o perie aspra, iar apoi aplicăm alte măsuri recomandate mai sus.

Recomandare de final

Toate stropirile din livezi si nu numai, trebuiesc facute dupa un plan foarte bine gandit. In livada nu avem doar atac produs de păduchele lânos, lista de potentiali daunatori fiind destul de lunga. Daca facem pentru fiecare daunator, patogen  o stropire, unde ajungem? Prin urmare strategia noastra trebuie sa fie cat mai larga, astfel incat solutiile propuse sa se plieze pe toate pe nevoile pomilor fructiferi. Schema de tratament recomandata mai jos, va poate ajuta sa va structurati cel mai potrivit plan, in functie de realitatea din livada dumneavaostra.

Comentariile dumneavoastra sunt foarte importante pentru mine, prin urmare va astept cu un feedback!

Recolte profitabile !

Schemă de tratament la măr – ediţia 2022

Recolte profitabile !

9 thoughts on “Păduchele lânos – plan complet de control”

  1. ANAGABRIELA

    Un articol complet,mi-a placut si pentru recomandarea de a evita substantele chimice,are toate informatiile neccesare. Multumesc ca mai sunt si astfel de postari!

  2. Dumitru Croiceam

    Super articol
    Vă mulțumesc pentru sfaturile foarte utile împotriva dăunătorilor periculoși

  3. Buna ziua !! As dori sa știu un produs pentru a combate paduchele lânos ?? Mulțumesc !!

    1. Buna ziua! In primul rand va trebui respectat cu strictete recomandarile din articol. De abia apoi dupa ce pomul fructifer afectat este igienizat, acum in perioada de vegetatie se vor efectua 2 stropiri succesive la 10 zile diferenta. Se va avea grija ca solutia sa ajunga direct pe zona afectata, nu doar in exterior pe coroana. Centrul coroanei se va aerisii, eliminandu-se ramurile care umbresc centru. In aceasta schema de tratament veti gasi produse omologate pentru aceasta problema. Va recomand alternarea produselor: https://www.agromentor.ro/schema-de-tratament-de-la-a-la-z-pentru-livezile-de-mar/

  4. Moldoveanu Viorel

    Un articol complet, foarte util. Felicitari si multumiri!!!
    Daca aveti posibilitatea sa prezentati un articol similar, pentru cicada metcalfa pruinosa si pentru plosnita plantelor ne-ati ajuta foarte mult. Nu mai scapam de ele…. Eventual daca se poate sa ne indicati o bibliografie pentru combaterea acestor daunatori. Mulumiri!!
    14.08.2022

  5. Johann Gunnesch

    Multumesc din suflet.Exact problemele mele.Descriere mai clarä,scurtä nu se poate.Am planul de bätaie pentru anul acesta.Asa canal am cäutat !Nu bla-bla de amuzament ,ci de profesie. Multumesc AGROMENTOR !!!

  6. In gradina noastra au aparut colonii de paduche lanos si pe trandafiri, dupa ce anul trecut am avut la un mar. Si vecinii nostri au la meri. Cred ca nu mai scapam de ei😒

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top